4,648 matches
-
cu elicopterul. Mâna este de fapt prima unealtă a omului, care face legătura între gând și faptă. Încă din vechime, politicianul a folosit-o pentru a simula și el lucrarea lui Homo Faber. Negru Vodă ridică mâna nu pentru a zidi, ci pentru a porunci distrugerea schelelor Meșterului Manole, ipostază mai recentă a lui Homo Faber. (Și ce ironii stupide fac unii astăzi pe seama acestei balade fabuloase, care atestă o adâncă spiritualitate, unică în lume...). Așa se minimizează însăși Lucrarea divină
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
lui Manole? Ce forță invocă Manole prin zidirea Anei? Pe Dumnezeu? Categoric nu. Dumnezeu nu poate fi deoarece El nu distruge mănăstiri. Nu distruge frumosul. Despre Cruce-de-Aur, țăranii români spun și astăzi că “dracul nu face mănăstire”. Prin urmare, Manole zidește Răul la cererea “monarhului ascuns”. Așa se instaurează ordinea în lumea haosului. Dar, din nefericire, “Sfârșitul încoronează opera!” Și domnul îl va sacrifica pe artist. (Pentru că nu pricep nimic din esența spirituală a românilor sau pentru că înțeleg prea bine, au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Răul mai Rău”. Lipsește “monarhul ascuns”, care să-l aducă din nou pe Manole, pentru refacerea echilibrului. Fiindcă Manole nu dispare prin moarte repetată. Și totuși, într-o țară în care “cânii urlă-a muțiu”, mai găsești oameni care îl zidesc pe... dracul. Ei vor să reinstaureze ordinea divină. Nu-l mai așteaptă pe Negru-Vodă, care nu mai vine. “Monarhul ascuns” a murit. Homo Faber devine deci cosmocrator. I-am întrebat pe mulți oameni de afaceri ce ar trebui să facă
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
against us!” Parcă am mai auzit asta undeva... unde-am auzit asta?... La ei însă este ordine, este rigoare. Noi încă mai așteptăm un cosmocrator care va veni. Nu un individ. Nu avem nevoie de eroul civilizator, care să-l zidească pe Cel Rău. Va veni o echipă din lumea economiei reale. Oameni care au dat performanță și care nu vor suporta la nesfârșit ca politicienii să le batjocorească Lucrarea. Nu vor veni din patriotism. Mă obseda acest gând și l-
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
care - pot să bag mâna în foc - nu au citit povestirea lui Sadoveanu. Altfel ar fi priceput știma locului... Este un suflet bun, dar să nu-l calci pe sistem! Spuneam mai sus „pelerinaj spiritual”, și nu întâmplător. Ionică a zidit hanul de piatră, cu roate de car pe fațadă, să le vezi de departe, când vii cu mașina dinspre Roman. În epoca „jepanelor” agresive, dar foarte folositoare pe drumuri grele, care cu boi nu mai avem. Este o schimbare dramatică
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în 26 de zile; și cu voia lui Dumnezeu, biruiți fură creștinii de către păgâni. Și căzură acolo mare mulțime de ostași moldoveni. Tot atuncea au lovit și tătarii Moldova din acea latură. Pentru aceea, binevoit-a Io Ștefan Voievod a zidi acest hram întru numele Arhistrategului Mihail, întru ruga sa și a doamnei sale Maria și a fiilor săi Alexandru și Bogdan, și întru pomenirea și amintirea tuturor dreptcredincioșilor creștini care s-au prăpădit aici. În anul 7004 (1496), iar al
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
surpe biserica, te duci la femeia care ți-i dragă, în timp ce doarme, și-i măsori trupul cu o trestie și trestia o îngropi în zid, iar Casa Domnului crește și nu se mai darmă. La patruzeci de zile, după ce ai zidit trestia, aleasa ta va muri...» «Greu să mai găsim preot de leac, așa cum a fost părintele Ilarion Argatu. A început să se ridice părintele Vrăjitoru de la Liteni, da’ nu-i ca el...» «Părintele Argatu ne-a dat 4000 de lei
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
cu slujbe. Se tânguie toate clopotele mânăstirii: este odovania praznicului Învierii. - Soția părintelui Ilarion e îngropată în pridvorul bisericii din Boroaia. Pe-atunci se cerea o jertfă pentru ca biserica să nu se surpe. I-a măsurat umbra și i-a zidit-o în temelie. După moarte, a îngropat-o în pridvor, unde s-a îngropat și el. - De unde vine tradiția cu umbra îngropată în zid? - Nu știu... Numărul lui Cruce-de-Aur Dacă treci de Fălticeni, peste apa Moldovei, dai de satul Boroaia
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în pridvor, unde s-a îngropat și el. - De unde vine tradiția cu umbra îngropată în zid? - Nu știu... Numărul lui Cruce-de-Aur Dacă treci de Fălticeni, peste apa Moldovei, dai de satul Boroaia, zărit printre corobene de sălcii bătrâne. Aici a zidit părintele Ilarion o frumoasă catedrală. Cu banii primiți pentru izgonirea dracului, a ridicat o catapeteasmă din marmură de Rușchița. Ducă-se-pe-Pustii a fost țintuit în ziduri. Alături, părintele Alexandru a ctitorit o bisericuță de iarnă, ca să nu se afume catedrala. Cu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
scos din conac și tata a plecat peste dealuri și păduri, cu o gaiță care l-a condus la Valea Glodului, la bunicii dinspre tată. Când țipa gaița, se ascundea să nu-l vadă oamenii. Între cămară și șandrama, au zidit un perete și a stat acolo. Îl îngrijeau bunica și frații. Când a murit Stalin, eram în clasa II-a. Au făcut panahidă la biserică să-l ierte Dumnezeu «pe tatăl nostru Stalin». Pe cine să ierte? Pe Necuratul? Toate
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
la biserică să-l ierte Dumnezeu «pe tatăl nostru Stalin». Pe cine să ierte? Pe Necuratul? Toate clopotele trăgeau, jidanii plângeau. În 1971, după 14 luni, catedrala a fost gata. Mama a murit în 1972. Oamenii vorbesc multe... Biserica era zidită și mama a murit după. Dacă ne gândim la Manole, când se ridica zidul, ea murea... «Vezi ce faci, să fie terminată biserica. Eu nu te mai pot ajuta niciodată.» Așa scrie pe marmura presbiterei Georgeta. Ea era secretara și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ortodox! Cum e posibil? Comuniștii din România n-au ce căuta la Muntele Athos! După 1990, am început construcții masive: Mânăstirea Sfânta Cruce, fântâna arteziană, monumentul eroilor, vreo 20 de troițe. Mânăstirea Sfânta Cruce are 60 de încăperi. Concepută și zidită de mine. - Câte cuie ați bătut în viață? - Peste o mie... de kile! Întoarce scândura, Ionică! Au vrut să mă mute la Botoșani. Voiau să-l aducă pe nepotul episcopului în locul meu, că pân’la Dumnezeu te mănâncă sfinții! Eu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
și biserica a și fost ridicată între anii 1923-1928. Cutremurul din 1940 și cel de al doilea război mondial au dus la deteriorarea bisericii și, cu toată restaurarea din 1957, a mers spre risipire, fiind demolată prin 1985, iar clădirile zidite în 1918 pentru folosința obștii fuseseră de mult luate de Gostatul înființat pe aceste locuri. Iată însă că, prin grija IPS Daniel, s-a reorganizat noul schit și s-a ridicat o nouă biserică, care a fost sfințită la 23
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
nu îmbeți păpădia”. Hangiul Costache Luca era o fire de întreprinzător. Dovada este faptul că mai în susul hanului, cam pe unde este acum intrarea în Fundacul Bucium, a făcut o cărămidărie. El a dat gratis cărămida din care a fost zidită biserica din Vișan. Obișnuia ca de Crăciun și Paști să dăruiască școlarilor din Bucium dulciuri, hăinuțe și încălțăminte. El a avut șase copii: două fete și patru băieți. Fetele, Elena și Ecaterina, au devenit învățătoare. Mihai și Dumitru economiști. Teodor
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Viteazul Mihai, dar de Eminescu și Creangă?” Ei, dar câte nu-ți vine să-i întrebi, pentru că la tot ce a mișcat pe calea Buciumului ei au fost martori tăcuți. Câțiva sunt chiar la poarta fostei primării a comunei Bucium, zidită în 1899, cum stă scris în mozaicul pardoselii de la intrare. Între prim gospodarii comunei Bucium s-a numărat și Ștefan Cortez, nimeni altul decât tatăl renumitelor cântărețe de operă. El a ocupat fotoliul de primar în intervalul 1941-1945. Cred că
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
n.n.), Ioan Teodor Calimachi voievod a rânduit ca aici să fie lazaret pentru ciumați. Se știe că Gheorghe Tărâță, epitrop al Spiridoniei, a lăsat schitului toată averea sa și de atunci îi poartă numele, iar în 1936 O. Bichiu a zidit pridvorul bisericii. Catapeteasma a fost făcută din nou în 1913, pe când era stareț Nectarie Cotruță, dar biserica nu a fost pictată niciodată. Și acum, ține te bine, prietene, pentru că am să-ți povestesc un fapt cu totul deosebit... Știi bine
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
intrat deja pe drumul Păunului. Pașii ne conduc în celălalt capăt al satului, unde ne întâmpină câțiva brazi care par să străjuiască acel loc de la începuturile lumii. N-o fi chiar așa, dar cred că erau prezenți pe când s-a zidit mănăstirea vameșului Păun. Despre acest vameș, istoria pomenește încă pe la 15 mai 1666, dar despre ctitoria lui abia la 9 februarie 1671, când Methodie, arhiepiscopul Țarigradului, a hotărât ca mănăstirea Clatea a lui Păun, mare vameș al Țării Moldovei închinată
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
Păun, mare vameș al Țării Moldovei închinată de către ctitor la Mănăstirea Patruzeci de Sfinți de la Athos, să devină stavropichie patriarhală...Un document datat 1 sept 1671-10 august 1672 spune că Gheorghe Duca voievod a dăruit Mănăstirii Clatia din Codrul Iașilor, zidită de Păun vameșul, o bucată de loc domnesc din codru și alta dintre Valea lui Pătrașco și Tomești, indicând și hotarul acestora. Ei, acum vine dilema. La 2 august 1685, Constantin Cantemir voievod a întărit Mănăstirii Sf. Ioan Zlataust stăpânirea
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
anume Clatii...într-ace vară...s-au dus și Păun din țară... și s-au pustiit și mă(nă)stire...” Oricum am lua lucrurile, această mănăstire nu a avut viață lungă... Din pisania bisericii actuale aflăm că aceasta a fost zidită în anul 1812 de către Spiridon Papadopol și soția sa Ruxandra și că a fost restaurată în 1888. În casa parohială, care a existat în curtea bisericii, a funcționat școala sătească din Păun, între anii 1917 1923. Istoricul bisericii afișat în
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
ce nu mai este”. Afirmația este falsă, pentru că în satul Dancu, aparținând de comuna Holboca, nu a existat altă biserică înaintea celei construite acum câțiva ani. Adevărul este că o parte din moșii au ajuns la Mănăstirea Dancu din Iași, zidită de Iurie Danco la 1541 și demolată în 1903. Nu știu, iubite prieten, dacă nu am abuzat de această dată de răbdarea ta. Dacă am făcut-o știu că tu mă vei ierta. Aștept cu mare interes părerile tale privind
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
pierduți”, precum și într-o altă carte despre împrejurimile Iașilor. De aici înainte drumul șerpuiește lin către ținta finală - Mănăstirea Bârnova. De undeva din stânga, cu o figură obosită și tristă, ne privește o clădire ce aduce a castel. Acesta a fost zidit de cineva din familia Sturzeștilor, prin 1840,iar în 1938 a intrat în stăpânirea lui Alexandru Crupenschi. În timpul comuniștilor, însă, a fost transformat în loc de cazare pentru lucrătorii fermelor pomicole din zonă. La o azvârlitură de băț de aici ne ies
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
domniei mele, nou zidită,care se cheamă Bârnova...” Tot în 1628, la 18 noiembrie, înalți ierarhi dau mărturie pentru seliștea Prăjeni pe Miletin, ținutul Hârlău: „Drept aceea,dar și noi...am făcut acestu zapis sfintei mănăstiri ce-i din nou zidită Bârnovii...” La 17 decembrie 1628 există o mărturie a mitropolitului Anăstase pentru satul Scânteia și poienile din jur, cumpărate de Mănăstirea Bârnova. Apoi, la 23 februarie 1629, Miron Barnovschi Moghila voievod spune că: „Am dat o pivniță din chervăsărie...unde
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
mari întrec pe ale oricărei biserici din Țara de Sus și că frumusețea ei se vede mai ales în interior. Este vorba de Mănăstirea Frumoasa, cunoscută o vreme sub numele de „Galata de Jos” și asta pentru că biserica a fost zidită pe un loc dăruit ctitorului Melentie Balica - cum spune istoricul bisericii - de către domnitorul Petru Șchiopu. Prima atestare documentară a bisericii apare la 10 aprilie 1587: „Io Petru (Șchiopu) voievod...Domn al Țării Moldovei...Deci domnia noastră am miluit pe răposatul
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
cum spune istoricul bisericii - de către domnitorul Petru Șchiopu. Prima atestare documentară a bisericii apare la 10 aprilie 1587: „Io Petru (Șchiopu) voievod...Domn al Țării Moldovei...Deci domnia noastră am miluit pe răposatul pan Balica, numit Melentie, hatman, care a zidit și biserica Sfinților arhistrategi Mihail și Gavril...în Galatia (de Jos) împreună cu soția sa, Ana...” După cum spune istoria, boierii cu numele Balica se trăgeau din neamul Buzeștilor munteni. Probabil că veniseră în Moldova de multă vreme, pentru că acest nume îl
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]
-
1 ianuarie 1738, de punere a Mănăstirii Sfânta Vineri sub ascultarea Mnăstirii Frumoasa, spune: „...Asemine...privind între ochii noștri răsipire și pustiire a o mică bisericuce ce s-au numit mai nainte Galata de Gios,...care di-nceput a fost zidită de Isac Balica hatmanul...Iar în domnie noastră întâi, din dumnezeiască râvnă fiind îndrumați cătră zidire și ridicare acestii biserici cu osârdie ne-am apucat...ca de iznoavă o am făcut din temelie, mărind-o precum să vede, făcând și
Iaşii dealurilor albastre by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1211_a_1919]