6,013 matches
-
15.03-01.06.1942); Șef de Stat Major al Corpului 4 Armată (01.06.1942-15.07.1944); comandant al Școlii militare de artilerie (15.07.1944-15.05.1945); secretar general pentru aplicarea armistițiului în cadrul Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat (15.05.1945-20.05.1947); comandant al Școlii Superioare de Război (20.05-27.12.1947); secretar general pentru instrucție și învățământ în Ministerul Apărării Naționale (27.12.1947-01.06.1948); prim subșef al Marelui Stat Major (01.06-01.03.1950
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu gradul de sublocotenent (1909), participă la primul război mondial. Comandantul artileriei Diviziei 34 Infanterie (01.11.1937-17.10.1941); în comandamentul Diviziei 14 Infanterie (14.10.1940-10.10.1941); directorul Direcției Artileriei din Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat (10.10.1941-18.02.1942); demisionat din armată la 18.02.1942; trecut în rezervă la 18.04.1944. Colonel (din 01.10.1930); general de brigadă (din 31.03.1938); general de divizie în rezervă la (18.04.1944
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
participă la primul război mondial. Șef al Serviciului Secretariat General din cadrul Ministerului de Război (08.09.1940-26.06.1942); comandant al Regimentului 5 Călărași (01.07-06.10.1942); șef al Serviciului Secretariat General din cadrul Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat (15.10.1942-31.01.1943); director de Cabinet al ministrului Apărării Naționale (01.02.1943-28.09.1944); secretar general al Președinției Consiliului de Miniștri (30.09-01.12.1944); șef de Stat Major al Inspectoratului Cavaleriei (01.12.1944-29.03.1945
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie și cavalerie (1906-1908) și al Școlii Superioare de Război (1921-1923). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1908), participă la primul război mondial. Subsecretar de Stat al Armatei de Uscat (07.09.1940-23.01.1942); ministru de Război (22.01.1942-23.08.1944). Arestat la 23.08.1944, a împărtășit soarta celorlalți membri ai echipei mareșalului Ion Antonescu: captivitatea în URSS (septembrie 1944-aprilie 1946); judecarea și condamnarea la moarte în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1908-1910) și al Școlii Superioare de Război (1920-1922). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1910), participă la primul război mondial. Secretar general al Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat (20.12.1940-20.08.1941); locțiitor al guvernatorului Bucovinei (20.08-04.09.1941); guvernator al Bucovinei (05.09.1941-20.03.1943); comandant al Diviziei 3 Infanterie (20.03.1943-12.10.1944); începând cu data 12.10.1944 la dispoziția Ministerului
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10.1930. Ofițer în Statul Major al Diviziei 10 Infanterie, șef al Biroului 3 (15.10.1940-20.08.1944); comandant al Regimentului 3 Roșiori (20.08.1944-20.04.1945); șeful Serviciului Secretariat General din cadrul Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat (20.04.1945-29.08.1947); comandant al Cercului Teritorial Timiș (29.08-19.11.1947); ofițer în comandamentul Regiunii 1 Militară (19.11.1947-31.01.1948); trecut în rezervă la 01.02.1948. Maior (din 31.10.1940); locotenent-colonel (din 22
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1941); șeful Secției I Organizare-Mobilizare din cadrul Marelui Cartier General (22.06-31.12.1941); șeful Secției I Organizare-Mobilizare din cadrul Marelui Stat Major (01.01.1942-01.04.1944); comandant al Brigăzii 3 Artilerie (01.04-23.08.1944); secretar general al Armatei de Uscat și secretar general pentru executarea armistițiului (23.08.1945-01.04.1945); șef de Stat Major al Armatei a 4-a (01.04.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Locotenent-colonel
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Superioare de Război (1919-1920). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1907), participă la primul război mondial. Comandant al Corpului 3 Armată (22.06.1941-20.03.1943); inspector și director superior al Artileriei în Subsecretariatul de Stat al Armatei de Uscat (20.03.1943-12.02.1945); comandant al Armatei a 1-a (13.02.1945-20.05.1946); trecut în rezervă în 1948. General de divizie (din 08.06.1940); general de corp de armată (din 18.07.1942); general de armată
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 27.02.1939). 930 Aldea Țugui (1898-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de transmisiuni (1918-1920). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1920). Ofițer în Direcția Fortificațiilor din cadrul Subsecretariatului de Stat al Armatei de Uscat (1942). Căpitan (din 01.10.1931); maior (din 31.10.1938); locotenent-colonel (din 31.10.1942). 931 Documentul a fost înregistrat de Cabinetul Militar al Conducătorului Statului cu Nr. 5894/M din 11.05.1942. 932 Asasinatele înfăptuite de polițiștii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
medicilor, farmaciștilor și inginerilor evrei. 1240 Monitorul Oficial, partea I, nr. 153 din 01.07.1941. Decretul-Lege Nr. 1939 din 30.06.1941 privitor la deschiderea unui credit extraordinar special pe seama Ministerului Apărării Naționale, Subsecretariatele de Stat ale Armatei de Uscat, Aerului și Marinei, în sumă de 4.600.000.000 lei. 1241 Monitorul Oficial, partea I, nr. 145 din 22.06.1941. Decretul-Lege Nr. 1800 din 21.06.1941, pentru procurarea și administrarea fondurilor necesare Armatei, în situațiuni excepționale și
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
ofițeri de infanterie (1918-1920). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1920). Ofițer în cadrul comandamentului Regimentului 1 Grăniceri (01.04.1935-23.01.1942); ofițer în cadrul Cabinetului civil-militar pentru administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei din cadrul Subsecretariatului de Stat pentru Armata de Uscat (23.01.1942-15.09.1944); ofițer în cadrul Direcției Motomecanizării din Ministerul de Război (05.03-26.04.1945); ofițer în cadrul Comandamentului General al Etapelor (26.04-25.10.1945); comandant al Comenduirii Pieței București (25.10.1945-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
construias că ascunzători, colibe, e un mic Robinson Crusoe. Este foarte serios, rareori râde sau se amuză la jocurile copii lor, nu-l captivează discuțiile libere sau „șuetele” interminabile. Plan de intervenție Deși reptilele au evoluat adaptându-se vieții pe uscat, unele s-au întors să-și ducă traiul în ape. Una dintre primele care s-a în tors în apă a fost Mesosaurus. Cele mai mari animale de pe uscat, care au trăit odată pe Terra au fost un grup de
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
Plan de intervenție Deși reptilele au evoluat adaptându-se vieții pe uscat, unele s-au întors să-și ducă traiul în ape. Una dintre primele care s-a în tors în apă a fost Mesosaurus. Cele mai mari animale de pe uscat, care au trăit odată pe Terra au fost un grup de dinozauri numiți sauropode. Erau erbi vore. Se spune că, cel mai mare ar fi avut greutatea a 20 de ele fanți africani. Plantele și frunzele erau aspre și greu
GHID PRIVIND CONSILIEREA ELEVILOR CU ABILITĂŢI ÎNALTE by Cristina Morăraşu, Loredana Stiuj () [Corola-publishinghouse/Journalistic/432_a_755]
-
fenomene referitor la care este greu de deslușit în ce măsură au fost cauze sau efecte"2. Le Goff enumeră în primul rând încetarea năvălirilor. Pacea relativă urmează incursiunilor,jafurilor, iar această siguranță permite o înviorare a economiei"3. În context, atât uscatul cât și marea devin spații mai sigure și permit accelerarea comerțului. Alte fenomene ale epocii sunt îmbunătățirea condițiilor de hrană, scăderea mortalității și creșterea populației, dar și apariția orașelor ca centre comerciale, de cultură și civilizație 4. Dar să revenim
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
taxe, vămi de trecere. Începând cu secolul al XIII-lea, seniorii "vor construi poduri nu numai pentru ușurarea traficului, dar și pentru obținerea de resurse directe și indirecte apreciabile în urma taxării trecerii podurilor"31. Condițiile de transport al mărfurilor pe uscat rămâneau unele foarte grele, transportul mărfurilor pe această cale fiind o adevărată aventură. Distanțele erau foarte mari, drumurile proaste, la nivelul stării naturale a solului, iar tehnologiile de transport înapoiate. Peste toate acestea se suprapunea nesiguranța, posibilitatea ca mărfurile să
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
flexibile și mai dinamice. Comerțul va determina apariția monedei de hârtie, apariția băncilor, dezvoltarea instituțional-economică. Capitalismul este, am putea spune, și o civilizație a apei și a țărmului. Încă din epoca romană 142 se observă că pentru a călătorii pe uscat sunt implicate costuri mai mari. Uscatul nu avea încă drumuri pe distanțe lungi și bine construite și aceste drumuri nu erau bine păzite. Comerciantul, în căutarea unui optim economic, va înlocui ca pondere, circulația pe drumuri cu circulația pe apă
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
determina apariția monedei de hârtie, apariția băncilor, dezvoltarea instituțional-economică. Capitalismul este, am putea spune, și o civilizație a apei și a țărmului. Încă din epoca romană 142 se observă că pentru a călătorii pe uscat sunt implicate costuri mai mari. Uscatul nu avea încă drumuri pe distanțe lungi și bine construite și aceste drumuri nu erau bine păzite. Comerciantul, în căutarea unui optim economic, va înlocui ca pondere, circulația pe drumuri cu circulația pe apă. Din acest motiv am putea spune
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
depărtăm de ecuator toate se făceau treptat mai blânde; cerul era mai puțin dogorâtor, pământul mai prietenos prin verdeața lui, firea dobitoacelor mai blândă. Mai departe dădură de seminții, orașe și cetăți care făceau neîncetat negoț pe mare și pe uscat, nu numai cu vecinii lor, dar și cu neamurile mai depărtate".Utopia, Editura Mondero, București, 1998, p. 19. 242 Friedrich List, Sistemul național de economie politică, Tipografia Curții Regale, București, 1887, p. 179. 243 G.W.F. Hegel, Prelegeri de
Capitalismul. O dezbatere despre despre construcția socială occidentală by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84937_a_85722]
-
într-un vest imperial, devenit apoi, sub romani, egal cu toată Europa. Cea mai timpurie formă de integrare europeană pornește dintr-una din insulele grecești, Creta. Prima oară când Europa a devenit o uniune, aceasta nu s-a întâmplat pe uscat, ci pe mare. Tucidide spunea că lumea egeeană, în forma ei integrată, putea să stăpânească cu la fel de multă putere pământul, apa, cerul și vântul însuși. Dacă regii cretani au fost într-adevăr cei care au adus pace și prosperitate pe
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
desfășurării în condiții corespunzătoare a lucrărilor de deschidere, preg��tire și explorare. ... Sectorul de extracție țiței și gaze naturale - Lucrări de cercetare geologică: a) lucrări seismice, foraje cu sonde de deschidere și sonde de explorare preliminară și de detaliu, pe uscat și pe mare; ... b) lucrări de foraj de exploatare pe uscat; ... c) lucrări de foraj de cercetare geologică și exploatare pentru zăcămintele de pe platoul continental românesc al Mării Negre. ... În categoriile de lucrări de mai sus se includ și taxele pentru
HOTĂRÎRE Nr. 765 din 4 noiembrie 1994 privind stabilirea cotelor de cheltuieli necesare realizării, dezvoltării şi modernizării producţiei în sectorul extractiv minier, ţiţei şi gaze naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111386_a_112715]
-
explorare. ... Sectorul de extracție țiței și gaze naturale - Lucrări de cercetare geologică: a) lucrări seismice, foraje cu sonde de deschidere și sonde de explorare preliminară și de detaliu, pe uscat și pe mare; ... b) lucrări de foraj de exploatare pe uscat; ... c) lucrări de foraj de cercetare geologică și exploatare pentru zăcămintele de pe platoul continental românesc al Mării Negre. ... În categoriile de lucrări de mai sus se includ și taxele pentru terenuri, despăgubiri, drumuri, conducte, linii electrice, probe de producție, echipamente, instalații
HOTĂRÎRE Nr. 765 din 4 noiembrie 1994 privind stabilirea cotelor de cheltuieli necesare realizării, dezvoltării şi modernizării producţiei în sectorul extractiv minier, ţiţei şi gaze naturale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111386_a_112715]
-
în special că habitat al păsărilor de apă. Convenția Ramsar (septembrie 1991), și prin includerea ei pe Lista patrimoniului natural mondial - UNESCO (decembrie 1991). Articolul 4 Administrația rezervației deține în patrimoniul sau clădiri, mijloace de transport pe apă și pe uscat, alte mijloace fixe și fonduri circulante, care îi permit desfășurarea întregii activități. Articolul 5 Obiectul de activitate al Administrației rezervației îl constituie crearea și aplicarea unui regim special de administrare pentru conservarea și protecția diversității biologice din ecosistemele naturale ale
HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994 pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110823_a_112152]
-
spălați/ zece regine cabrate în fața tejghelei/ încordîndu-și fesele gîfîind" (Domnica Drumea: }ara mea). Mai mult, un precursor mai vîrstnic al grupului, Dumitru Crudu (n. 1967), își mulează percepția ,pointilistă" pe modelul ultimului Bacovia: ,rufele spălate/ sălbatice/ pe sîrmă/ puse la uscat/ pe țărm/ seducătoare/ așa/ ude/ nouțe/ să vii/ în oraș/ în saloane/ dansuri/ și mobilă/ albă/ pe pereți/ pînze de păianjen/ pe umeri/ pe mîini/ ha ha ha ha ha" (Rufele spălate). Nu mai puțin douămiiștii au trecut fatalmente prin
Douămiiștii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11385_a_12710]
-
Barbu Cioculescu Pe mare este altfel decât pe uscat, ar suna o sentență din zestrea filosofului care anțărț constatase, prin proprii investigații, că iarna nu e ca vara, un adevăr de necontestat, dar pe care nici un înaintaș, nici din rândurile filosofilor, nici din cele ale bărbaților politici nu îndrăzniseră
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]
-
e ca vara, un adevăr de necontestat, dar pe care nici un înaintaș, nici din rândurile filosofilor, nici din cele ale bărbaților politici nu îndrăzniseră să-l deconspire mulțimilor așteptătoare. Cât privește adevărul din aforismul "pe mare este altfel decât pe uscat", el este și mai criptic, întrucât cei mai mulți pășitori pe sol n-au avut ocazia unei escapade oceanice, iar de mers cu tălpile pe valuri, religia noastră cunoaște un singur, miraculos, caz, revelator și, paradoxal, abscons! Pe drept cuvânt îmi amintesc
Râdem, sau ce facem? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/11398_a_12723]