37,159 matches
-
judecătorești, au arătat că este posibilă soluția de adaptare a contractului în cazul declarării scadenței anticipate a unui credit, în cazul în care creanța este urmărită în cadrul unei proceduri de executare silită. Pornind de la semnificația contractelor - acord de voință al părților, dar și interese reunite ale acestora - având în vedere și scopul urmărit, ca fiecare parte a contractului să își satisfacă un interes, pot fi criterii obiective de identificare a utilității sociale a continuării executării contractului: scopul contractului, interesul
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
eliminării surplusului cauzat de onerozitatea obligațiilor. Utilitatea socială a continuării executării contractului se regăsește în situația în care, consecință a reechilibrării prestațiilor, cocontractanții au posibilitatea de a urmări, pe toată durata respectivă, emolumentul avut în vedere la formarea acordului de voințe. ... 48. Institutul Național al Magistraturii a exprimat opinia în sensul că cererea de echilibrare și continuare a contractului păstrează caracterul prioritar și în ipoteza în care debitorul a fost decăzut din beneficiul termenului și are loc o procedură execuțională de
DECIZIA nr. 81 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/263669]
-
activitate și de viață privind respectarea și promovarea drepturilor și libertăților omului; ... – reafirmă fără drept de apel valorile și principiile umane și ale umanității, importanța statului democratic și de drept și a apărării sale; ... – exprimă, în acest context, dorința și voința clară a respectării responsabilităților sale și de întărire a tuturor demersurilor în materie de condamnare a Holocaustului sau oricăror fapte de nerespectare, desconsiderare sau de atentat la adresa drepturilor și libertăților umane și în materie de protejare a tuturor indivizilor
DECLARAȚIE nr. 1 din 1 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264557]
-
ca fiind retroactivă, în contradicție cu dispozițiile constituționale ale art. 15 alin. (2) ce reglementează principiul neretroactivității legii civile. ... 12. Se mai arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusivă voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidență al reglementării este determinat concret, aceasta are caracter individual
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
în domeniul privat al acesteia, legea are în vedere ca modalități de manifestare a dispoziției juridice mijloace de drept administrativ, iar nu legea ca act al Parlamentului. ... 17. Se consideră că soluția legislativă criticată - ce face abstracție de manifestarea de voință a Consiliului Local al Orașului Teiuș și de procedura administrativă - contravine nu numai principiului legalității statuat în art. 1 alin. (5) din Constituție, prin raportare la dispozițiile art. 361 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, legea criticată a fost adoptată cu încălcarea principiului legalității statuat în art. 1 alin. (5) din Constituție. ... 23. Mai mult, nerespectarea procedurii legale și lipsa manifestării de voință a Consiliului Local al Orașului Teiuș atrage și încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituție ce consacră principiul autonomiei locale (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 384 din 29 mai 2019, paragraful 52). ... 24. Se mai arată că Ordonanța
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
modalitate validă de transfer, ci una care nu se încadrează în exigențele art. 1 alin. (4) și (5), ale art. 61 alin. (1) și ale art. 102 alin. (1) din Constituție. În plus, nerespectarea procedurii legale și lipsa manifestării de voință a Consiliului Local al Orașului Teiuș atrag și încălcarea art. 120 alin. (1) din Constituție, ce consacră principiul autonomiei locale, autoritatea legislativă reglementând într-un domeniu care ține de administrație și autoritatea executivă. ... 33. Totodată, se reține că prin Decizia
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
2014, paragrafele 183-185, și Decizia nr. 384 din 29 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iunie 2019, paragraful 52). ... 50. Mai mult, Curtea constată că transferul bunului prin lege, act ce exprimă voința autorității legislative, într-un domeniu în care trebuia exprimată voința autorităților administrației publice locale aduce atingere și art. 1 alin. (4) și art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 51. Totodată, Curtea reține că prin Decizia nr. 1 din 10 ianuarie
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 499 din 20 iunie 2019, paragraful 52). ... 50. Mai mult, Curtea constată că transferul bunului prin lege, act ce exprimă voința autorității legislative, într-un domeniu în care trebuia exprimată voința autorităților administrației publice locale aduce atingere și art. 1 alin. (4) și art. 61 alin. (1) din Constituție. ... 51. Totodată, Curtea reține că prin Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014 a constatat încălcarea prevederilor art. 1 alin. (5) din
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
s-a statuat că legea, ca act juridic al Parlamentului, reglementează relații sociale generale, fiind, prin esența și finalitatea ei constituțională, un act cu aplicabilitate generală. Prin definiție, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinței legiuitorului, ale cărei conținut și formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia. Or, în măsura în care domeniul de incidență a reglementării este determinat concret, dată fiind rațiunea intuitu
DECIZIA nr. 406 din 21 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265386]
-
legislația ulterioară nu determină aplicarea actului normativ primar și nici calificarea acestuia ca fiind în vigoare, fapt relevat prin prisma jurisprudenței Curții Constituționale. În fapt, este vorba despre o serie de acte normative succesive prin care legiuitorul și-a manifestat voința față de o anumită soluție legislativă. Însă numai actul normativ aplicabil litigiului și care continuă să își producă efecte juridice în cauză poate fi supus controlului de constituționalitate. ... 53. Trebuie precizat că Legea-cadru nr. 153/2017 are ca obiect de reglementare
DECIZIA nr. 429 din 29 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265368]
-
înțelesul celei reglementate juridic, respectiv acea persoană care are legătură juridică de filiație cu părintele, nu legătură biologică, aceasta fiind exclusă în cazul înfierii cu toate efectele unei filiații firești, în cazul căreia legătura biologică de filiație era înlăturată prin voința legiuitorului și substituită cu cea juridică. ... 28. Ca și în cazul instituției moștenirii, atunci când trebuie reglementată situația unor drepturi, prevalează legătura juridică în raport cu legătura biologică de filiație. În aceste condiții, cum nici în cazul dreptului la moștenire
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
înțelesul reglementat juridic, respectiv acea persoană care are legătură juridică de filiație cu părintele, iar nu o legătură biologică, aceasta fiind exclusă în cazul înfierii cu toate efectele filiației firești, în cazul căreia legătura biologică de filiație este înlăturată prin voința legiuitorului și substituită cu cea juridică. ... 34. Practică judiciară în acest sens a fost identificată la Tribunalul Botoșani - Secția de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Buzău - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal, Tribunalul Dolj - Secția contencios
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
raportul juridic de filiație, absența oricărei interdicții legale în acordarea drepturilor minorilor ce au fost adoptați, faptul că însuși actul juridic al adopției este consecința persecuțiilor de sorginte politică, motiv pentru care neacordarea drepturilor în astfel de cazuri nesocotește chiar voința legiuitorului care a stat la baza completării reglementării legale originare prin dispozițiile noi cuprinse în Legea nr. 130/2020. ... 50. Pe de altă parte, fără a nega realitatea persecuției proprii suportate de persoanele aflate în situația reclamantului, autoritatea pârâtă arată că
DECIZIA nr. 4 din 30 ianuarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/265401]
-
și extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, se impune adoptarea de măsuri imediate pe calea ordonanței de urgență, pentru protejarea drumurilor de interes național ce constituie proprietate publică a statului. Luând în considerare starea de fapt independentă de voința Guvernului a situației extraordinare, care este determinată de necesitatea armonizării prevederilor legale prin reglementarea circulației vehiculelor care transportă mărfuri care nu sunt indivizibile în interesul protejării infrastructurii rutiere, având în vedere că starea de fapt cuantificabilă a situației extraordinare este
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 2 din 8 februarie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/264714]
-
acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței. Situațiile extraordinare exprimă un grad mare de abatere de la obișnuit sau comun și au un caracter obiectiv, în sensul că existența lor nu depinde de voința Guvernului, care, în asemenea împrejurări, este constrâns să reacționeze prompt pentru apărarea unui interes public pe calea ordonanței de urgență (a se vedea mutatis mutandis Decizia nr. 83 din 19 mai 1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 527 din 10 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264695]
-
nu au fost desemnați prin tragere la sorți toți cei 5 membri ai completului. Este evident că aceeași prezumție este înlăturată în cazul completurilor de 3 judecători unde niciunul dintre membrii completului nu a fost desemnat prin tragere la sorți. Voința legiuitorului privind activitatea jurisdicțională a Înaltei Curți de Casație și Justiție se poate observa din analiza cap. I din Legea nr. 304/2004, unde se stabilește, ca regulă, numirea judecătorilor prin tragere la sorți (a se vedea desemnarea judecătorilor pentru completurile
DECIZIA nr. 562 din 22 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264704]
-
să-și folosească propria valoare a orei de manoperă fără ca asigurătorul să o poată contesta, indiferent de cuantumul acesteia, și fără ca această valoare să poată fi negociată sau să fie raportată la un criteriu obiectiv și independent de voința părții. ... 10. Referitor la încălcarea art. 1 alin. (5) din Constituție se susține, în esență, că, atât în jurisprudența constantă a Curții Constituționale, cât și în cea a Curții Europene a Drepturilor Omului, s-a statuat că norma legală trebuie
DECIZIA nr. 583 din 23 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264617]
-
de neconstituționalitate, se poate pronunța cu privire la acest aspect, fie pentru a lămuri sensul dispozițiilor legale criticate, fie pentru a declara respectivele prevederi legale ca fiind imprevizibile și, în consecință, neconstituționale. Se arată că în speță este vorba despre voința legiuitorului de a nu incrimina ca fiind infracțiune înregistrarea în contabilitate și neplata unor obligații fiscale către bugetul de stat și că anumite lanțuri de tranzacții reale sunt considerate, prin prisma dorinței autorului de a obține un avantaj fiscal, ca
DECIZIA nr. 474 din 27 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264792]
-
20 decembrie 2010. ... 14. În ceea ce privește stabilirea obiectului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că, în jurisprudența sa, a statuat cu valoare de principiu că, în exercitarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional trebuie să țină cont de voința reală a părții care a ridicat excepția de neconstituționalitate, în caz contrar, Curtea ar fi ținută de un criteriu procedural strict formal, respectiv indicarea formală de către autorul excepției a textului legal criticat (a se vedea, în acest sens, Decizia
DECIZIA nr. 561 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264656]
-
prevăzute de art. 488 din Codul de procedură civilă, sens în care ar urma să se răspundă la a treia întrebare, care depinde de primul răspuns. ... ... C. Într-o a treia interpretare, se consideră că trebuie să se dea eficiență voinței legiuitorului prin introducerea sintagmei „o singură dată în cursul procesului“ în cuprinsul art. 497 din Codul de procedură civilă, în sensul limitării numărului de casări cu trimitere pe care le poate pronunța Înalta Curte de Casație și Justiție în cursul
DECIZIA nr. 79 din 5 decembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/264321]
-
nr. 16 din 8 iunie 2015, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 15 iulie 2015. Astfel, în interpretarea instanței supreme, voința legiuitorului nu a fost aceea de eliminare a beneficiilor acordate unor categorii socioprofesionale, respectiv de încetare a existenței dreptului la acordarea de ajutoare/indemnizații, ci doar de suspendare a exercițiului acestui drept, precum și faptul că dreptul la pensie și condițiile
DECIZIA nr. 461 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265195]
-
115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe de urgență [art. 115 alin. (4)-(6)]. Astfel, transferul unor atribuții legislative către autoritatea executivă se realizează printr-un act de voință al Parlamentului ori pe cale constituțională, în situații extraordinare și numai sub control parlamentar. ... 37. În plus față de cele reținute prin Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, antereferită, se arată că interdicția prevăzută de dispozițiile art. 115 alin.
DECIZIA nr. 460 din 25 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/265210]
-
anumită decuplare de la motivație intrinsecă pentru învățare, implicare personală redusă, lipsă de încredere în sine, în propriul potențial și resursele personale, cât şi în ceilalţi, adesea exprimare dezadaptativă la nivelul emoțiilor, capacitate scăzută a manifestării pe termen lung a voinței, perseverenței și conștiinciozității. Adesea, nevoile lor imediate sunt rezultate din exercițiul gestionării propriei vieți, în relația cu ceilalţi, în legătură cu resursele financiare limitate, de educație, de adaptare la schimbare, de administrare a unei stări de spirit , mai degrabă negative
ANEXE din 18 octombrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261282]
-
luarea deciziilor. Punerea sub interdicție judecătorească și numirea tutorelui, deși încadrată de legislația civilă ca măsură de ocrotire a persoanelor, contravine principiilor Convenției și recomandărilor Comitetului ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilităţi: Procesul de punere sub interdicție nu respectă drepturile, voința și preferințele persoanei; Tutela/punerea sub interdicție se instituie pe baza evaluării capacității mentale; Punerea sub interdicție restrânge exercitarea drepturilor fundamentale; Punerea sub interdicție reprezintă, în practică, cu foarte puține excepții, o măsură permanentă; Tutorele desemnat și persoana sub interdicție sunt
STRATEGIE NAŢIONALĂ din 6 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254256]