3,844 matches
-
servind ca bucătărie și sufragerie, iar camera („casa dinainte” în limbaj popular) ca dormitor. În prima la început era cuptorul, apoi soba de gătit. Mobilierul era compus din paturi de lemn, masă, scaune sau bănci numite „laiță”, o ladă de zestre, una mai lungă numită „canapeu”, iar pe perete un „blidar” (dulap de bucătărie), mobilierul era confecționat de către bărbații din familie. Pereții erau împodobiți cu „peretare” țesute din lână colorată, icoane pe sticlă, „blide” (farfurii din lut) și ștergare (prosoape brodate
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
mirelui unde alaiul, după cununie, era primit cu o chiuitură de soacra mare: "„Bine-mi pare ca-ți vinit Că de mult v-am tăt dorit”". Mai nou, nunta este făcută la Căminul Cultural. O dată cu alaiul sosea și carul cu zestre al miresei, care era descărcat în fața nuntașilor pentru ca aceștia să fie martori la mulțimea țesăturilor și cusăturilor aduse de mireasă. Nuntașii intră apoi la masă și începe petrecerea, acompaniată de taraful de ceterași, la cântec și la joc. Un moment
Idicel-Pădure, Mureș () [Corola-website/Science/300584_a_301913]
-
Corunga cu copiii lui și Goblița cu copiii lui” pomeniți ulterior în actele în care figurează și satul Stroești. Conform istoricului Aurelian Sacerdoțeanu, soția banului Barbu Craiovescu, Neagoslava, a fost o frumoasă din Stroești, care a avut aici pământ de zestre și câteva sălașe de țigani (Sacerdoțeanu, 1974). La 22 mai 1523 - 1525, voievodul Valdislav al III - lea scutește de dări satele mânăstirii Bistrița - Vâlcea, printre care și Stroești. Nu se știe exact anul: 1523, 1524 sau 1525 în care satul
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
Stroești. Nu se știe exact anul: 1523, 1524 sau 1525 în care satul Stroești devine sat de danie al mânăstirii Bistrița. Cert este că stroeștenii au fost deposedați de pământ într-un mod abuziv de banul Barbu Craiovescu. Pământul de zestre din Stroești al jupâniței Neagoslava a fost punctul de plecare și „argumentul” privind deposedarea de pământ. Din acest moment a început bătălia stroeștenilor pentru recâștigarea dreptului de proprietate asupra moșiei lor. O primă reacție împotriva deposedării de drepturi a stroeștenilor
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
de cca. 2 m legată de partea din față a carelor și căruțelor, care separau caii și boii, era elementul principal de tracțiune al atelajului, - săpăligă - sapă mică, - scarpeti - papuci de casă din postav, - sfetăr - jerseu, flanea, - sicrini - ladă de zestre, - spată- componentă a războiului de țesut, - spetează - piesă dreptunghiulară de cca. 50 cm, cu dinți printre care trec firele de țesut la război, - straiță - săculeț de pânză, cu brâu de ținut în mână sau pe umăr, confecționată din țesătură frumos
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
odată ochii și imaginați-vă cât de greu a fost să aducă un fotograf din Onești pentru a fotografia bătrânii și tinerii în costum autentic (portul național al celor din Cașin). Ce costisitor a fost să scotocești în lăzile de zestre în care erau aranjate aceste costume naționale, aceste podoabe care în momentul acela aveau altă destinație, anume de a fi îmbrăcați cu ele pentru a avea o ținută frumoasă la înmormântare cei ce treceau pe lumea cealaltă. Gândiți-vă de
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
Aquitainia, cănd venise să presteze omagiul slabului Ludovic al VII-lea pentru provinciile Mâine și Anjou. Eleonora obținu divorțul și, după două luni, lua de bărbat, la 27 de ani, pe băiatul acesta de 19 ani, căruia îi aducea că zestre imensul ducat de Aquitainia, adică Limousin, Gasconia, Perigordul, cu drepturi de suzeranitate peste Auvergne și comitatul de Toulouse. Henric, care avea de la mama sa, Matilda, ducatul de Normandia și de la tatăl său, Mâine și Anjou, devenise mult mai puternic în
Henric al II-lea al Angliei () [Corola-website/Science/300750_a_302079]
-
de puțini vizitatori; comunică cu suprafața prin două intrări: gura peșterii și un mic aven. Prezența pe vatra peșterii, a mii de bile sferice, de dimensiuni diferite, conferă acestei peșteri o particularitate specifică , unică în felul ei - tocmai prin această zestre ce-i aparține. La fel ca și alte formațiuni calcaroase specifice în general peșterilor, (stalactite , stalagmite etc.) obisnuite și “bilele - oolite” din această peșteră sau format cu siguranță prin cristalizarea calcarului, dizolvat de apele subterane pe traseele pe care acestea
Fânațe, Bihor () [Corola-website/Science/300854_a_302183]
-
au existat condiții excelente pentru creșterea vitelor, boi, vaci, cai, bivoli și oi. Mândria oamenilor de altă dată era dată de frumusețea boilor. Boii apar ca motiv central în cântecele satului, în ceremoniile de nuntă, cea mai importantă parte a zestrei unei fete fiind o pereche de boi. În vechime toate casele precum și acareturile erau confecționate din lemn și acoperite cu "jipi". Casa arhaică se compunea din trei încăperi: tinda cu cuptorul, casa dinainte și celarul, mobilierul era foarte simplu, un
Sebeș, Brașov () [Corola-website/Science/300968_a_302297]
-
s-a stabilit inițial. Cei care ajung primii la locul de țintă sau de „zis” îi „opăcesc” pe cel care „a zis” încercând să-l oblige să repete „zisul”. Treptat fetele se desprind de jocurile adolescenței preocupându-se de pregătirea „zestrei” în vederea căsătoriei. Incepând de pe la circa 16 ani ele participă la clăci, șezători și „hidede” alături de feciorii satului. In categoria feciorilor intră băieții de peste 18 ani, dar „acela este fecior, care și-a făcut armata”. Tinerii care se plac se întâlnesc
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
fel ca prima oară. De data aceasta aduce fata îmbrăcată în haine de sărbătoare. Ea se așază pe locul liber, lângă tânăr. Toți le urează noroc celor doi. După câteva discuții pregătitoare, grăitorul băiatului îl întreabă pe tatăl fetei ce zestre îi dă acesteia. Tatăl îi răspunde. E rândul celuilalt grăitor să-l întrebe pe cuscrul mare despre zestre. Dacă vreunul din cuscri este nemulțumit de zestrea promisă, mai cere. Momentul se numește „târg”. Ca zestre se dau holde de pământ
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
locul liber, lângă tânăr. Toți le urează noroc celor doi. După câteva discuții pregătitoare, grăitorul băiatului îl întreabă pe tatăl fetei ce zestre îi dă acesteia. Tatăl îi răspunde. E rândul celuilalt grăitor să-l întrebe pe cuscrul mare despre zestre. Dacă vreunul din cuscri este nemulțumit de zestrea promisă, mai cere. Momentul se numește „târg”. Ca zestre se dau holde de pământ, animale, bani sau materiale de construcție. Se întâmplă uneori ca cei doi cuscri să nu se înțeleagă asupra
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
celor doi. După câteva discuții pregătitoare, grăitorul băiatului îl întreabă pe tatăl fetei ce zestre îi dă acesteia. Tatăl îi răspunde. E rândul celuilalt grăitor să-l întrebe pe cuscrul mare despre zestre. Dacă vreunul din cuscri este nemulțumit de zestrea promisă, mai cere. Momentul se numește „târg”. Ca zestre se dau holde de pământ, animale, bani sau materiale de construcție. Se întâmplă uneori ca cei doi cuscri să nu se înțeleagă asupra zestrei, se poate ajunge chiar la despărțirea celor
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
întreabă pe tatăl fetei ce zestre îi dă acesteia. Tatăl îi răspunde. E rândul celuilalt grăitor să-l întrebe pe cuscrul mare despre zestre. Dacă vreunul din cuscri este nemulțumit de zestrea promisă, mai cere. Momentul se numește „târg”. Ca zestre se dau holde de pământ, animale, bani sau materiale de construcție. Se întâmplă uneori ca cei doi cuscri să nu se înțeleagă asupra zestrei, se poate ajunge chiar la despărțirea celor doi tineri din acest motiv. Dacă se înțeleg, părinții
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
Dacă vreunul din cuscri este nemulțumit de zestrea promisă, mai cere. Momentul se numește „târg”. Ca zestre se dau holde de pământ, animale, bani sau materiale de construcție. Se întâmplă uneori ca cei doi cuscri să nu se înțeleagă asupra zestrei, se poate ajunge chiar la despărțirea celor doi tineri din acest motiv. Dacă se înțeleg, părinții băiatului cheamă fata cu părinții „pă videre” în duminica următoare. Se zice că fata merge cu acest prilej să-și „coate locul”. Va avea
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
zonei, case memoriale, situri arheologice, fragmente de ziduri fortificate. Prin acestea microregiunea se evidențiază că una dintre cele mai bogate zone ale județului din punctul de vedere al patrimoniului cultural, dispunând de un important potențial pentru turismul cultural. La Ungra, zestrea etnografica este deosebit de bogată. Cel mai de preț lucru pentru tradiția satului îl reprezintă costumul popular, păstrat cu respect și mândrie până în zilele noastre, când este purtat la zile de sărbătoare și nunți. În sat se regăsește și mobilierul pictat
Ungra, Brașov () [Corola-website/Science/300978_a_302307]
-
anul 1839. După cum se arătă în monografia Sălajului (1908) de D. Stoica și I.P. Lazăr, Bobota este unul din cele mai vechi sate românești din această parte a județului, locuitorii fiind în cursul anilor nobili și iobagi. Cu o bogată zestre culturală și spirituală, cu tradițiile și obiceiurile ei, la care se adaugă frumusețile și resursele naturale ale zonei, localitatea poate fi un punct turistic interesant. O problemă încă nerezolvata în acest sens este reprezentată de unitățile de cazare, sătul nedispunând
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
poate fi un punct turistic interesant. O problemă încă nerezolvata în acest sens este reprezentată de unitățile de cazare, sătul nedispunând de o bază hoteliera sau de pensiuni agroturistice. Bobota este un sat cu un bogat trecut istoric și cultural. Zestrea istorică, etnografica, resursele naturale, izvorul sulfuros, izvoarele feruginoase și prezența lalelei pestrițe, biserica, Centrul Cultural, Fântână lui Șincai, Cimitirul Eroilor, Masa Pinti și toate celelalte locuri încărcate de istorie constituie reale și valoroase oportunități pentru dezvoltarea în zonă a agroturismului
Bobota, Sălaj () [Corola-website/Science/301776_a_303105]
-
de nobilul János fiul lui Péter din Cehăluț. Se pare că nobila familie a obținut câștigul de cauză, deoarece în 1395 satul se afla în posesia ei. În acel an, Chyseri Balogh András, nobil cu origini din Cehăluț, a dat zestre un sfert de sat fiicei sale Elena . Satul a fost întărit în proprietatea familiei Chyseri printr-o nouă donație regală în anul 1429. Nu știm prin ce mijloace Cizerul a intrat, curând după aceea, în posesia nobilei familii Bánffi, stăpâna
Cizer, Sălaj () [Corola-website/Science/301785_a_303114]
-
vechime de aproximativ un milion cinci sute de mii de ani. Din limba daco-geților (ramură a tracilor), localnicii din marginea de nord a Dunării, inclusiv cei din Năvodari, au moștenit cuvinte ca: moș, copil, prunc, brânză, zăr, viscol, mal, mazăre, zestre, etc. De la unele ramuri ale tracilor, localnicii din marginea de nord a Dunării, inclusiv cei din Năvodari, au moștenit „păstoritul”(creșterea oilor) și „pendularea”( adică vara locuiau în câmpie, unde creșteau vite, oi etc. și iarna acasă pe dealuri ). Acest
Năvodari, Teleorman () [Corola-website/Science/301815_a_303144]
-
localitățile componente ale comunei situația se prezintă astfel: Alimentar Alte domenii Turismul Fondul turistic de natură antropică, reprezentat de ruinele castrului roman de la Tihău, biserica de lemn "Sfinții Arhangheli" din Turbuța (sec. XVII), castelul Jozsika din Surduc (sec. XVII-XIX) completează zestrea turistică a comunei. Industria Există ramuri ale industriei reprezentate de intreprinderi mici-mijlocii care au un nivel de productivitate care poate fii eficientizat și mărit: Servicii La nivelul comunei noastre există unități care prestează anumite servicii, care în măsura dezvoltării și
Surduc, Sălaj () [Corola-website/Science/301836_a_303165]
-
fie în centrul judecății domnești, având pricină cu Lupul Costachi mare vornic , pentru o parte de moșie din satul Văleni, zisă Stolniceni, ținutul Fălciu cumpărătură de Lupul Costachi de la răzășul Radul paharnic, care la rândul său a avut-o ca zestre de la socrul său Ștefan Scărlet fost mare armaș și fratele său Dabija Scărlet fost mare paharnic. Deoarece Lupul Costachi nu avea dreptul să cumpere moșie acolo, Antiohie Jora, „fiind moșinaș vechi”, de 30 de ani, cu zapise de danie și
Văleni (Viișoara), Vaslui () [Corola-website/Science/301919_a_303248]
-
în 1776, 15 gospodării, iar în 1784, 79 de gospodării. În 29 martie 1783, în fața Comisiei cezaro-crăiești de delimitare a proprietăților în Bucovina, Ioniță Flondor declara că stăpânește întreg satul Bainți, moștenit de la strămoșul lui, Dumitraș Bainschi, care îl primise zestre, când s-a însurat cu fata lui Nicolai, nepotul lui Orăș hatman. În 1787, câteva din cele optzeci de familii germane, provenite din Renania, din Bavaria și Baden-Württemberg, s-au stabilit la Baineț (Bainze). În 1843, satul Baineț avea 286
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
și va fi vândut de moștenitorii acestuia Mitropolitului Teoctist în anul 1444 iar acesta îl dăruiește Mitropoliei Moldovei. Mihăieștii după 8 oct. 1784 revin Cantacuzinilor după ce Mitropolia face un schimb de teren cu aceștia. Satul Rotopănești este satul primit drept zestre de către Stanslav Rotopan din partea socrului său Giulia cel Mare, cuscrul lui Dragoș Viteazul. Ansamblul bisericii "Pogorârea Sf. Duh" din Horodniceni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2004, având codul de clasificare SV-II-a-A-05558 și fiind
Comuna Horodniceni, Suceava () [Corola-website/Science/301961_a_303290]
-
paturile așternute cu velnițe de lâna, lepedee cu alesături și perne înflorate, cu atat mai mult cu cât familia era mai înstărita și cu mai multe fete de măritat Deasupra paturilor, pe o prăjină, atârnau hainele (că atunci, hainele erau zestre) și ghemele de tort de cânepă și lâna, ca semn al vredniciei muierilor. Într-un lăițer se păstrau hainele de sărbători: cioreci, zadii, cămăși, ș.a. - printre care puneau crenguțe de busuioc. O masă și 2-3 scaune completau mobilierul. Pereții erau
Huta, Cluj () [Corola-website/Science/300332_a_301661]