4,017 matches
-
minerii, liderii sindicali, politicianismul, diverse publicații, istoria românilor, naționalismul fad, Biserica etc. A fost întemeiat în octombrie 1991 de către mai mulți jurnaliști proveniți de la săptămânalele "Cațavencu săptămânal incomod" și "Cațavencu Internațional", editate la Editura Cassandra - Doru Bușcu, Liviu Mihaiu, Sorin Vulpe, Cornel Ivanciuc, Viorel Moțoc, I.T. Morar, Patrick André de Hillerin, Mircea Toma, Eugen Istodor, Octav Mardale, împreună cu poetul Mircea Dinescu. În perioada februarie 1990-octombrie 1991, echipa s-a format redactând săptămânalele "Cațavencu săptămânal incomod" și "Cațavencu Internațional" lansate de Ovidiu
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
și histrioni. Asumîndu-și acest statut, ei sînt niște pamfletari cu vocație și, mai ales, niște mucaliți cu simț teatral, care fac din pamflet un adevărat spectacol. Din numele care au consacrat fenomenul „Cațavencu”: Ovidiu Nacu, Doru Bușcu, Liviu Mihaiu, Sorin Vulpe, Cornel Ivanciuc, Viorel Moțoc, I.T. Morar, Patrick Andre de Hillerin, Mircea Toma, Eugen Istodor, Octav Mardale, Emil Berdeli, Mircea Dinescu, Th. Denis Dinulescu, Mihai Antonescu, Ioan Groșan, Valentin Vasilescu, Valentin Boeru, Nae Caranfil, Șerban Comănescu, Ioan Viștea, Marius Borțea, Alexandru
Academia Cațavencu () [Corola-website/Science/300036_a_301365]
-
le (Canidae) este o familie de mamifere carnivore semidigitigrade mici și de talie mijlocie, răspândite pe tot globul pământesc, din care fac parte câinele, lupul, vulpea, șacalul etc. Au un cap alungit și terminat într-un boț trunchiat, golaș și umed, cu trunchi alungit, comprimat lateral, si cu abdomen supt, cu o coadă adesea stufoasa, dar care nu ajunge, în general, la pământ, cu picioare înalte
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
posterioare au totdeauna patru degete cu gheare groase și tocite. Au o talie mică sau mijlocie. Greutatea variază de la 1 la 75 kg în funcție de specie. De obicei, masculii sunt mai mari decât femelele. Cei mai mici reprezentanți ai familiei sunt vulpile de deșert ("Vulpes zerda"), iar cei mai mari reprezentanți sunt lupii ("Caniș lupus"). le au picioare înalte, lungi și subțiri terminate cu labe mici. Picioarele anterioare au de obicei cinci, mai rar patru, degete, iar cele posterioare au totdeauna patru
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
prin mers la pas ori fug în trap neobosit și în galop, călcând numai pe degete sau parțial și pe talpă (adică sunt semidigitigrade). Cei mai buni alergători sunt coioții ("Caniș latrans"), putând atinge o viteză de 65 km/oră. Vulpile cenușii sau vulpile de copaci ("Urocyon") pot să se catare cu mare ușurință în arbori, obicei nemaiîntâlnit la alte canide, iar o femelă de câine al tufișurilor ("Speothos venaticus") ținută în captivitate a dovedit excelente aptitudini de a se scufunde
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
pas ori fug în trap neobosit și în galop, călcând numai pe degete sau parțial și pe talpă (adică sunt semidigitigrade). Cei mai buni alergători sunt coioții ("Caniș latrans"), putând atinge o viteză de 65 km/oră. Vulpile cenușii sau vulpile de copaci ("Urocyon") pot să se catare cu mare ușurință în arbori, obicei nemaiîntâlnit la alte canide, iar o femelă de câine al tufișurilor ("Speothos venaticus") ținută în captivitate a dovedit excelente aptitudini de a se scufunde și înota bine
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
cu mamifere și păsări, vii sau mai ales in descompunere, apoi cu oase, cu reptile, batracieni, pești, scoici, răci, insecte, miere de albine. Unele canide însă se hranesc și cu plante: fructe, muguri, mlădițe tinere, rădăcini, iarbă și mușchi, iar vulpile cenușii au anumite perioade din an în care sunt exclusiv vegetariene. Unele specii sunt foarte sângeroase. Sub aspect numeric, populațiile de canide ajung la aproximativ 1/10 din mărimea populațiilor care le servesc drept pradă; fluctuațiile în plus sau în
Canide () [Corola-website/Science/300072_a_301401]
-
au în mod obligatoriu o singură silabă accentuată (ca în cazul limbii române) atunci și compusul care include un clitic respectă această regulă. În general cliticele au următoarele proprietăți: În limba română un exemplu de "enclitice" sunt articolele hotărâte: "fratele", "vulpea", "copacilor". Această caracteristică deosebește limba română de toate celelalte limbi romanice la care acestea sunt proclitice. Alte cuvinte care devin clitice în limba română sunt formele nearticulate ale pronumelor personale: "le-am citit", "prinde-o", etc. Exemple în alte limbi
Clitic () [Corola-website/Science/300094_a_301423]
-
mistreții oferă încă un vânat prețios, atât în ținuturile nordice ale masivului, cât și în cele sudice. Jderul și râsul se întâlnesc mai rar. În schimb, veverița apare mai pretutindeni în calea drumețului, în regiunile forestiere, unde nelipsită este și vulpea. Cerbi și căprioare dau farmec pădurilor de la poale. Lupul este prezent și el în aceste locuri. Multe păsări înfrumusețeză viața pădurii: se întâlnesc forfecuțe, cintezoi, cojoaice de munte, ciocănitoare, sturzi, codobaturi de pădure, mierle. Cocoși de munte și ierunci se
Munții Făgăraș () [Corola-website/Science/300137_a_301466]
-
Această reprezentare corespunde versiunii celei mai vechi a legendei, legată de mitul argonauților. De obicei, Orfeu este înveșmântat în pictura Greciei antice în portul trac, cu cizme, himation cu motive geometrice și tichie frigiană (inițial o căciulă din blană de vulpe, împrumutată chiar din portul bacantelor înveșmântate cu piei de animale). Scenele tipice sunt ulterior cea a cântului și cea a morții eroului. Moartea sa violentă este înfățișată de pildă în imaginea din stânga (Fig. 4), dar și pe o amforă în
Orfeu () [Corola-website/Science/300204_a_301533]
-
825-40 cm. În timpul iernii sunt frecvente vânturile dinspre nord-est care ating uneori viteze ce depășesc 50 m/s. În această regiune fauna este influențată de relief și de climă, fiind caracteristică pădurilor de foioase. În pădurile din jurul satului găsim lupi, vulpi, mistreți, veverițe, șarpele de alun, mierla, cucul, ciocănitoarea, gaia, pițigoiul, sticletele, ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
ulii, bufnițe, iar pe hotare și pășuni găsim căprioare, iepuri, fazani. Stânile ciobanilor sunt adesea atacate de lupii înfometați, care din păcate sunt din ce în ce mai puțini fiind omorâți de săteni sau de câinii care apară stânile. În sezonul rece mai ales, vulpile se apropie foarte mult de gospodăriile oamenilor aflate la marginea satului, intrând chiar în curțile acestora unde omoară și mănâncă păsările (găini, rațe, gâște, curci) oamenilor. Un alt pericol pentru păsările din jurul caselor îl reprezintă dihorul care își face cuib
Cucerdea, Mureș () [Corola-website/Science/300229_a_301558]
-
Galantus nivalis"), vioreaua ("Scilia biofila"), lăcrămioara ("Convalaria majalis"), ciuperci, bureți galbeni, bureți iuți, ghebe etc. În cadrul vegetației ierboase mai amintim pelinul ("Artemisia"), macul ("Papaver orientalis"), ruscuța de primăvară ("Adonis vernalis"), mohorul ("Gallium verum").</br> Fauna este reprezentată prin mamifere; iepuri, vulpi, dihori, lupi, nevăstuici, porcul mistreț, căprioare; păsări: cucuveaua, coțofana, vrabia, rața sălbatică etc.</br> Solurile reprezentative sunt cele de luncă, aluvionare, solurile acide, brune, solurile gleziate, regosolurile, negru de fâneață, podzolurile cu fertilitate, în general moderată. ASPECTE DE GEOGRAFIA POPULATIEI
Doștat, Alba () [Corola-website/Science/300238_a_301567]
-
aceste pajiști sunt degradate în urmă pășunatului excesiv . Fauna este răspândită în funcție de vegetație, astfel în etajul alpin este prezentată acvila , gaița de munte, forfecuța, dintre păsări, cerbul, porcul mistreț dintre mamifere. În etajul făgetelor putem aminti căprioara, veverița , mistrețul, lupul, vulpea dintre mamifere, mierla, cinteza, gaița, cucu, dintre păsări. Peștii întâlniți pe raza satului Musca sunt: păstrăv, clean, scobar, lipan. Se prezintă diferențiat în funcție de substratul litologic, vegetație, înălțime, orientarea versanților etc.Tipurile de sol prezente pe raza satului sunt: În urma rezultatelor
Mușca, Alba () [Corola-website/Science/300255_a_301584]
-
de măceș, murul, porumbarul, socul. Din vegetația spontană fac parte: margaretele, chiminul, mușețelul, sunătoarea, coada șoricelului, traista ciobanului, nalba, păpădia, sânzienele, ștevia, potbalul, cicoarea etc. Fauna este specifică zonei de deal, acoperide de pajiști și păduri. Din animalele întâlnite sunt: vulpea, mistrețul, lupul,viezurele, căprioara, iepurele, șoarecele de câmp, fazanul, potârnichea, privighetoarea, pupăza, mierla, cucul, coțofana (sarca), graurul, gaița, găioara, codobatura, bufnița, uliul și multe altele. Drumul Județean 109 străbate vatra satului de la est la vest pe o distanță de 4
Așchileu Mic, Cluj () [Corola-website/Science/300317_a_301646]
-
fundația casei parohiale;<br> -1976(martie)-1986(octombrie): 29. preotul Gheorghe Hapca; termină casă parohiala care este sfințită, în 25 octombrie 1981, de I. P. S. Iustinian, pe atunci episcop vicar al Clujului;<br> -1986(noiembrie)-1991(noiembrie): 30. preotul Vasile Vulpe;<br> -1991(decembrie)-1993(decembrie): 31. preotul Grigore Tomoiaga;<br> -1994(martie)-1999(august): 32. preotul Grigore-Dumitru Roșca, plecat profesor la Seminarul Teologic Liceal Ortodox „Sfanțul Iosif Mărturisitorul” din Baia Mare, unde aduce lemn de stejar din Baia Sprie și în
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
de stejar și gorun, dar care au fost supuse defrișărilor intense. Stratul ierbos este, în schimb, foarte bogat. Din cauza restrângerii pădurilor de stejar ca urmare a defrișărilor, fauna acestui sat nu mai reprezintă o unitate tipică. Mai pot fi zărite vulpea, dihorul, iepurele de câmp, șoarecele de câmp, diferite păsări. Fauna acvatică este, de asemenea, săracă. La Rus au existat cândva topitorii și spălătorii de aur, materialul fiind exploatat din Dealul Negreia, iar coborârea la Rus realizându-se pentru apa cu
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
coara), cărora li se adaugă batracienii, șarpele de baltă și măruntele viețuitoare acvatice. Bogăția de păsări cuprinde: vrabia, pițigoiul, coțofana, mierla, privighetoarea, cioară, ciocănitoarea, uliul, cucul, rata sălbatică, pitpalacul, potârnichea, pupăza, rândunica,guguștiucul, graurul,liliacul. Animalele sunt reprezentate de: iepure, vulpe,mistreț,căprior, lup, bursuc, pisica sălbatică,vidra,veverița,șoarece, șobolan,popândău, cârtita,nevăstuica. Se întâlnesc numeroase specii de fluturi mai mult ori mai puțin colorați,licurici,șerpi,năpârci,gușteri,salamander,broaște țestoase de uscat și de apă, melci,omizi,viermi
Cocorova, Mehedinți () [Corola-website/Science/301601_a_302930]
-
de vedere hidrogeologic se poate remarcă acumularea acvifera din depozitele aluvionare ale luncii pârâului Râieni, care constituie principale sursă de alimentare cu apă a localității. Conform unui studiu de balneologie realizat în anul 1980 de către Vasile Ștef, Petre Lungu, Florentin Vulpe și Mariana Dacos, aceste rezerve s-au format în urma unui accident tectonic produs în această zonă în urma căruia s-au ivit mai multe izvoare pe ambele maluri ale pârâului Chiciora. Aceste izvoare au fost captate în mod rudimentar și folosite
Comuna Bala, Mehedinți () [Corola-website/Science/301598_a_302927]
-
nocturne respectiv cucuveaua și bufnița fiind folositoare pentru păstrarea echilibrului ecologic în zonă hrănindu-se cu șoareci și insecte. Alte păsări întâlnite în zonă sunt guguștiucul, porumbelul sălbatic, ciocârlia, sfrânciocul și dumbrăveanca. Mamiferele sălbatice întâlnite în zona sunt iepurele sălbatic, vulpea, viezurele, hârciogul și cârtița, popândăul și mai rar veverița, mistrețul sau porcul sălbatic și căprioara. După recensământul din 2002, comuna Devesel are un total de 3.710 locuitori. Structura populației după vârstă: Structura populației după sex: Structura populației după religie
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
superioară a culmilor muntoase este domeniul pajiștilor montane, secundare, care au favorizat de-a lungul timpului dezvoltarea păstoritului, ocupație de la care derivă însăși denumirea acestor munți. Animalele sălbatice frecvente sunt cerbul, căpriorul, țapul, ciuta, porcul mistreț, ursul, pisica sălbatică, lupul, vulpea, bursucul, iar dintre animalele mai mărunte veverița, vidra, nevăstuica, dihorul, heldia; dintre răpitoarele cu pene mai numeroase sunt bufnița, gaița, uliul, cioara, iar dintre celelalte păsări găinușa , gotca, gotcanul. Mai rar, se puteau întâlni în zonă râsul, jderul, iepurele. Conform
Comuna Pipirig, Neamț () [Corola-website/Science/301662_a_302991]
-
țuică fiind una din activitățile specifice locului. Dintre arbuștii întâlniți în zonă, la marginea fânețelor: cătina, alunul, gherghinul, măceșul, călinul, cornul, scorușul, socul. Fauna sălbatică mică e specifică pădurilor de foioase din Muntenia de deal: veverițe, pârși, viezuri, cârtițe, iepuri, vulpi. Păsări întâlnite în zona Telegii: cuc, gaiță, turturea, uliu, vrabie, rândunică, pițigoi, ciocănitoare. Din rândul faunei mari, întâlnim mistreți și căprioare. Foarte rar se semnalează prezența urșilor în pădurile din nordul comunei, înspre Cosminele și Pietriceaua. Comuna Telega a cunoscut
Comuna Telega, Prahova () [Corola-website/Science/301744_a_303073]
-
ales în sud-vest, cu ploi de toamnă și ierni blânde. Apare uneori dinspre masivele muntoase și vântul de tip foehn. Este specifică zonelor de deal și munte, predominând pădurile de foioase. - În zonele împădurite se întâlnesc căprioara, iepurele, dihorul, lupul, vulpea, râsul, viezurele și nevăstuica. - Desișul pădurilor adăpostește de asemenea multe specii de păsări: ciocănitoarea pestrița, pițigoiul, cinteza, gaița. - Pasionații întâlnesc și multi fluturi specifici nivelelor alpine. - Apele de munte sunt populate cu păstrăvi curcubeu și indigen, lipan, mreana vânata, scobar
Stănija, Hunedoara () [Corola-website/Science/300559_a_301888]
-
coceni de porumb; jârebgie=scul mai mare de fire de cânepă sau in toarse, care formează de regulă urzeala (firele longitudinale) din țesătură, care se pun pe urzoi pentru urzit ori pe vârtelniță pentru depănat; joaviñe=sălbăticiuni prădătoare ca lupi, vulpi, mistreț; jimătace= jumătate; jântuitor= bară, bucată de lemn lungă de apr.1.5m, groasă de 4-6cm care se folosește la jântuit(=aranjat lemnele în clotcan, cuptor pentru a aerisi focul și aranja jarul); jâmb=strâmb, deformat. -"cu litera F" -fiñjie
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
alcătuiesc rețele trofice complexe, din categoria fauna de frunzar: viermi hidrofili, moluște, miriapode, insecte etc. Dintre vertebrate amintim: veverița ("Sciurus vulgaris"), șoareci de pădure ("Apodemus Sylvaticus"), pârșul comun ("Glis glis"), iepurele ("Lepus timidus"), porcul mistreț ("Sus scrofa"), lupul ("Canis lupus"), vulpea ("Canis vulpis"), căprioara ("Capreolus capreolus"), bursucul ("Mustela putorius"), dihorul ("Putorius putorius"), ursul ("Ursus arctos"), ciuful de pădure ("Asio otus"), uliul găinilor ("Accipiter gentilis"), cucveaua ("Athene noctua")etc.; reptile: șarpele de casă ("Natrix natrix"), șarpele de aluniș ("Coronella austriaca"), șopârla cenușie
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]