34,737 matches
-
jongleur al ritmului scenic "amicul" regizor ne-a adus cu picioarele pe scena. La figurat și la propriu. Era ziua în care începeam să construim spectacolul, adică să-l mișcăm într-un fel sau altul. În subconștientul meu, a te urca pe scenă era a doua mea existență. Am intrat în sală, dar pe scenă era... nimic. Două practicabile de zece centimetri, câteva costume, o scară cu trepte și gata. Oricât ai fi de actor umple dumneata o scenă... de zece
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
-n sală blestemând și admirând locul sacru pe care l-a slujit și pe care îl sărută. Singuratatea lui apasă pe umerii fiecărui spectator care nu îngăduie atâta adevăr, tăcere și întuneric, de-aceea e o binecuvântare când din sală urcă timid și încărcat cu două valize, Sufleorul. Binecuvântare și bucurie, trăite cu forța omului care s-a crezut îngropat de viu. Cei doi colegi, nicicând prieteni poate, se regăsesc în rolurile oamenilor care au deschis timpul ei doi singuri pe
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
făcut să mă gândesc că scopul acestei călătorii este de fapt să ne cunoaștem noi cei care trăim de fiecare dată legendele diferit decât alții, pentru că încercăm să le tălmăcim altfel... Am admirat și pătruns în albastrul Mării Egee și am urcat colinele Olimpului în căutarea unei urme de ortodoxie. Am găsit-o nu la mare distanță, la Meteora. Maestrul subtil ne-a oferit toate acestea cu delicatețe și mare generozitate. Atunci l-am cunoscut pe dumnealui și pe minunata lui Ana
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
structura profundă a unui poem cinematografic. ... și film de actualitate... Am numărat cadrele începînd cu genericul. Și mărturisesc aici că încă din primele patru minute densitatea simbolurilor și punerea deja în pagină a poeticii filmice m-au copleșit. Liftul care urcă descoperă zidul. Zidul Casei Scânteii, imaginea simbol a ideologiei, propagandei și cenzurii comuniste. Dar, în același timp, ne putem gândi și la zidurile care se tot dărâmă, cerând jertfă. Iar jertfa există în ambele versiuni. Bărbatul aleargă pe lângă coloanele edificiului
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
meșterilor de a ridica zidurile bisericii. Găman, un personaj bizar, elemental el insuși, rezonează cu aceste forțe și în stări de semitransă pare a gângăvi și bolborosi comunicări din lumi obscure, subpamântene. Tot din cutia întunecată a scenei, înaintează și urcă la cele trei nivele ale schelei, panta de acces și scări care asigură o circulație vie, pe verticală; în sală, la dreapta și la stânga, erau așezate deasupra câteorva rânduri de scaune, platforme din planșe de scândură legate între ele printr-
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
fi gândit vreodată filmul la persoana I-a. Dar asta nu mă împiedică să observ că supliciul pe care îl trăiește "ziditorul" din filmul lui Alexa Visarion a ajuns să se apropie până spre similitudine cu Golgota pe care a urcat-o acesta în credința că trebuie să dureze cel mai important edificiu dintr-o operă artistică de referință. (Radu F. Alexandru) Răzvan Vasilescu El și Cristina Drăghici Fata Personalitate complexă scenarist, regizor de teatru și film, teoretician și profesor, în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
studiu arată că prevalența violenței fizice și sexuale împotriva femeii variază între diferite țări și zone, înregistrând situații extreme în zonele urbane ale Japoniei, unde prevalența este de doar 15%, iar la celălalt capăt, zonele rurale din Etiopia, unde prevalența urca la 71%. Când se luau în calcul doar Etiopia, Peru, Tanzania, abuzul fizic și sexual al femeii atingea în medie 50% din femei, deci jumătate dintre ele. ̨ n general, în cele zece țări cercetate, violența domestică 73VIOLENȚA având ca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și bate nevasta până pornește alarma la mașină. După care iese în fața blocului, bea ceva cu băieții și apoi suflă în jigleor, toarnă ulei ars în praguri, dă trei ciocane în tacheți și curăță platinele până îl strigă nevasta să urce în casă, să bea ceva și s-o rupă iar cu bătaia!”(Academia Cațavencu, nr. 12, 26 martie 1 aprilie 2008) Sunt exemplificatoare zicătorile românești, chintesență a înțelepciunii populare, pentru starea lucrurilor. Cu toții am auzit că „dacă nu știi de ce
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în cuplu: 84% dintre femei divorțează din cauza violenței în familie, în mediul urban, 83,6% dintre divorțuri au loc din cauza violenței și ponderea cea mai mare a divorțurilor din motive de violență apare la intervalul de vârste 25-34 ani, când urcă la 86,7%. între 2004 și 2007, statisticile Agenției Naționale pentru Protecția Familiei arată că s au înregistrat 507 decese consecutive evenimentelor de violență în familie: în 2004, 84 de victime, 61 femei și trei copii; în 2005, 169 de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
219/2006, monitorizarea cazurilor, rămân mulți copii, care „scapă”sistemului. Studiul UNICEF menționat mai sus arată că în 2% din gospodăriile cu părinți migranți, cel puțin un copil a renunțat să mai frecventeze școala, iar în cazul plecării mamei, procentul urcă până la 5%. ̨ n privința comportamentelor infracționale dezvoltate de copiii rămași fără părinți, în 0,4% din gospodăriile investigate se menționează astfel de comportamente și din nou, în cazul plecării mamei, procentul de copiii care au probleme cu poliția, urca
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
urcă până la 5%. ̨ n privința comportamentelor infracționale dezvoltate de copiii rămași fără părinți, în 0,4% din gospodăriile investigate se menționează astfel de comportamente și din nou, în cazul plecării mamei, procentul de copiii care au probleme cu poliția, urca la 2%. în general, plecarea mamei induce modificări mai accentuate în conduita copilului. în 50% din situațiile investigate se recunoaște suferința copilului, în 16% din cazuri se consideră că plecare mamei a determinat o „închidere în sine”a copilului, iar
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că părinții nu conștientizează consecințele negative ale plecării lor asupra copilului. Acest lucru este dovedit de intenția scăzută de a lua copilul în țara unde s a stabilit temporar. Doar 20% din părinți doresc să ia și copilul, iar procentul urcă la 33% atunci când sunt plecați ambii părinți. Intenția de a lua cu ei copilul nu corelează cu vârsta copilului. Aceste date dovedesc că părinții nu realizează violența unei astfel de separări pentru copil și nici faptul că cu cât e
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Să presupunem că un grup de cercetători realizează următorul experiment. Cinci maimuțe au fost introduse Într-o Încăpere. În acea Încăpere se află o scară la capătul căreia se află o banană. După un timp, una dintre maimuțe s-a urcat pe scară pentru a lua banana. În acel moment, celelalte maimuțe au fost udate cu apă rece de către realizatorii experimentului. După ce acest procedeu a fost repetat de câteva ori, de fiecare dată când o maimuță se Îndrepta spre scară, celelalte
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de către realizatorii experimentului. După ce acest procedeu a fost repetat de câteva ori, de fiecare dată când o maimuță se Îndrepta spre scară, celelalte o constrângeau să nu facă acest lucru, iar rezultatul a fost că maimuțele nu se mai puteau urca să ia banana, fiindcă erau oprite de fiecare dată de celelalte maimuțe. După aceea, una dintre cele cinci maimuțe a fost Înlocuită cu o maimuță nouă, care nu luase parte la interacțiune. După un timp, maimuța cea nouă s-a
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
de asemenea, constrânsă prompt să renunțe la inițiativă. În continuare, fiecare dintre maimuțele inițiale a fost Înlocuită, până s-a ajuns la situația În care nici o maimuță nu fusese vreodată udată, drept consecință a faptului că o altă maimuță se urcase pe scară. Cu toate acestea, obiceiul s-a perpetuat și, de fiecare dată când o maimuță Încerca să se urce pe scară, era constrânsă de celelalte să renunțe. Dacă ne uităm la nivelul acțiunilor individuale, deși inițial Încercarea unei maimuțe
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ajuns la situația În care nici o maimuță nu fusese vreodată udată, drept consecință a faptului că o altă maimuță se urcase pe scară. Cu toate acestea, obiceiul s-a perpetuat și, de fiecare dată când o maimuță Încerca să se urce pe scară, era constrânsă de celelalte să renunțe. Dacă ne uităm la nivelul acțiunilor individuale, deși inițial Încercarea unei maimuțe de a ajunge la banană nu era urmată de vreo acțiune de răspuns a celorlalte maimuțe, cu timpul, acestea din
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
să ajungă În situația optimă (prima maimuță Încerca să ia banana, iar celelalte o sancționau pentru a nu fi udate). La nivelul normelor, instituția poate fi explicată prin existența percepției Împărtășite de către toate maimuțele, conform căreia comportamentul de a te urca pe scară este inadecvat, iar comportamentul de sancționare a celor ce fac asta este adecvat. La nivelul regulilor, se poate explica suplimentar faptul că, În timp, Încercările de a mai lua banane dispar cu desăvârșire, fiindcă toate maimuțele Împărtășesc percepția
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
mai lua banane dispar cu desăvârșire, fiindcă toate maimuțele Împărtășesc percepția că acea acțiune este interzisă și, de asemenea, va fi sancționată cu promptitudine. Acest exemplu ne arată că o instituție (de exemplu, impunerea normei sociale de a nu te urca pe scară) apărută pentru a rezolva o problemă de politică publică (cum ar fi oprirea dușurilor nedorite) poate subzista chiar dacă problema a cărei rezolvare i-a prilejuit apariția nu mai este de actualitate. Cu alte cuvinte, o instituție poate ajunge
[Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
Drept din București. În anul 1967, i se acordă titlul științific de doctor în Drept pentru lucrarea " Dreptul de proprietate personală", lucrare care după publicarea ei s-a bucurat de aprecieri deosebite în literatura juridică din țară și străinătate. A urcat pe rând toate treptele carierei didactice până la cea de profesor universitar, îndeplinind, totodată, numeroase funcții de conducere decan, prodecan, șef de catedră la mai multe facultăți de stat și particulare. În toată această perioadă, a întocmit și publicat, în limba
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
printre altele) de a-si critică reciproc comportamentul. Este o sabie cu dou] ț]ișuri, iar dreptul la replic] este automat scos din teac]. Reacția furioas] în situații tensionate este permis], dar e foarte rușinos s] lași s] ți se urce sângele la cap. În cazul în care un schimb direct poate fi prea incendiar sau excesiv de conflictual, este de preferat un atac „din flanc”, prin analiz]; A îl informeaz] pe B asupra plângerii sale în leg]tur] cu C, prin
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
tip deschidere la schimbare. Plastic, am putea spune că avem un tren care merge, să zicem, de la vest spre est (spre tradiționalism). Pe parcurs, unii tineri coboară din tren (cei care ies din plaja de vârste 18-35 de ani), alții urcă (cei care împlinesc între timp 18 ani). Cei care rămân în tren și cei care se urcă deplasează treptat zonele de aglomerație din tren către capetele acestuia. Schimbarea nu este haotică, ci indică o polarizare: tinerii din mediul rural încep
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
vest spre est (spre tradiționalism). Pe parcurs, unii tineri coboară din tren (cei care ies din plaja de vârste 18-35 de ani), alții urcă (cei care împlinesc între timp 18 ani). Cei care rămân în tren și cei care se urcă deplasează treptat zonele de aglomerație din tren către capetele acestuia. Schimbarea nu este haotică, ci indică o polarizare: tinerii din mediul rural încep să se plaseze mai degrabă către începutul trenului (spre tradiționalism), în timp ce tinerii din urban par a prefera
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
schimbare" este mai ștearsă. Plastic am putea spune că avem un tren care merge, să zicem, de la vest spre est (spre tradiționalism). Pe parcurs, unii tineri coboară din tren (cei care ies din plaja de vârste 18-35 de ani), alții urcă (cei care împlinesc între timp 18 ani). Cei care rămân în tren și cei care urcă deplasează treptat zonele de aglomerație din tren către capetele acestuia. Schimbarea nu este haotică, ci indică o polarizare: tinerii din mediul rural încep să
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
de la vest spre est (spre tradiționalism). Pe parcurs, unii tineri coboară din tren (cei care ies din plaja de vârste 18-35 de ani), alții urcă (cei care împlinesc între timp 18 ani). Cei care rămân în tren și cei care urcă deplasează treptat zonele de aglomerație din tren către capetele acestuia. Schimbarea nu este haotică, ci indică o polarizare: tinerii din mediul rural încep să se plaseze mai degrabă către începutul trenului (spre tradiționalism), în timp ce cei din urban par a prefera
by Horaţiu Rusu [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
E de salvat o piesă de valoare (cel puțin documentară). Dacă, nu cumva, e prea tîrziu. 1994 Adio, "căruță cu paiațe"! 16 noiembrie Am bîntuit o viață Teatrul Național. Am stat în stal, în lojă, la galerie, în culise, am urcat în podul celest, am coborît în subsolurile lui Hades. Tot atît de împătimit am bîntuit și sufletele actorilor, multe din ele fiindu-mi foarte aproape, la un pahar sau la un vernisaj. Eram convins, în anii crunți, că făceam parte
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]