3,594 matches
-
actorii și structurile transnaționale (de pildă, piața eurodolarului). La acest cadru el adaugă o viziune globală a relațiilor voluntare și cooperative dintre economiile interdependente, ale căror scopuri constau în accelerarea creșterii economice și a bunăstării generale prin mijloacele corporațiilor multinaționale, văzute ca o curea de transmisie a capitalului, ideilor și creșterii. Această prezentare suprapune idei din literatura interdependenței peste credo-ul neofuncțio-nalist al economiștilor liberali. Altfel spus, Gilpin pune în legătură cadrul transnațional de analiză, care privilegiază actorii și dinamica non-stat
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
înlocuit cu reaua naștere apăsând asupra geniului. În jurul lui Răzvan se învîrtesc un număr de personagii viabile, Sbiera, avarul, aci țanțoș, aci onctuos, inocent în vițiu și aproape simpatic, Tănase, țăran judecând prin prejudecăți, șleahticii polaci infatuați, hoții de pădure văzuți ca niște pirați, însă cu bun contur. Versificația însăși e focoasă, truculentă, când trebuie cu umor țărănesc apăsat, proverbial. Modelul lui Hasdeu în Ion-vodă cel Cumplit a fost Istoria românilor sub Mihai Viteazul a lui Bălcescu, interpretată în sensul culturii
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
sufocă. I. PELTZ După o lungă activitate obscură, I. Peltz s-a făcut în Calea Văcărești și Foc în Hanul cu tei evocatorul evreimii din București, determinând în chipul acesta și o varietate de mahala românească, intransplantabilă. Lumea lui Peltz, văzută mai mult sociologic, e alcătuită din mici negustori stabili ori ambulanți, din prostituate, actori de bâlci, oameni fără căpătâi în căutarea unui rost. Notele lor tipice sunt o nostalgie de prosperitate, personificată îndeosebi în America, și într-o stare de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
noroi, se mișc-ursuzi, cu pași înceți, greoi, prin stuful de la margine de baltă... caii pe pustă: Plâng vânturile... Mânjii se joacă și nechează Și pusta-ntreagă plânge în dulcea după-amiază, Iar iepele robuste Pasc leneșe-n răcoarea nemărginitei puste... minerii văzuți ca niște forțe sănătoase ale animalității umane, în fine ereditatea însăși ce alimentează această nepotolită sete de viață: Ce tainice, străvechi, nebiruite, vii porunci haine Se războiesc în trudnicele-mi vine, De nu găsesc un loc în care să mă
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
tradus ca ,,gestion", dar, de cele mai multe ori, termenul englezesc a fost pur și simplu adaptat în fraze precum ,,le nouveau management publique". Printre noile idei de ,,guvernare eficientă" care se dezvoltau la acea vreme erau noțiunile de descentralizare și regionalizare, văzute ca modalități de micșorare a îndatoririlor guvernului central, dar și ca noi aspecte de înțelegere a democrației democrația locală și regională. Organizația care a dezvoltat cel mai mult ideea democrației subnaționale a fost Congresul Autorităților Locale și Regionale ale Europei
by John Loughlin [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
politică și conceptele de naștere și de moarte: esențiale pentru experiența umană, conceptele de naștere și de moarte nu sunt legate doar de existența omului, ci înglobează orice experiență ce stă sub semnul începutului și al sfârșitului; * politică și sport: văzută mai degrabă ca un teren al întrecerii, al competitivității, politica este descrisă de multe ori în termeni aparținând domeniului sportiv. Remarcăm că, în spațiul comunicării politice, exprimările metaforice valorifică câmpuri semantice dintre cele mai diverse, toate însă au în comun
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Ricœur conceptului de text, privit drept "orice discurs fixat prin scriitură"250, problemele de definire fiind recunoscute și de Jean-Michel Adam251, care ajunge totuși la concluzia că este de preferat realizarea unei distincții între cele două concepte, dar ele trebuie văzute mai degrabă ca două fațete complementare ale unui același obiect de studiu, decât ca entități complet separate și distincte. La rândul său, în accepțiune obișnuită, discursul trimite la un ansamblu de cuvinte sau propoziții, verbale sau scrise; la un expozeu
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
lucrurile în realitate""484 (s. a.). Putem cataloga această lectură ca fiind deconstructivă, deoarece descoperă intenții ascunse în subtext, contrare celor manifeste și constant subliniate de Baudrillard (mai ales că filosoful francez a criticat îndelung concepția tradițională asupra teoriei și analizei văzute în relație de corespondență cu realitatea; în opinia sa, teoria nu poate fi reconciliată cu realitatea, ea fiind de ordinul "provocării" realului și al unei strategii "fatale"). În aceeași măsură, concluzia conform căreia "hiperrealitatea este doar o formă de reprezentare
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
decât ca o tensiune perpetuă, lipsită de destindere sau de purificare. O altă modalitate în care este surprins termenul de seducție este aceea de refulat al discursului tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate și de o structură văzută ca închidere, mizând, dimpotrivă, pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. Dacă la greci hybris-ul reprezenta încălcarea măsurii, seducția se pliază acestui concept, transgresând limitele prea înguste ale discursului clasic. Cu toate acestea, ea este destinată paradoxului
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
o metaforă esențială a discursului baudrillardian, și, mai mult decât atât, într-o adevărată strategie discursivă postmodernă. Termenul de seducție poate fi analizat și ca erodând discursul tradițional, deoarece se dezice de prezența pură, de stabilitate și de o structură văzută ca închidere, mizând, dimpotrivă, pe deschidere, precum și pe un discurs filosofic hibrid, impur. În termenii unui procedeu discursiv, seducția a putut fi astfel comparată cu deconstrucția derridariană, accentuându-se și mecanismele sale de funcționare discursivă (care includ logica ambivalenței, "amânarea
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
pentru cei care erau franciscani, însă mai puțin preocupați să trăiască astfel, cel puțin în textele acestei secțiuni. Dezvoltarea Ordinului, răspândirea și cunoașterea progresivă a istoriei fondatorului Francisc de Assisi și a cultului său este cadrul general în care trebuie văzute mărturiile prezente aici. Atât problema unicității lor, cât și informațiile pe care ele le transmit - cum s-a spus și cum se va menționa în introducerile la cele două părți ale acestei secțiuni - trebuie supuse unui examen critic atent. Prof.
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
interesează de mine?», acel tânăr și-a descoperit coasta, și-a deschis mâinile în care se vedeau răni recente, din care curgea mult sânge, și a spus: «Tu îmi reînnoiești rănile mele, tu mă răstignești din nou». Înspăimântat de cele văzute, s-a aruncat la picioarele acestuia plângând și l-a implorat să-l ierte. Imediat, cel care i se revelase a dispărut din ochii săi. Atunci el s-a întors la Fericitul Francisc, i-a povestit cu lux de amănunte
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
art. Literatura = politica). SÎnt și verbele lui. A crea, a plasma, a edifica corespund unui vast proiect politic și spiritual. Acestea pot cuprinde și ordona lumea materiei și lumea spiritului. Ion Heliade Rădulescu se simte pregătit să exprime toate lucrurile, văzute și nevăzute. Ce orgoliu teribil, cîtă Încredere În puterea poeziei se observă În Îndemnurile lui: „CÎntați, poeți, pe Dumnezeu, natura Întreagă, amorurile cele sacre, Înălțați pe femeie la gradul ei predestinat de la Început, cîntați pe toți bărbații cei mari, Înălțați
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
senzualități decente. O deschidere, dar nu prea mare, are spre agape și spre mania erotică, amestecînd miturile Într-un lirism În esență ceremonial. Totul e cum spui, Înainte de orice este mimarea unei mari umilințe În fața obiectului erotic. Dragostea este, repet, văzută ca o teribilă boală, Însă oamenii aceștia văicăreți de la 1820 s-au instalat confortabil În boală și petrec fără gînd să iasă din ea. Boala este o metaforă a vitalității pasiunii. Mai este ceva: iubirea lui Conachi și a celorlalți
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
dilematică centrală.) Iar suma acestor gesturi intelectuale lovinesciene vine să completeze ideologia sa literară, atât de influentă, cum se știe, în epoca interbelică. Dacă modernismul românesc este în general neîncrezător în valorile "vieții", acest lucru se datorează și literaturii criticului, văzută ca lectură infinită a unei realități mereu mistificatoare, care își maschează insuficient de bine natura textuală, de palimpsest cu lacune. Un cuvânt, în final, și despre modul și stilul criticii lui Antonio Patraș, care nu trebuie să-i fie indiferent
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
dificultăți în aplicarea regulilor de ortografie și de punctuație care, în procesul instruirii, sunt pur si simplu utilizate, dar mai puțin explicate în baza unor invarianți obiectivi. Dobândirea scris-cititului de către copil, ca și dobândirea altor abilități esențiale de comunicare, trebuie văzute și din perspectiva destinației lor ulterioare. Treptat, scrisul și cititul se vor automatiza, înlesnind trecerea la alte achiziții de tip școlar. Putem aprecia că fiecare copil își are ritmul propriu de dezvoltare și achizițiile de limbaj vor fi normale fiecărei
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
sfidează legile spațiului fizic"24. Din acest punct de vedere, celebrele sabaturi din istoria magiei n-ar fi altceva decât întâlnirile dintre corpurile astrale ale magicienilor într-un alt univers decât cel profan, obișnuit. Constantin Bălăceanu-Stolnici, în Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, insistă și asupra unor personaje celebre, dar bizare, care ar popula planul astral la care au acces veritabilii magicieni. Este vorba de daimonii teriomorfi, antropomorfi și chiar fitomorfi. Interesant este faptul că ei nu sunt în exclusivitate
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
ultime, marcate de o maximă gravitate. O remarcă specială ar fi că nu se întrevăd urme de malițiozitate sau negativitate în paginile lui Pavelescu despre vrăjitorie. De o cu totul altă părere este însă Constantin Bălăceanu-Stolnici. În Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, academicianul român scrie că "magia față de vrăjitorie este ca muzica simfonică (și în genere cea cultă) față de muzica populară"29. Veritabilii magicieni au fost (și sunt) minți cultivate, care cunosc simbolistica textelor sacre și scrierile esoterice. Sunt
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
noroaiele comunei Guguete ies noaptea din casă și dispar într-un loc neștiut... Misterul este deplin. Nici via nu crește pe Deal, chiar dacă a fost pusă pe vremea ,,curcubeelor încălecate" (superbă expresie!). Pe acest Deal, ,,viii de deasupra sunt partea văzută a neviilor din adânc"59. Așadar, Dealul de aici este un camuflaj al lumii de dincolo. E hotarul unor lumi simetrice, dar răsturnate. Este un loc straniu și blestemat. Aici mor tineri de 8-14 ani de silicoză. În joc este
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
de ,,sex în grup cu cele trei persoane ale Sfintei Treimi?" Întrebarea este departe de a fi una retorică. Dimpotrivă. Bibliografie Augé, Marc, Colleyn, Jean-Paul, Antropologia, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European, Iași, 2013. Bălăceanu-Stolnici, Constantin, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, Editura Harisma, București, 1995. Bănică, Mirel, Nevoia de miracol. Fenomenul pelerinajelor în România contemporană, Editura Polirom, Iași, 2014. Bănică, Mirel, Religia în fapt. Studii, schițe și momente, București, Editura Eikon, Editura Cartea Ardeleană, Cluj-Napoca, ediția a II
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
femeii în România comunistă. Politici publice și viață privată, Alina Hurubean (coord.) 1 Marc Auge, Jean-Paul Colleyn, Antropologie, traducere de Camelia Grădinaru, Editura Institutul European, Iași, 2013, p. 7. 2Ibidem 3 Ibidem 4Ibidem 5Ibidem, p. 49. 6 Cristina Gavriluță, ,,Lumea văzută prin ochii antropologului vizual. Interviu cu Jean-Paul Colleyn,, în volumul Sacrul și californizarea culturii. Șapte interviuri despre religie și globalizare, București, Editura Paideia, 2008, p. 188. 7Marc Auge, Jean-Pau Colleyn, op. cit., p. 50 8Ibidem 9Ibidem, p. 11 10Ibidem 11 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fel de a face antropologie". Eseul de față, intitulat simplu Magia, a apărut în prima sa ediție în 1993 la Presses Universitaires de France. După ea s-a făcut și traducerea în limba română. 24 Constantin Bălăceanu-Stolnici, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, Editura Harisma, București, 1995, p. 277. 25 Ibidem, p. 279. 26 Jean Servier, op. cit., p. 48. 27 Jeanne Favret-Saada, Les Mots, la Mort, les Sorts, Gallimard, Paris, 1994, p. 48, apud Francois Laplantine, Descrierea etnografică, Editura Polirom
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
semnificații mito-simbolice în cultura tradițională românească, București, 1989; Victor Kernbach, Dicționar de mitologie generală, 1989; Ivan Evseev, Dicționar de simboluri și arhetipuri culturale, Timișoara, 1994; Ioan Petru Culianu, Eros și magie în Renaștere, București, 1994; Constantin Bălăceanu-Stolnici, Dialoguri despre cele văzute și cele nevăzute, București, 1995 și Cunoaștere și știință, Constanța, 1997; Ivan Evseev, Dicționar de magie, demonologie și mitologie românească, Timișoara, 1997; Antoaneta Olteanu, Metamorfozele sacrului. Dicționar de mitologie populară, București, 1998 și Mitologie comparată, București, 1998; Gheorghe Pavelescu, Magia
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
fi elemente de valoare ale nuvelei. Dar autorul nu și-a legat cu destulă forță personajele de realitatea politică, economică, socială. (Ă). Marin Preda pune și, Într-o anumită măsură, rezolvă problema esențială: transformarea Anei Roșculeț Într-un om nou, văzută ca un fenomen complex, de viață. S-a slujit mai ales de analiză psihologică amănunțită, a relevat just rolul muncii. (Ă). Trecând dincolo de schemă, de caracterul depărtat, rece, pe care unii dintre scriitorii noștri Îl dau personajelor care duc cuvântul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și urcare forțată - era unanim aplaudată. Și-n acest scop clișeul, stereotipia, calchierea, expresia standard au făcut reale servicii și adevărate cariere. Mascaradă era faptul că toată această Înscenare, acest joc infam și cinic prin străveziul culiselor, nu trebuiau nici văzute, nici gândite ci crezute orbește. Desigur, orice dogmă a urmat această cale care, viața a dovedit că, cu cât era mai Îngustă cu atât prolifera ascuns, În subsidiar, pe căi laterale; se-nțelege, În timp. Hazul este că, În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]