4,335 matches
-
etc.), după cum mijloacelor textului scris, regizorul le adaugă mijloacele specifice punerii în scenă a unui text90; vezi, de exemplu, adaptări ale unor replici, eliminări/adăugări de replici, substituiri de replici cu mijloace nonverbale (mimică, gestică etc.), nuanțe conferite replicilor prin valențele nonverbale și paraverbale sugerate de către regizor actorului care interpretează un anumit rol, adaptări ale unor elemente de decor (unele piese clasice pot fi "modernizate", altele pot fi stilizate etc.), redimensionări ale reperelor temporale și ale celor spațiale 91, reorganizarea structurii
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
discursive valorificabile în comunicare Comunicarea realizată în condiții optime atât în plan interpersonal, cât și în plan didactic/educațional implică actualizarea anumitor tehnici discursive, a căror stăpânire de către locutor și de către interlocutor presupune: * observarea diferitelor tipuri de comunicare și a valențelor contextuale ale actelor comunicative; * identificarea particularităților acestora; * identificarea tehnicilor discursive valorificate la nivel verbal, paraverbal și nonverbal în anumite contexte comunicative; * decodarea și interpretarea, contextualizată, a indicatorilor verbali, nonverbali și paraverbali identificați; * exersarea folosirii tehnicilor discursive valorificabile în anumite contexte
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
a răspunde etc.; * manifestarea unei atitudini deschise față de interlocutor (vezi supra, și întrebările pozitive vs. cele negative) și folosirea zâmbetului 26, a cărui putere de influențare este datorată originii sale "într-un gest de liniștire" (Pease, 2007, p. 85); * valorificarea valențelor comunicării prin imagine (cf. Enăchescu, 2008, pp. 43-45; Bayon & Mignot, 2000, p. 171 ș.u. etc.): o întrebare poate fi adresată printr-o simplă privire și un gest indicativ către o fotografie/imagine/schemă etc. II.2. Componenta locutorială enunțiativă
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
8, indicatori nonverbali vezi Tabelul nr. 9, respectiv paraverbali vezi Tabelul nr. 10. Importante sunt, în acest sens, atât conștientizarea de către locutor a utilizării unor elemente verbale, nonverbale, paraverbale cu o anumită semnificație, cât și cunoașterea de către interlocutor a acestor valențe comunicative, pentru a se putea raporta optim (din punctul său de vedere) la locutor, la intențiile acestuia, la informațiile primite etc. Tabelul nr. 8. Indicatori verbali 33 ai comportamentului comunicativ al locutorului Unități/structuri verbale "Traducere" Ei, da, mda... Locutorul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
invitația). Nu avem acum timp pentru.../ Mai vorbim altă dată despre asta... Locutorul îl inhibă pe interlocutor, îi refuză "dreptul la replică". cuvinte precum fericit, optim, avantaj, a câștiga etc. valorificate în cadrul mesajului Locutorul dorește să centreze atenția interlocutorului pe valențele pozitive ale mesajului (tehnică folosită în cadrul strategiilor persuasive; a se vedea, în acest sens, și cuvintele-cheie din reclame). Ești prea mic, vorbim despre asta când vei fi mai mare.../ N-ai cum să înțelegi asta.../ Nu m-ai înțeles bine
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și dezvoltare pe care atât locutorul, cât și interlocutorul implicați într-o situație de comunicare, în general, respectiv într-o situație de comunicare teatrală, în particular, trebuie să le aibă în vedere: * observarea diferitelor tipuri de comunicare teatrală și a valențelor contextuale ale actelor comunicative subsumate acestora; * identificarea particularităților acestora, cu accent pe elementele limbajului teatral; * decodarea și interpretarea, contextualizată, a indicatorilor verbali, nonverbali și paraverbali reperabili în spectacolul de teatru ca act de comunicare; * exersarea folosirii tehnicilor teatrale valorificabile în
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
anumit context comunicativ; în această ipostază, locutorul poate actualiza tehnici teatrale subsumate, cu precădere, poziției dramaturgului și a regizorului (în condițiile în care locutorul poate lucra la proiecția, construcția și derularea actului său comunicativ), respectiv poziției actorului (prin prisma exersării valențelor verbale, nonverbale și paraverbale ale transmiterii mesajului vezi, de exemplu, dicția, intonația, intensitatea vocii, gestica, mimica, lexicul etc. toate, condiții ale optimizării demersului său comunicativ către interlocutor, care percepe, decodează și interpretează, în principiu, întregul). În comunicarea-teatru1, instanța locutorială este
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
comunicativ, pentru a corespunde mesajului verbal și nonverbal pe care locutorul dorește să-l transmită; * exerciții de transpunere în rol: o persoană primește o replică și un prim rol pe care trebuie să și-l asume/să-l interpreteze cu valențe paraverbale nuanțate 38; ulterior, trebuie să iasă din rolul respectiv și să intre într-un altul (indicat verbal sau prin reprezentare imagistică/fotografică etc. de către ceilalți participanți la activitate), însă păstrând replica inițială; de exemplu, Tare mă bucur că ai
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
originea dramatizării (pentru a avea o primă cheie de decodare a spectacolului, prin propria interpretare dată textului original); actualizarea tuturor tehnicilor verbale, nonverbale și paraverbale prezentate supra, în vederea decodării optime a actului comunicativ artistic reprezentat ca spectacol (cu multiplele sale valențe: perspectivă regizorală, jocul actorilor, costume, machiaj, decor, lumini, fond sonor, efecte speciale etc.); oferirea de feedback adecvat locutorilor-artiști (prin atenție, aplauze, râs etc., în funcție de context, de tipul piesei de teatru, de secvențele acesteia etc.); compararea textului original cu maniera sa
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2011). Collective Learning: An Integrated Use of Social Media in Learning Environment. In B. White, I. King & P. Tsang (Eds.), Social Media Tools and Platforms in Learning Environments 37-51). Berlin, Heidelberg: Springer. Albu, G. (2008). Comunicarea interpersonală: aspecte formative și valențe psihologice. Iași: Institutul European. Albulescu, I. (2008). Pragmatica predării: activitatea profesorului între rutină și creativitate. Pitești: Paralela 45. Alecu, S. (2002). O abordare psihosocială a comunicării didactice. În Teorii moderne și tehnici eficace de comunicare didactică (24-33). București: Editura ASE
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
2006b). Teatrul dincolo de scenă. Iași: Princeps Edit. Ciobotaru, A.D. (2006c). Repere și puncte de vedere arta mânuirii marionetei. Iași: Editura Artes. Ciobotaru, A.D., & Mihailovici, E. (coord.) (2002). Teatrul și comunicarea didactică. Iași: Editura "Spiru Haret". Ciobotaru, A.D., & Mihailovici, E. (2003). Valențe formative și terapeutice ale teatrului. Iași: Editura "Spiru Haret". Ciofu, C. (1998). Interacțiunea părinți copii. Ediția a 2-a. București: Editura Medicală Amaltea. Cmeciu, C.-M. (2010). Semiotici textuale. Iași: Institutul European. Cohen, J. L. (2008). 'That's not treating
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
și 8 la aparențele exterioare ale actorului; 9, 10 și 11 la aspectul locului/spațiului scenic; 12 și 13 la efectele sonore nearticulate [...] primele 3 mari categorii de semne îl privesc direct pe actor" (Kowzan, 1975, p. 205). 70 Pentru valențe ale luminii în spectacol, vezi Cărbunaru, 1988, pp. 59-60. 71 Pentru o prezentare, în diacronie, a costumului în teatru, vezi Corvin, 1991, pp. 212-223; Banham, 1990, pp. 235-242 etc. 72 Cf. Hubert, 2011, p. 292; Corvin, 1991, p. 752 etc.
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
nu-l arată niciodată (evocat numai de dialog)" (Hubert, 2011, p. 292). 82 "spațiu în care se joacă acțiunea (poate fi descris în dialog sau în didascalii)" (Hubert, 2011, p. 293), "cadru pentru spațiul spectacolului, un spațiu cu funcționalități și valențe multiple, sociale, politice, culturale, etice, filozofice etc." (Măciucă, 1989, p. 221), spațiu care "prin formă și culoare stabilește primul contact, ideatic-estetic-vizual, cu publicul și, desigur, el nu trebuie să rămână pur decorativ, ci să devină, pe parcursul actului scenic, subordonat funcțional
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
reprezintă o vorbire relativ lentă; cca 350 de silabe/ minut = vorbire relativ normală; cca 500 de silabe/minut = vorbire relativ rapidă (Birkenbihl, 1999, p. 183). 44 "Raport"/"matching" (Iordănescu, 2006, p. 71), "oglindire" (Erickson, 2009, pp. 76-86). 45 Pentru diferitele valențe ale acestor elemente, vezi Albulescu, 2008; Kneller, 1973, pp. 121-129 etc.; particularizând, vezi Dospinescu, 1998, p. 108, pp. 112-113, p. 117; Kneller, 1973, p. 13 (pentru definire); Dospinescu, 1998, p. 125 (pentru exemplificare); Dospinescu, 1998, p. 130 (pentru analogie); Sălăvăstru
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
medicală. Activitatea anestezistului acoperă perioada perioperatorie: pregătirea pentru actul operator, anestezia propriu-zisă și perioada postoperatorie. În tot acest timp măsurile terapeutice care vizează funcțiile vitale sunt principala preocupare, fiind de fapt măsuri de terapie intensivă perioperatorie. Și terapia intensivă are valențe multidisciplinare, deoarece se ocupă de pacienți critici, cu patologie extrem de variată. Pacientul „critic” are o afecțiune acută, amenințătoare de viață, ce presupune cel puțin o insuficiență de organ sau riscul de a dezvolta o insuficiență de organ. Primii pași (istoric
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
pedepsească deținuții pentru abateri de la reguli, iar aceștia nu au nici o posibilitate de a exercita un oarecare control asupra ambientului."36 Timpul Orice fenomen penitenciar se desfășoară într-un anumit interval de timp. Într-o instituție închisă, temporalitatea capătă alte valențe decît într-un mediu deschis. Esența pedepsei rezidă, de fapt, în temporalitate și în modul în care este gestionat timpul. Temporalitatea penitenciară include o întreagă claviatură de repere temporale: în primul rînd durata, ca timp individual de așteptare (cu diverse
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
turnătoria) este o acțiune ce atrage consecințe uneori radicale. Această ordonare a semnificațiilor atribuite unor aspecte implică o ierarhie preferențială, asimilabilă unei filozofii de viață ce stă la baza raporturilor dintre oameni. Această filozofie este o construcție cognitivă, pentru că atribuie valențe unor aspecte pozitive sau negative din mediu (turnătoria, respectarea "codului de onoare", a ierarhiilor existente etc.), cărora le conferă o logică internă. Construcția ideologică (voi aborda în alt capitol ideologia politică ce stă la baza ei) devine normă de referință
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Electrice. Întreaga activitate didactică universitară a desfășurat-o numai în această catedră, între anii 19651997, unde a întocmit peste 60 de studii și articole științifice *** O nouă etapă, în care colaborarea dintre Uzină și învățământul electrotehnic superior a căpătat noi valențe benefice, a fost cea de după 1 iulie 1961, când uzina ieșeană a fost preluată de Ministerul Minelor și Energiei Electrice, luând ființă INTREPRINDEREA REGIONALĂ DE ELECTRICITATE Iași. Primul director al noii I. R. E. Iași, inginerul LAURIAN PREDA, a devenit
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
de inginer-șef al IRE Iași a d-lui ing. NICOLAE SUFLEȚEL, absolvent al promoției 1959, cel care s-a străduit să primenească și să modernizeze toate categoriile de instalații ale întreprinderii, colaborarea cu Facultatea de Electrotehnică a căpătat noi valențe în direcția stabilirii strategiei de dezvoltare a rețelelor și a adâncirii cercetării comune în ceea ce privește funcționarea acestora. El însuși, un specialist interesat de noutățile profesiei, a abordat personal probleme de cercetare în domeniu și, grație acestora, și-a luat doctoratul la
ACULTATEA DE ELECTROTEHNICĂ IEŞEANĂ ÎN ANII CELUI DE AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Alexandru Poeată () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1056]
-
în august 1941 a integrității teritoriale a României, au condus la apariția legii nr. 922/17 oct. 1941, prin care Politehnica ieșeană și, deci și Facultatea de Electrotehnică, trebuia să se mute la Cernăuți. O dată cu această mutare, Electrotehnica capătă puternice valențe mecanice, întrucât din anul școlar 1942/1943 devine Facultatea de Electromecanică. Schimbarea raportului de forțe pe frontul de răsărit a făcut însă ca Facultatea de Electromecanică sa-și închidă și cursurile de la Cernăuți, pe 21 martie 1944, iar cinci zile
PAŞI PRIN ISTORIE. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Lorin Cantemir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_1018]
-
perceperii și relaționării firești a diferitelor elemente. Am uitat, astfel, plăcerea și bucuria învățării. Pentru că procesul cunoașterii, oricât de exigent ar fi, dacă e lipsit de naturalețe, de joc și de intuiții fulgeratoare, nu mai este creator, generator de noi valențe, ci sterp, trist, autarhic. Din ce în ce mai mult, copiii noștri se plictisesc la școală, iar studenții dormitează prin amfiteatre, nemaivorbind de faptul că, odată «aruncați» pe o piață a muncii, descoperă o realitate complet diferită de cea care le-a fost inoculată
Spre un nou tip de umanism?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Simona Modreanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1334]
-
filozofie, literatură ș.a.m.d. în întâmpinarea acestei necesități, noile programe pentru clasele a XI-a și a XII-a oferă șansa acelor studii de caz ca formă de evaluare alternativă prin care interdisciplinaritatea este favorizată. O veritabilă lecție privind valențele formative ale demersului de tip interdisciplinar ne-au oferit-o elevii clasei a XII-a la studiul de caz privind Avangarda. Le semnalăm aici doar pe acelea care s-au evidențiat prin originalitate și calitatea deosebită a (re)prezentărilor. Elevii
Interdisciplinaritatea ca necesitate. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Daniela-Paula Epurianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1337]
-
luptele Atenei și Spartei cu perșii Ciprul fusese folosit de Imperiul persan ca bază navală. În acest joc de alianțe, perșii i-au folosit și pe fenicieni împotriva populației grecești. Astfel, prezența feniciană în Cipru depășește caracterul economic inițial, căpătând valențe politice. În anul 333 î. H., în bătălia de la Issos, Alexandru cel Mare înfrânge armatele lui Darius. Cipru recunoaște autoritatea lui Alexandru Macedon și îl sprijină în lupta contra fenicienilor. După moartea lui Alexandru, insula trece sub dominația Egiptului elenistic
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
se solidarizeze cu Vitoria în dezlegarea misterului dispariției lui Lipan. Apa, cerul, pământul, făpturile necuvântătoare (precum Lupu, câinele ciobanului) vin în sprijinul femeii în căutarea ei dramatică. Căutarea se desfășoară pe fundalul unui acompaniament eolian de gravă rezonanță, care potențează valențele expresive ale textului: „Cum a făcut nevasta lui Lipan calea întoarsă, vremea s-a zbârlit. S-a răsucit vântul și a prins abate de cătră miezul nopții. Dezghețurile au stat, lumina a slăbit în dosul pâclelor. Cu această suflare rece
A şaptea artă în sprijinul abordării textului literar. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Ioana Stănescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1361]
-
Motto: (Constantin Noica, Introducere la miracolul eminescian) înzestrat cu aura sacră a mitului, orice peisaj eminescian poate fi interpretat ca o sugestie subiectivă a absolutului. Multiplele valențe simbolice pe care le cumulează elementele ce îl compun, transformându-le într-un „uriaș sistem de conotații care îmbrățișează viața omului și a cosmosului în imagini arhetipale , viziunea cosmică generatoare de spații fantastice a căror determinare temporală evocă lumea basmului
Imagism eminescian. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1385]