4,110 matches
-
data apariției „Răspunsului”, un nume consacrat a cărui absență din cîmpul literar n-ar fi putut trece neobservată. Tipărise un șir de cărți în Biblioteca Minerva, o colecție populară: Singur, Elogiul frumuseții, Cartea inimii, Note despre artă, Povestea unui orfan, Vraja iubirii etc. Pornirea sa autodistructivă n-a durat însă prea mult, încît „Răspunsul” nu confirmă un abandon, cum s-ar putea crede, ci mai degrabă anunță o revenire: de altminteri, peste două săptămîni va publica, în același loc, o schiță
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
domol, voluptos și trist, aproape funebru. în legănarea lui molatecă, pîlpîia, nostalgică și sumbră fără sfîrșit, o patimă așa sfîșietoare că însăși plăcerea de a-l asculta era amestecată cu suferință. De îndată ce coardele încălușate porniseră să îngîne amara destăinuire, sub vraja adîncă a melodiei, întreaga sală amuțise. Tot mai învăluită, mai joasă, mai înceată, mărturisind duioșii și dezamăgiri, rătăciri și chinuri, remușcări și căințe, cîntarea, înecată de dor, se îndepărta, se stingea, suspinînd pînă la capăt, pierdută, o prea tîrzie și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
în amar, - plumb e tăcere de veci, - plumb e durere de suflet uman”. într-adevăr, plumb e metafora care exprimă cel mai bine atitudinea lui Bacovia, un om apăsat de gînduri. 21. Cf. Teodor T. Burada, „Despre descîntece, farmece și vrăji”, în Opere, 3, Folclor și etnografie, Ediție critică de Viorel Cosma, Ed. Muzicală, 1978, p. 238. 22. „Ce este mai greu decît plumbul și cum se cheamă el? Nebunul”. („înțelepciunea lui Isus Sirah” 22, 15, în Biblia sau Sfînta Scriptură
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
măreție. Adevărate paradisuri ale frumuseții, neasemuitele flori de piatră, ori imense săli În tavanele cărora atîrnă maiestoase policandre cu sute și mii de brațe, ce au fost realizate În sute de mii de ani - Îi cuprind pe turiști Într-o vrajă din care cu greu se pot desprinde. Aici, poate mai mult decît În alte medii, omul Înțelege mai bine ce mare aritist este natura, care Înlesnind În Întuneric alianța Între apă, bioxid de carbon și calcar a dat naștere la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
una ambigua, având parte de o identitate mitificata (ca imagine) și o modernitate desconsideratoare (că realitate). Pentru Baudelaire, femeia este un subiect reprezentativ al modernității, care conține această contradicție: "un fel de idol, poate stupid, dar orbitor și plin de vraja, care ține atârnate de privirile sale destine și voințe" [1971, p. 211]. Femeia modernă devine unul dintre locurile privilegiate ale corespondentei mitologice dintre lumea tehnică modernă și lumea arhaica a simbolului [v. Bugi-Glucksmann, p.407]. Celebrarea forței sale suverane, în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
instabilitatea sentimentului de dragoste, mediocritatea sau influențarea îndrăgostitului 58, falsă identitate 59 ș.a. Destinul Parizienei demitizează dragostea romantică. Maupassant surprinde într-un singur alineat dramă legăturii cu o astfel de femeie, în care raportul dominat/dominant se schimbă și demitizează vraja puterii feminine fatale 60. E.Roy-Reverzy menționează predilecția operelor realiste pentru punerea în abis și rescrierea parodica a miturilor: Fedra în La Curée, Geneză în La faute de l'abbé Mouret. Zugrăvirea acestei lumi de ființe fără contur accentuează raporturile
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a zis răzeș. Prin femininul moașă, nu mătușă, moșul asistă la naștere și binecuvântează urmașii. Moașa care moșește nu e tot una cu baba care, în principal, descântă și jelește morții. Activitatea babei este legată, printr-un scenariu magico-religios de vrăji, de alungarea spiritelor rele, de alungarea demonilor și a bolilor, dar și de moarte prin bocet și priveghi, despre care etnologii și folcloriștii spun că ar fi o relicvă a ritualului dacic de înmormântare . Așa, după cum se poate vedea, moșul
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
sexualitate, de la cea puberală până la aceea isterică a femeilor care trăiesc numai pentru plăcerile trupești.” Desigur, Zburătorul constă În ceea ce se poate numi practică magică, pentru că În lumea stăpânită de asemnea viziuni, există protagoniste vrăjitoare care cultivă mitul prin farmece, vrăji și descântece. De altfel balada lui Heliade dă Întreaga măsură a stării erotice invocate. Textul baladei se structurează pe trei secvențe poetice. Prima, alcătuită din 12 strofe, reprezintă un monolog liric, ori ceea ce am putea numi o lirică a măștilor
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fie asta? Întreabă pe bunica: O ști vreau leac ea doară... o fi vreun zburător! Or aide l-alde baba Comana or Sorica, Or du-te la moș popa, ori mergi la vrăjitor...” punând În mișcare un Întreg arsenal de vrăji, descântece și farmece pentru eliberarea tinerei copile de chinurile la care este supusă de o făptură, desigur, malefică. Există o percepție a acestor practici care nu ajung la oamenii Încă tineri, cum e mama. Bunica este păstrătoarea acestor practici, „o
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
se deschide volumul de debut, „Poemele luminii” din 1919. „Eu nu strivesc corola de minuni a lumii și nu ucid cu mintea tainele, ce le-ntâlnesc În calea mea În flori, În ochi, pe buze ori morminte. Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns În adâncimi de Întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii tainăși-ntocmai cum cu razele ei albe luna nu micșorează, ci tremurătoare mărește și mai tare taina nopții, așa Îmbogățesc și eu Întunecata zare cu largi
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mea” care se rezolvă, nu În planul cunoașterii raționale, ci În planul cunoaștrii luciferice, plecând de la treapta „minus cunoașterii”. Cripticul nu se dezvăluie, ci se potențează, zona de mister lărgindu-se În spațiul supus cunoașterii prin rațiune: „Lumina altora sugrumă vraja nepătrunsului ascuns În adâncimi de Întuneric, dar eu, eu cu lumina mea sporesc a lumii taină...” Între prima frază poetica și cea de a doua, există niște punți de legătură spre cele două elemente ale unei antiteze negative „lumina altora
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Între prima frază poetica și cea de a doua, există niște punți de legătură spre cele două elemente ale unei antiteze negative „lumina altora” - „lumina mea”. „Corola de minuni a lumii”, aflată pe calea spre „lumina altora” este substituită cu „vraja nepătrunsului ascuns / În adâncimi de Întuneric”. Este posibil ca prin rațiune, lumea să poată fi cunoscută parțial, dar niciodată subiectul nu va ajunge pe această cale la un adevăr absolut. Demersul pozitivist, rațional, „sugrumă vraja”, diminuează trăirile inefabile implicate. Pe
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lumina altora” este substituită cu „vraja nepătrunsului ascuns / În adâncimi de Întuneric”. Este posibil ca prin rațiune, lumea să poată fi cunoscută parțial, dar niciodată subiectul nu va ajunge pe această cale la un adevăr absolut. Demersul pozitivist, rațional, „sugrumă vraja”, diminuează trăirile inefabile implicate. Pe această cale, spre „lumea mea”, metafora „corola de minuni” cunoaște substituiri multiple: „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. „Lumina” poetului, bazată pe un asemenea demers cognitiv se opune „luminii altora”. Ea adaugă un nou
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
un nou spor de „nențeles” peste „a lumii taină”, „taina nopții”, „Întunecata zare”. Îmbogățirea Întunecatei zări „cu largi fiori de sfânt mister” reprezintă revelația asupra unei lumi ce se recrează mereu, schimbânduse „-n nențelesuri și mai mari”. Izvorul tainelor, minunilor, vrajei, misterului se află „În flori, În ochi, pe buze ori morminte”. Dacă prima frază poetică se termină cu versul „... În ochi, În flori, pe buze ori morminte”, implicând În substanța lor tainele, cea de a doua frază poetică se termină
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și morminte.” Iubirea poetului, dincolo de afectivitatea ei, este un instrument de cunoaștere, o cale de revelare a misterelor. Și În cea de a doua frază poetică se ajunge la o comunicare mai concentrată, bineînțeles lipsită de nuanțe. „Lumina altora sugrumă vraja... dar eu.../ ...sporesc a lumii taină - / ... / căci eu iubesc / și flori și ochi și buze și morminte.” Versificația este liberă, are o muzicalitate interioară și un ritm menit să corespundă gândirii În imagini concret senzoriale, dar și metaforice. „Eu nu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
apare de trei ori. „...Îmi vor ciopli / nu peste mult sicriul...” „...ascult cum crește-n trupul tău sicriul...” „...sicriul meu...” Destinul gorunului se Împletește cu destinul poetului. Între cei doi există o identitate de destin, egală cu un mister, sub vraja căruia poetul trăiește. Un vers alcătuit din trei silabe „Îmi pare” are darul să sugereze o atmosferă ipotetică. Totul se petrece ca Într-un vis, trăirea este visată, visul este o vrajă sub puterea căruia poetul se lasă Învins „cu
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
identitate de destin, egală cu un mister, sub vraja căruia poetul trăiește. Un vers alcătuit din trei silabe „Îmi pare” are darul să sugereze o atmosferă ipotetică. Totul se petrece ca Într-un vis, trăirea este visată, visul este o vrajă sub puterea căruia poetul se lasă Învins „cu aripi moi”. Atmosfera este statică, de extaz. Termenii abstracți se materializează. Cuvintele se Încarcă mereu cu alte semnificații. De aici se desprinde proiecția expresionistă blagiană, de sorginte germană. În concepția lui Blaga
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cantitativ, aceasta chiar pentru lirica răsboiului"110. Dintre acestea se evidențiază totuși Yrjö Jylhä cu volumul Kiirastuli (Purgatoriul). El este considerat și cel mai bun liric al războiului din 1939/1940. Lui i se alătură Elina Vaara, cu volumul Loitsu (Vraja) și Paavo Hynynen care și-a dedicat poeziile pământului și "fiilor Finlandei"111 care au luptat pentru apărarea țării. Arvi Kivimaa și Unto Kupiainen sunt alți poeți ai războiului, ale căror opere au o înaltă ținută estetică. Cu o serie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Cel care a scos muzica finlandeză cultă din anonimat a fost Jean Sibelius 144. Horia Oprișan menționează că opera lui Sibelius "domină atât în trecut cât și'n prezent, fără însă să constitue, lucru foarte de mirare, o atracție, o vrajă diabolică pentru cei care l-au urmat"145. Ca și în cazul literaturii sau al teatrului, influența "liricii și muzicii poporane"146 se simte și la el. Precum predecesorii săi, Sibelius și-a găsit de multe ori sursa de inspirație
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
al clădirilor care imită cărămida. Teodor Moraru nu uită să amintească de atenția deosebită și ospitalitatea cu care au fost tratați în această zonă. Un articol concentrat care expune trăiri intense ale unui om ce s-a lăsat furat de vraja acestei țări245. Petre Mogoșeanu alege drept centru de interes o zonă mai specială a Finlandei, Laponia. Astfel că, în Note de drum prin Laponia, aflăm că finlandezii mai denumesc această regiune și Lappi. Laponia a reprezentat dintotdeauna un miraj și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
sursei. Șefii au aprobat, înciudați că pierd atâta timp prețios. Căci secretul era și urgent. Așa ea a găsit alt fraier, pe nume Andi. El era un ziarist pârlit, cu acces limitat la informații. De aceea spioana a făcut o vrajă și l-a infiltrat în departamentul de investigații al ziarului unde lucra. Așa Andi a devenit mai puțin pârlit. Se îmbiba la serviciu cu o groază de informații, pe care spioana i le storcea noaptea în așternut. Storsul datelor mergea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
decât o verificare a acestei capacități inexplicabile de a pune stăpânire pe noi, de a ne captiva. În planul artei, autorul se comportă ca solomonarii, ca vrăjitoarele și ca zânele sale : temele înseși, cele mai frecvente, ale prozelor (magia, iluzia, vrăjile) nu sunt decât expresia aceluiași instinct artistic pe care l-am găsit la temelia lor... Autorul atribuie personajelor facultăți, forțe înrudite cu ale lui ; dar Marele Magician, Vrăjitorul adevărat, rămâne de fapt el însuși ». Despre proza poetică și Povestiri ale
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
te fură gândurile și nu te mai poți opri din povestit. Acum, după ce am tăifăsuit vrute și nevrute și am umblat pe ulițele bătrânului Iași, sau am stat în cerdacul cel fermecat al Bojdeucii, să încercăm a ne desprinde măcar imaginar de vraja pe care ai țesut-o peste tot și peste toate... Adio, moș Creangă! Adio! Să ai liniște acolo pe steaua matale. Da’ ce zic eu stea? Luceafărul dumitale! Bârnova 29 august 2003 Vasile Ilucă De același autor: 1. Iași... șoapta
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
într-o mână, umbrela deschisă în cealaltă și o popească batistă atârnată de guler ca o bavetă, se întoarse după ei, exclamând suav: Oh! Tinerețe! Tinerețe!..." (Ionel Teodoreanu, La Medeleni) (e) "Mireasa ceriului albastru / Își împânzește-n ape chipul, / De vraja ei tresare unda / Și-nfiorează-se nisipul. S-aștern bobițele de rouă / Pe-ntinsul luncii patrafir: / Din mâna ceriului, părinte, / Se cerne preacuratul mir..." (Octavian Goga, Pe înserate) (f) "Crainicul (de pe trepte, face semn trâmbițașilor să înceteze) Trâmbițași! Cinstită curte
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
clipă sosi și nașa fetei." (Charles Perrault, Cenușăreasa) (h) "Noi a zis fratele cel mai mare suntem lebede numai cât stă soarele pe cer; îndată ce soarele apune ne căpătăm iar înfățișarea omenească. [...] N-aș putea oare să vă mântui de vrajă?, i-a întrebat ea." (Hans Christian Andersen, Lebedele) Indicați omofonele cuvintelor următoare și plasați-le în enunțuri: ce-ai, vor, niciodată, o dată, de-al, neam, s-a, cam, cor, dea, i-au, ia, l-a, m-ai, nai, n-a
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]