37,049 matches
-
este un pod de piatră construit în secolul al XV-lea în satul Zlodica (comuna Ceplenița, județul Iași), care traversează râul Zlodica. Podul din Zlodica este inclus pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Iași, având codul de clasificare . Podul medieval de la Zlodica a fost construit la porunca lui Ștefan cel Mare (1457-1504), fiind situat de-a lungul "drumului vinului" dintre Hârlău și Cotnari, unde era Palatul Domnesc
Podul medieval din Zlodica () [Corola-website/Science/316536_a_317865]
-
arhitect, care a servit apoi drept model altor biserici din zonă. Lăcașul este un document semnificativ și revelator din perioada de reforme sociale în mediul rural, din a doua jumătate a secolului 19. Biserică este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Starea ei de conservare cere intervenții urgente de salvare și nu de demolare. Într-o catagrafie de la 1840 a fost însemnată o veche pisanie a bisericii: "„Această sfântă și dumnezeiasca biserică cu hramul Cuvio[a]săi Paraschivii
Biserica de lemn din Măgureni () [Corola-website/Science/316530_a_317859]
-
, comuna Spermezeu, județul Bistrița-Năsăud datează din anul 1744 . Lăcașul are hramul „Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica de lemn Sfinții Arhangheli din Dobricel, ce datează din anul 1744, are un plan simplu: dreptunghiular, cu un pronaos cu intrarea pe latura de sud și un perete plin, cu trei laturi ce se îmbină în unghiuri drepte
Biserica de lemn din Dobricel () [Corola-website/Science/316540_a_317869]
-
apă (24 km) și canalizare pentru ape reziduale (30 km). De asemenea, au fost pavate pentru prima dată străzile orașului. a avut un rol important în plan cultural. El a sprijinit procesul de restaurare și punere în valoare a unor monumente istorice reprezentative , coordonat de arhitectul Karl A. Romstorfer. Prin acest proiect, s-au realizat lucrări de consolidare a ruinelor Cetății de Scaun, s-au restaurat Mănăstirea Sfântul Ioan cel Nou și Biserica Mirăuți. În ianuarie 1900, s-a constituit Societatea
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
care făcea discordanță cu trecutul medieval al orașului. Franz Des Loges a murit la data de 10 mai 1914, la vârsta de 68 ani, fiind înmormântat în Cimitirul Pacea din Suceava. În anul 1931, Primăria Sucevei i-a ridicat un monument funerar deasupra criptei, pe care scrie ""în numele cetățenilor recunoscători"". La data de 23 noiembrie 2006, oficialitățile locale în frunte cu primarul municipiului Suceava, Ion Lungu, și directorul Complexului Muzeal Bucovina, Emil Ursu, au organizat o ceremonie de comemorare a lui
Franz Des Loges () [Corola-website/Science/316538_a_317867]
-
este un pod de piatră construit în secolul al XVIII-lea în satul Coșula (județul Botoșani), care traversează râul Miletin. Podul din Coșula este inclus pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Botoșani, având codul de clasificare . Primul pod de piatră a fost construit în anul 1503, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare. Actualul pod de piatră din Coșula a fost construit în secolul al XVIII
Podul medieval din Coșula () [Corola-website/Science/316534_a_317863]
-
Botoșani. Pe aici se ajunge mergând 3 km pe un drum județean aflat la dreapta DN 28 B. datează din anul 1535, când marele vistiernic Mateiaș a construit aici un complex monahal. Ansamblul Mănăstirii Coșula a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare BT-II-a-A-01959 și fiind alcătuit din următoarele 7 obiective: Mănăstirea Coșula a fost construită în anul 1535 de către marele vistiernic Mateiaș, sfetnicul domnitorului Petru Rareș, pe malul stâng al râului
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
biserica a devenit biserică parohială a satului, iar clădirile monahale au fost cedate Ministerului Sănătății pentru a adăposti un spital. Istoricul Nicolae Iorga a atras atenția asupra Mănăstirii Coșula, el subliniind că acest ansamblu mănăstiresc este unul dintre foarte puținele monumente vechi din ținutul Botoșanilor. El a făcut în 1904 o călătorie prin Moldova, ajungând și la "„ ...pădurea Coșulei, - dincolo de care așteaptă vechea mănăstire a lui Mătieș vistierul lui Petru Rareș, cu zidul de împrejmuire suind în zimți dealul și cu
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
două construcții de zid cu rol de chilii, cu cerdacuri largi. La 100 m nord-vest au fost construite anexele gospodărești. Au fost renovate clădirea arhondaricului și cea a stăreției. Biserica a fost construită după planul simplu, treflat, caracteristic multora dintre monumentele bisericești înălțate în vremea lui Ștefan cel Mare și Petru Rareș. Materialul de construcție folosit a fost piatra brută la zidurile drepte și la soclu și cărămida la conturarea ferestrelor și a ocnițelor. Absidele laterale și absida altarului au câte
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
Sf. Potir, "Aerul" sau văzduh pentru Sf. Vase) și un "Epitrahil", lucrate de mână și atribuite cneaghinei Anghelina, soția vistiernicului Matiaș, ctitorul bisericii. Casa egumenească din curtea Mănăstirii Coșula datează din secolul al XVII-lea și este catalogată ea-însăși ca monument istoric. Ea se află la 50 m nord-vest de biserică și este compusă din două nivele, cu cerdac la etaj, coloane la parter și beci la subsol. Ca urmare a lipsei de interes din parte autorităților locale din perioada regimului
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
la etaj, coloane la parter și beci la subsol. Ca urmare a lipsei de interes din parte autorităților locale din perioada regimului comunist, ea a început să se ruineze. Deși reprezentanții Ministerului Culturii au introdus casa pe lista prioritară a monumentelor care au nevoie de reparații capitale și au fost descoperite în arhive proiectele originale și schițele care indică cum arăta odinioară, Casa egumenească a fost scoasă de pe lista de priorități a guvernului României. Primarul comunei Coșula a reușit să obțină
Mănăstirea Coșula () [Corola-website/Science/316550_a_317879]
-
este o mănăstire de călugări amplasată în municipiul Botoșani, pe Str. Ștefan cel Mare nr. 41, în apropierea gării. Ea a fost ctitorită în anul 1496 de către domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504). Ansamblul Mănăstirii Popăuți a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Botoșani din anul 2015, având codul de clasificare BT-II-a-A-01929 și fiind alcătuit din următoarele 2 obiective: Biserica „Sf. Nicolae”-Popăuți a fost zidită în anul 1496 ca biserică de mir, fiind ctitorită de către Ștefan cel Mare pe
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
prăbușit jumătatea superioară a catapetesmei, Protoieria Botoșani decide la data de 15 iulie 1897 închiderea bisericii, întrucât ajunsese într-o stare critică de conservare. Biserica "Sf. Nicolae" și turnul clopotniță sunt practic salvate prin declararea lor în anul 1897 ca monumente istorice, statul român preluând sarcina de restaurare a lor. La începutul secolului al XX-lea (1898-1908), biserica a fost restaurată din inițiativa Comisiunii Monumentelor Istorice. Lucrările de restaurare a bisericii au fost conduse de arhitectul Constantin Băicoianu și finalizate în
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
Biserica "Sf. Nicolae" și turnul clopotniță sunt practic salvate prin declararea lor în anul 1897 ca monumente istorice, statul român preluând sarcina de restaurare a lor. La începutul secolului al XX-lea (1898-1908), biserica a fost restaurată din inițiativa Comisiunii Monumentelor Istorice. Lucrările de restaurare a bisericii au fost conduse de arhitectul Constantin Băicoianu și finalizate în 1908. În urma acestor lucrări a fost modificată înfățișarea originală a monumentului prin placarea zidăriei originale cu o serie de elemente decorative precum cărămida smălțuită
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
începutul secolului al XX-lea (1898-1908), biserica a fost restaurată din inițiativa Comisiunii Monumentelor Istorice. Lucrările de restaurare a bisericii au fost conduse de arhitectul Constantin Băicoianu și finalizate în 1908. În urma acestor lucrări a fost modificată înfățișarea originală a monumentului prin placarea zidăriei originale cu o serie de elemente decorative precum cărămida smălțuită, discurile ceramice, cărămida arsă, într-un parament total nou, cu forme geometrice. Cu această ocazie a fost zidită ușa de pe latura nordică a pronaosului și a fost
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
în 1908. Mai mulți specialiști (P. Gârboviceanu, Grigore Ionescu, Cesare Brandi, Eugenia Greceanu, Gheorghe Curinschi Vorona, Carmen-Cecilia Solomonea) au criticat lucrările de restaurare executate de Constantin Băicoianu, considerând că acestea au fost realizate prin ignorarea totală a concepției medievale a monumentului, rezultând astfel un monument cu o imagine exterioară nouă, străină originalului. În perioada 1926-1927 au fost realizate lucrări de restaurare a picturii murale în interiorul bisericii de către pictorii Ștefan Stroyni și V. Gallin, sub coordonarea lui I. Mihail, pictor specialist al
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
specialiști (P. Gârboviceanu, Grigore Ionescu, Cesare Brandi, Eugenia Greceanu, Gheorghe Curinschi Vorona, Carmen-Cecilia Solomonea) au criticat lucrările de restaurare executate de Constantin Băicoianu, considerând că acestea au fost realizate prin ignorarea totală a concepției medievale a monumentului, rezultând astfel un monument cu o imagine exterioară nouă, străină originalului. În perioada 1926-1927 au fost realizate lucrări de restaurare a picturii murale în interiorul bisericii de către pictorii Ștefan Stroyni și V. Gallin, sub coordonarea lui I. Mihail, pictor specialist al Comisiunii Monumentelor Istorice. Aceste
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
astfel un monument cu o imagine exterioară nouă, străină originalului. În perioada 1926-1927 au fost realizate lucrări de restaurare a picturii murale în interiorul bisericii de către pictorii Ștefan Stroyni și V. Gallin, sub coordonarea lui I. Mihail, pictor specialist al Comisiunii Monumentelor Istorice. Aceste intervenții nu au păstrat decât parțial asocierea cu materialele și stilul original. Unele fresce au fost spălate și s-a pierdut astfel coloritul viu, de epocă. La 2 octombrie 1927 biserica a fost redeschisă, cu acest prilej fiind
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
în 1996. Biserica a fost degradată în decursul timpului ca urmare a factorilor naturali (condițiile speciale de climă) și a intervențiilor umane necorespunzătoare. La începutul secolului al XXi-lea au fost începute o serie de lucrări de restaurare ale bisericii monument istoric. După finalizarea cercetării arheologice (2000-2001), nivelurile pavimentului bisericii și al trotuarului exterior au fost coborâte la nivelul original. În perioada 2001-2002 s-au executat lucrări de conservare și restaurare a picturii murale de pe pereții naosului în cadrul unui proiect de
Mănăstirea Popăuți () [Corola-website/Science/316558_a_317887]
-
este un lăcaș de cult evreiesc din municipiul Brașov, localizat pe Str. Poarta Șchei nr. 29. Ea a fost construită între anii 1899-1901, în stil neogotic cu accente maure. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Brașov din anul 2015, având codul de clasificare . Primii evrei s-au stabilit în orașul Brașov în anul 1807, cu aprobarea consiliului local. Comunitatea evreilor a fost înființată oficial în 1826. Existau restricții în ceea ce privește meseriile pe care
Sinagoga Neologă din Brașov () [Corola-website/Science/316565_a_317894]
-
în municipiul Suceava, pe Strada Cuza Vodă nr. 19, în cartierul Burdujeni. Ea a fost ctitorită în anul 1597 de către postelnicul Teodor Movilă, fratele mai mare al domnitorului Ieremia Movilă (1595-1600, 1600-1606). Ansamblul Mănăstirii Teodoreni a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și fiind alcătuit din următoarele 4 obiective: În anul 1472, pe locul unde se află astăzi , sfetnicul Bunea a construit o biserică din lemn, aici aducându-le la porunca
Mănăstirea Teodoreni () [Corola-website/Science/316567_a_317896]
-
evreiesc din municipiul Rădăuți, localizat pe strada 1 Mai nr. 2, în centrul orașului. El a fost construit în anul 1883, unele surse indicând eronat anul 1879 ca an al construcției. Templul evreiesc din Rădăuți a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având . Primii evrei au sosit în târgul Rădăuți la sfârșitul secolului al XVIII-lea venind din Galiția, dar și din localități ca Siret, Storojineț, Cernăuți, Suceava, Mihăileni sau Gura Humorului. Negustorul Iossel Reichnenberg
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
a țării, la fel ca și cea pe care o are Podul Brooklyn în New York și în Statele Unite ale Americii. Decorațiunile sale din fier forjat, cât și echilibrul compozițional al acestora, fac din acest pod unul dintre cele mai frumoase monumente industriale ale Europei. El a devenit un simbol al progresului, al emancipării naționale din secolul al XIX-lea și o punte de legătură între Est și Vest. Podul a fost proiectat de inginerul englez William Tierney Clark în 1839, la
Podul cu Lanțuri din Budapesta () [Corola-website/Science/316586_a_317915]
-
, comuna Sânmihaiu de Câmpie, județul Bistrița-Năsăud datează din sec.XVIII . Lăcașul are hramul „Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica este construită din bârne în anul 1788, după cum reiese din inscripția de pe peretele care desparte pronaosul de naos. Așezată în mijlocul cimitirului, într-un cadru natural plăcut, tradiția spune că ar fi fost adusă de pe Valea Bârgăului. Biserica este
Biserica de lemn din Sălcuța () [Corola-website/Science/316592_a_317921]
-
Biserica este construită din bârne în anul 1788, după cum reiese din inscripția de pe peretele care desparte pronaosul de naos. Așezată în mijlocul cimitirului, într-un cadru natural plăcut, tradiția spune că ar fi fost adusă de pe Valea Bârgăului. Biserica este declarată monument istoric și este acoperită cu șindrilă. Intemperiile naturii au degradat-o și, în mai multe rânduri, s-au făcut reparații. Între anii 1968-1973 s-a făcut reparația capitală prin Direcția Monumentelor din Cluj-Napoca, prin ajutoare primite de la Departamentul Cultelor, Patriarhia
Biserica de lemn din Sălcuța () [Corola-website/Science/316592_a_317921]