37,049 matches
-
2002, Regensburg, Germania, bronz; 2002, Tokio, Japonia, sculptură; 2003, Tokio, Japonia, sculptură; 2005, Bienala internațională de artă contemporană, Arad. Expoziții personale și lucrări monumentale: 1984, expoziție personală ”Omagiul pământului”, Arad; 1988, Monumentul eroilor, Grăniceri, Arad; 1989, Cuplu, Macea, Arad; 1990, Monumentul eroilor, Halmagiu, Arad; 1991, Vasile Goldiș, Macea, Arad; 1991, Monumentul eroilor, Halmagiu; 1993, Monumentul eroilor, Ghioroc, Arad; 1994, Monumentul eroilor, Prunișor, Arad; 1995, Fotbalist, Sebis, Arad; 1999, Semn, Schrems, Austria; 2000, expoziție personală - Nobilă Casă Oradea; 2002, Monumentul eroilor, Sacadat
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
Japonia, sculptură; 2005, Bienala internațională de artă contemporană, Arad. Expoziții personale și lucrări monumentale: 1984, expoziție personală ”Omagiul pământului”, Arad; 1988, Monumentul eroilor, Grăniceri, Arad; 1989, Cuplu, Macea, Arad; 1990, Monumentul eroilor, Halmagiu, Arad; 1991, Vasile Goldiș, Macea, Arad; 1991, Monumentul eroilor, Halmagiu; 1993, Monumentul eroilor, Ghioroc, Arad; 1994, Monumentul eroilor, Prunișor, Arad; 1995, Fotbalist, Sebis, Arad; 1999, Semn, Schrems, Austria; 2000, expoziție personală - Nobilă Casă Oradea; 2002, Monumentul eroilor, Sacadat, Bihor; 2002, Radu Golescu, Arad; 2004, expoziție personală- Galeria Delta
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
internațională de artă contemporană, Arad. Expoziții personale și lucrări monumentale: 1984, expoziție personală ”Omagiul pământului”, Arad; 1988, Monumentul eroilor, Grăniceri, Arad; 1989, Cuplu, Macea, Arad; 1990, Monumentul eroilor, Halmagiu, Arad; 1991, Vasile Goldiș, Macea, Arad; 1991, Monumentul eroilor, Halmagiu; 1993, Monumentul eroilor, Ghioroc, Arad; 1994, Monumentul eroilor, Prunișor, Arad; 1995, Fotbalist, Sebis, Arad; 1999, Semn, Schrems, Austria; 2000, expoziție personală - Nobilă Casă Oradea; 2002, Monumentul eroilor, Sacadat, Bihor; 2002, Radu Golescu, Arad; 2004, expoziție personală- Galeria Delta Arad; 2005, expoziție personală-
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
Expoziții personale și lucrări monumentale: 1984, expoziție personală ”Omagiul pământului”, Arad; 1988, Monumentul eroilor, Grăniceri, Arad; 1989, Cuplu, Macea, Arad; 1990, Monumentul eroilor, Halmagiu, Arad; 1991, Vasile Goldiș, Macea, Arad; 1991, Monumentul eroilor, Halmagiu; 1993, Monumentul eroilor, Ghioroc, Arad; 1994, Monumentul eroilor, Prunișor, Arad; 1995, Fotbalist, Sebis, Arad; 1999, Semn, Schrems, Austria; 2000, expoziție personală - Nobilă Casă Oradea; 2002, Monumentul eroilor, Sacadat, Bihor; 2002, Radu Golescu, Arad; 2004, expoziție personală- Galeria Delta Arad; 2005, expoziție personală- Muzeul Țării Crisurilor Oradea Ansambluri
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
Arad; 1990, Monumentul eroilor, Halmagiu, Arad; 1991, Vasile Goldiș, Macea, Arad; 1991, Monumentul eroilor, Halmagiu; 1993, Monumentul eroilor, Ghioroc, Arad; 1994, Monumentul eroilor, Prunișor, Arad; 1995, Fotbalist, Sebis, Arad; 1999, Semn, Schrems, Austria; 2000, expoziție personală - Nobilă Casă Oradea; 2002, Monumentul eroilor, Sacadat, Bihor; 2002, Radu Golescu, Arad; 2004, expoziție personală- Galeria Delta Arad; 2005, expoziție personală- Muzeul Țării Crisurilor Oradea Ansambluri sculpturale: 1997, reconstituirea ansamblului sculptural Alma Mater, liceul Moise Nicoară, Arad 1998, “Arca lui Noe”, Hamburg Donau, Austria 1999, reconstituirea
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
curtea Muzeului de Artă Aplicată din Frankfurt, Germania 2003, reconstituirea ansamblului sculptural al Porții nr.1, Cetatea Albă Iulia. Premii și Distincții: Premiul Juriului Rumilly, Franța, 1997 Premiul I Belley, Franța, 1998 Diplomă de Merit, Uniunea Națională a Restauratorilor de Monumente Istorice din România, 2003. Lucrări în colecții publice și particulare : România, Austria, Germania, Franța, Ungaria, SUA, Turcia
Dumitru Paina () [Corola-website/Science/315809_a_317138]
-
, județul Alba, cu hramul ”Sf.Petru”, care figura pe lista monumentelor istorice cu , nu mai există. Din păcate, lista nu este actualizată. Biserica, care se afla lângă dispensarul din localitate, s-a ”hulit” după cum spun localnicii (adică s-a dărâmat) în urmă cu câțiva ani. Din vechea biserică de lemn, care
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
biserica din Berghin avea și o „soră” ortodoxă, tot din lemn care a fost demolată spre anul 1960. Construirea actualei biserici de zid ce a determinat utilizarea bisericii vechi doar ocazional precum și alunecarea terenului au dus în final la dispariția monumentului. Biserica, din lemn de brad și tălpi din stejar, avea plan dreptunghiular, cu absida decroșată cu cinci laturi și boltă semicilindrică peste naos. Intrarea în biserică se făcea prin latura de vest, vechea intrare de pe latura de sud, acoperită după
Biserica de lemn din Berghin () [Corola-website/Science/315836_a_317165]
-
, comuna Apoldu de Jos, județul Sibiu, datează din anul 1687. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: SB-II-m-B-12542. Satul Sângătin este atestat, sub denumirea Enyed Minor, într-un act de cancelarie emis la 1291, prin care regele Ungariei Andrei al III-lea „confirma Capitulului de Alba șederea a 60 de manse (locuințe) de
Biserica de lemn din Sângătin () [Corola-website/Science/315844_a_317173]
-
muzeu orășenesc, secție a Muzeului Literaturii Române din Iași, înființat în casa în care s-a născut și a trăit scriitorul Costache Negruzzi (1808-1868) în satul Hermeziu, comuna Trifești, județul Iași. Ansamblul curții familiei Negruzzi a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective : Conacul familiei Negruzzi datează din perioada anilor 1807-1810, aparținând mai întâi lui Dinu Negruț (tatăl scriitorului Costache Negruzzi), care a primit la
Casa Memorială „Constantin Negruzzi” din Trifești () [Corola-website/Science/315870_a_317199]
-
Biserica de lemn "Sfinții Arhangheli" din Sânbenedic, județul Alba, datează din anul 1775 . Are hramul „Sfinții Arhangheli”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Edificiul a fost terminat în primăvara anului 1775. În mai 1837 i se aduc importante intervenții arhitecturale. Este singura biserică din Sânbenedic cocepută cu clopotniță (construcție separată), dar fără prispă. Construcția a fost mărită spre vest
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sânbenedic () [Corola-website/Science/315866_a_317195]
-
fost mărită spre vest refăcându-se și „ceriul” pronaosului, lucru consemnat de meșterul lucrărilor. În aceeași etapă de renovare a fost închis accesul de pe partea de nord (lucru puțin obișnuit) și a dispărut portalul sculptat de pe această parte a clădirii. Monumentul este construit după un plan dreptunghiular, cu absidă decroșată poligonală și bolți semicilindrice. Pictura are cel puțin două etape. Prima datează din 1804, realizată în absidă incluzînd și o amplă compoziție a catapetesmei, autor fiind zugravul Nicolae Popa. În 1861
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Sânbenedic () [Corola-website/Science/315866_a_317195]
-
, județul Alba, datează din anul 1723. . Are hramul „Pogorârea Sfântului Duh” (inițial "Coborârea Sfântului Spirit"). Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-A-00247. Biserica din lemn a fost înălțată în 1723 deasupra văii Mureșului, marcând vechea vatră a așezării. Pereții, cu temelia direct pe pământ, au dibace îmbinări în „coadă de rândunică” și delicata profilatură a consolelor, înscriu
Biserica de lemn din Lunca Mureșului () [Corola-website/Science/315886_a_317215]
-
raional. Astăzi, Hotinul este unul dintre cele mai mari orașe din regiunea Cernăuți, un important centru industrial, turistic și cultural al provinciei istorice Bucovina. În septembrie 1991, în timpul celebrării a 370 ani de la Bătălia de la Hotin, s-a inaugurat un monument în onoarea hatmanului ucrainean Petro Sahaidacinîi, realizat de sculptorul I. Hamal' (І. Гамаль) . Luând în considerare bogatele tradiții istorice ale orașului, în anul 2000, Guvernul Ucrainei a înființat Rezervația istorico-arhitecturală "Cetatea Hotinului" ("Khotynska Fortetsia") . În septembrie 2002, orașul vechi a
Cetatea Hotin () [Corola-website/Science/315855_a_317184]
-
, județul Alba, datează din 1797 . Are hramul „Cuvioasa Paraschiva”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI 2004: . Biserica ortodoxă română cu hramul „Cuvioasa Paraschiva” din filia Sub Piatră a fost edificată în anul 1797, lucru ce se poate constata din încrestătura ce o are deasupra ușii, la intrare, cu cifre chirilice și
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
se poate constata din încrestătura ce o are deasupra ușii, la intrare, cu cifre chirilice și românești. Cătunul Sub Piatră sau Oncășești e posibil să aibă aceeași vechime ca și satul Sălciua de Jos, aproximativ 600 de ani. Bisericuța este monument istoric, deși parohia nu posedă nici un act al declarării ei. Potrivit tradiției orale, se spune că biserica actuală a fost zidită pe locul unei biserici mai vechi, numită schitul „Maicii Domnului” care a fost distrusă de generalul Bucow. Călugării de la
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
de Baltă. Icoanele bisericii actuale, sunt de la sfârșitul secolului al XVIII-lea, fiecare având mențiunea celui ce a plătit-o. Biserica actuală a fost construită din lemn de brad și acoperită cu șindrilă. În anii 1967-1968, credincioșii neștiind că este monument istoric, au acoperit șindrila veche, care începuse să putrezească, cu tablă zincată. Biserica are formă de navă, fiind lucrată în forma bisericilor de lemn din cuprinsul Ardealului. Pereții bisericii, din lemn de brad, pe temelie de stejar, înscriu un plan
Biserica de lemn din Sub Piatră () [Corola-website/Science/315888_a_317217]
-
(în prezent Poșaga de Sus), comuna Poșaga, județul Alba, datează din anul 1789. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-m-B-00265. Cercetările au coborât în veacul al XVI-lea, menționarea documentară a Belioarei, amintită fiind, alături de Poșaga și alte așezări din Munții Apuseni, într-o conscripție din 1560, a ivirilor aurifere. La origine crâng, apoi sat
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
interior (cu excepția absidei), ea s-a suprapus decorației pictate. Consolele și căpriorii streașinii constituie astăzi singurele elementele cioplite, dar nu este exclus ca sub pervazul de lemn al intrării (de pe latura de sud), să fi rămas ancadramentul sculptat, cu datarea monumentului, pe care o apreciem a fi în pragul celui de al XVIII-lea veac. Inventarul format din clopot, icoane și cărți datează din secolul al XIX-lea. Absida altarului este acoperită de pictură, realizată probabil în 1863, an înscris pe
Biserica de lemn din Belioara () [Corola-website/Science/315887_a_317216]
-
inscripție din anul 7300, era bizantină, adică anii 1791-1792 de la nașterea lui Christos. Se distinge prin numeroase inscripții de pomenire, pictura murală de la 1843 de pe clopotnița de zid și pictura exterioară de la 1892. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . O biserică de lemn mai veche a fost ridicată în locul „Munteni”, probabil cea ridicată de Antonie, egumenul mănăstirii Bistrița, în anul 1751. Pe o evanghelie, ce aparținuse bisericii din Grușetu, se păstrează o însemnare a ctitorului, care
Biserica de lemn din Costești Grușetu () [Corola-website/Science/316503_a_317832]
-
cu pridvor, tindă, naos și altar în retrageri succesive, prin rafinamentul îmbinărilor și decorațiilor dulgherești, prin colecția de inscripții adunate pe pereții exteriori, icoanele de o bună calitate artistică și portretul de ctitor. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Actul de naștere al bisericii a fost însemnat peste intrarea în biserică, în limba slavonă, într-o frumoasă caligrafie chirilică: "„Cu voia Tatălui și cu ajutorul Fiului și cu săvârșirea Sfântului Duh, acest sfânt hram dumnezeiesc s-a
Biserica de lemn din Grămești () [Corola-website/Science/316502_a_317831]
-
mai largă decât biserica propriu-zisă. De asemenea, este demnă de menționat pictura murală bine păstrată și de bună calitate pe cele două tâmple interioare și în câteva locuri pe pereți. Biserica de lemn din Anghelești a fost inclusă pe lista monumentelor istorice din județul Vâlcea din anul 2004, având codul de clasificare . Biserica este datată de o pisanie excepțională prin vechimea sa la bisericile de lemn din Oltenia, păstrată integral, scrisă parțial în slavonă, parțial în română, și descoperită în anul
Biserica de lemn din Anghelești-Cărpiniș () [Corola-website/Science/316501_a_317830]
-
Peșteră Liliecilor, monument al naturii, este o arie protejată de interes național ce corespunde categoriei a III-a IUCN (rezervație naturală de tip speologic), situat în județul Brașov, pe teritoriul administrativ al comunei Moieciu, sătul Peșteră la 180 km de București Existența acestei
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
anii 1957-1958. Grota este populată de colonii de lilieci, care au fost de-a lungul timpului cercetate din punct de vedere biospeologic de către cercetătorii Institului de Speologie București. Peșteră Liliecilor cu o suprafață de 4,80 ha, are statut de monument natural național și se înscrie în zonă specială de protecție a Parcului "Piatră Craiului". În galerii există specii rare de lilieci, care ar trebui să fie studiate doar de specialiști, care să știe cum trebuie tratat un astfel de obiectiv
Peștera Liliecilor (Rucăr-Bran) () [Corola-website/Science/316515_a_317844]
-
se află în satul cu același nume din județul Vâlcea, în cimitir, la Nuc. Conform datelor arhivistice biserica ar fi ridicată la anul 1813. Poartă hramul „Sfinții Voievozi”. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În marginea satului, a mai existat o biserică de lemn la schit, care a ars în întregime în anul 2000. In anul 1813 a fost construită biserica de lemn de la Nuc, din cimitirul satului. Ea a fost
Biserica de lemn din Mitrofani () [Corola-website/Science/316529_a_317858]