37,049 matches
-
fi fost adusă de pe Valea Bârgăului. Biserica este declarată monument istoric și este acoperită cu șindrilă. Intemperiile naturii au degradat-o și, în mai multe rânduri, s-au făcut reparații. Între anii 1968-1973 s-a făcut reparația capitală prin Direcția Monumentelor din Cluj-Napoca, prin ajutoare primite de la Departamentul Cultelor, Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, Arhiepiscopia Clujului și contribuția benevolă a credincioșilor. Ultima reparație generală s-a făcut în anul 1997 cu fonduri proprii și s-a continuat până în anul 1999, s-au
Biserica de lemn din Sălcuța () [Corola-website/Science/316592_a_317921]
-
, comuna Lechința, județul Bistrița-Năsăud datează din anul 1711 . Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, . Așezat la 3 km de drumul principal ce trece prin Sângeorzu Nou spre Sărmașu, micul sat aparținător din punct de vedere teritorial de comuna Lechința este atestat documentar la anul 1331 într-un act al comitatelor de juzi din
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
punct de vedere bisericesc, credincioșii din satul Bungard au fost organizați ca parohie de sine stătătoare până în anul 1970, când au fost transformați în filie la parohia Sângeorzu Nou. Biserica poartă hramul Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil, este din lemn, monument istoric, care după tradiție a fost mai întâi mănăstire în locul numit Pădurea Doamnei. Anul construcției, potrivit inscripției de pe bârna exterioară a laturii sudice, a fost 1711. Biserica are pronaosul dreptunghiular, tăvănit și cu o tribună. În naos bolta este pictată
Biserica de lemn din Bungard () [Corola-website/Science/316599_a_317928]
-
Ștefan cel Mare” și de Hotelul Continental (fost Arcașul), construit pe locul cimitirului bisericii. Lăcașul de cult are hramul Sfântul Ierarh Nicolae (sărbătorit în fiecare an la 6 decembrie). Biserica „Sfântul Nicolae”-Prăjescu din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . În urma săpăturilor arheologice s-a demonstrat că terenul de lângă actuala biserică a fost locuit permanent începând cu prima jumătate a secolului al XIV-lea. Aici s-au descoperit materiale
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
au efectuat noi lucrări de restaurare, cu purtarea de grijă a protoprezbiterului Cassian Tușinschi și al preotului paroh Mihail Sârbu, pereții interiori fiind zugrăviți de pictorul Vladimir Mironescu. Biserica a fost restaurată din nou între anii 1974-1980 după proiectul Direcției Monumentelor Istorice și Arhitectonice București, arhitect proiectant fiind Nicolae Diaconu și paroh - preotul iconom stavrofor Severin Brăteanu. Atunci s-au efectuat reparații curente, înlocuiri ale pardoselii și a învelitorii din tablă de fier cu una din tablă de cupru. Cu acest
Biserica Sfântul Nicolae din Suceava () [Corola-website/Science/316603_a_317932]
-
, comuna Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul XVIII . Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica de lemn este așezată în cimitir, pe o culme ce domină satul și datează din secolul XVIII. Construcția este compusă dintr-un pronaos cu cinci laturi, cu intrarea în partea de sud, un naos de formă dreptunghiulară, în timp ce
Biserica de lemn din Strugureni () [Corola-website/Science/316621_a_317950]
-
Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Căușeni este un monument arhitectural construit în secolele XVII - XVIII. Este ctitorit de către domnitorul Moldovei Grigore Callimachi și mitropolitul Daniil al Proilaviei. Pictura datează din anul 1763 și este opera zugravilor Stanciul Radu și Voicul. Este un monument unicat în spațiul est-carpatic prin amplasarea
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni () [Corola-website/Science/316616_a_317945]
-
Maicii Domnului" din Căușeni este un monument arhitectural construit în secolele XVII - XVIII. Este ctitorit de către domnitorul Moldovei Grigore Callimachi și mitropolitul Daniil al Proilaviei. Pictura datează din anul 1763 și este opera zugravilor Stanciul Radu și Voicul. Este un monument unicat în spațiul est-carpatic prin amplasarea sa sub nivelul solului (biserică semiîngropată). În octombrie 2016, a fost anunțat un proiect de restaurare a monumentului, finanțat de către Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Culturală. Proiectul urmează să fie implementat de Centrul de
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni () [Corola-website/Science/316616_a_317945]
-
Proilaviei. Pictura datează din anul 1763 și este opera zugravilor Stanciul Radu și Voicul. Este un monument unicat în spațiul est-carpatic prin amplasarea sa sub nivelul solului (biserică semiîngropată). În octombrie 2016, a fost anunțat un proiect de restaurare a monumentului, finanțat de către Fondul Ambasadorilor SUA pentru Conservarea Culturală. Proiectul urmează să fie implementat de Centrul de Cercetări Arheologice al Republicii Moldova, fiind prevăzute consolidări ale zidurilor și a picturii. Prima etapă a proiectului se va desfășura pe parcursul unui an.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din Căușeni () [Corola-website/Science/316616_a_317945]
-
Ea se află situată pe Strada Ștefăniță Vodă nr. 3, în centrul orașului, în apropiere de Curtea Domnească. Are hramul "Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul", sărbătorit în fiecare an, în ziua de 24 iunie. din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Cercetările arheologice au scos la iveală faptul că pe locul bisericii actuale a existat alt lăcaș de cult care datează cu siguranță din perioada domniei lui Alexandru cel Bun
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
insula Chios, a unui ducat venețian, bătut în numele dogelui Tommaso di Campofregoso (1415-1443). Prezența acestui mormânt, datat în prima jumătate a secolului al XV-lea, pare să indice existența aici a unui cimitir și implicit a unei biserici anterioare construirii monumentului din secolul al XVII-lea. Biserica Coconilor a fost zidită în anul 1643, fiind ctitorită de către domnitorul Vasile Lupu (1632-1653), cu rol de paraclis al curții domnești. Deasupra ușii de la intrare a fost așezată o pisanie în limba slavonă cu
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
7151 (=1643)"". Pisania are la partea superioară Stema Moldovei flancată de două frunze stilizate. Edificiul a fost reparat și zugrăvit în anul 1884 cu cheltuiala lui Gheorghe Drîmbei și Dumitru Matasar. El a fost restaurat în perioada 1924-1926 de către Comisiunea Monumentelor Istorice. Biserica este de dimensiuni mici, înaltă, zveltă. Planul bisericii amintește de forma arhaică a bisericii de la Lujeni, reluată la începutul secolului al XVII-lea de Biserica Mănăstirii Dragomirna (1602). Biserica are plan dreptunghiular, având spre est o absidă semicirculară
Biserica Coconilor () [Corola-website/Science/316613_a_317942]
-
, comuna Chiochiș, județul Bistrița-Năsăud datează din secolul XVIII. Lăcașul are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe lista monumentelor istorice, . Numele satului este cunoscut încă de prin anii 1274-1320 când purta numele de Opati. În anul 1437 aici s-a semnat actul de convenție între nobilii sași și secui. Tot aici în anul 1514 s-au adunat răsculații lui
Biserica de lemn din Apatiu () [Corola-website/Science/316622_a_317951]
-
Biserica Văscresenia sau Biserica Elena Doamna, este o biserică ortodoxă construită în anul 1551 în municipiul Suceava. Ea se află situată în centrul orașului, pe Bulevardul Ana Ipătescu nr. 14. Biserica „Învierea Domnului” din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Cercetările arheologice efectuate la acest monument în anul 1983 au relevat existența a numeroase construcții fie din lemn, fie din cărămidă, care se succed fără întrerupere pe aceeași suprafață
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
Ea se află situată în centrul orașului, pe Bulevardul Ana Ipătescu nr. 14. Biserica „Învierea Domnului” din Suceava a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . Cercetările arheologice efectuate la acest monument în anul 1983 au relevat existența a numeroase construcții fie din lemn, fie din cărămidă, care se succed fără întrerupere pe aceeași suprafață într-un interval de timp cuprins între a doua jumătate a secolului al XIV-lea și mijlocul
Biserica Învierea Domnului din Suceava () [Corola-website/Science/316625_a_317954]
-
prietenii din străinătate. La Iași băteam străzile pe jos, până ne dureau picioarele, la fiecare colț de stradă ne întâlneam cu un cunoscut, cu o amintire, cu o fărâmă de istorie pe care mi-o deslușea poetul. Case, străzi, biserici, monumente, locuitori, copaci... Despre toate povestea cu aceeași ardoare. Când, prea curând, i se apropia sfârșitul, am auzit la radio știrea despre moartea pictorului Sabin Bălașa, care dorise să fie înmormântat la Iași. Atunci, pentru prima oară, Adi Cusin mi-a
Adi Cusin () [Corola-website/Science/316619_a_317948]
-
pentru acest colț de țară românească este comparabilă cu adorația pentru divinitate. După edificarea sfintei biserici, vreau să pun bazele unei activități care să țină seama de frumusețile locului: turismul. Biserici unicat, pensiuni mirifice, văi, dealuri și munți fără egal, monumente și tradiții încă bine păstrate - iată ce putem oferi străinilor"", declara el. El dorea să mai finanțeze construcția unui drum până în Munții Rarău și să construiască o grădiniță ultramodernă, pusă sub patronajul bisericii. Alexandru Șandru Alboi a decedat la Miami
Biserica Izvorul Tămăduirii din Câmpulung Moldovenesc () [Corola-website/Science/316654_a_317983]
-
Ștefan cel Mare (fosta Stradă Domnească) nr. 1, în apropiere de Curtea Domnească, în centrul orașului. Are hramul "Sfântul Dumitru", sărbătorit în fiecare an, în ziua de 26 octombrie. Ansamblul bisericii „Sfântul Dumitru” din Suceava a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare , fiind format din 3 obiective: În apropierea actualei biserici cu hramul "Sf. Dumitru" au existat două edificii de cult mai vechi ale căror vestigii au fost descoperite în urma cercetărilor
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
au intenționat în jurul anului 1888 să restaureze Biserica „Sf. Dumitru“ , dar această restaurare nu a mai avut loc. Biserica "Sf. Dumitru" a fost deteriorată în decursul timpului ca urmare a intemperiilor vremii. Abia pe la mijlocul secolului al XX-lea (1937-1939), Comisiunea Monumentelor Istorice a inițiat lucrări de restaurare a bisericii, prilej cu care s-a curățat terenul din jurul lăcașului de cult. Lucrările au fost întrerupte în 1939, ele fiind reluate după cel de-al doilea război mondial. În anii 1947-1949, Comisia Monumentelor
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
Monumentelor Istorice a inițiat lucrări de restaurare a bisericii, prilej cu care s-a curățat terenul din jurul lăcașului de cult. Lucrările au fost întrerupte în 1939, ele fiind reluate după cel de-al doilea război mondial. În anii 1947-1949, Comisia Monumentelor Istorice a restaurat acoperișul bisericii și au fost îndepărtate frontonul de pe latura de vest și zugrăveala care acoperea fațadele. Direcția Monumentelor Istorice a inițiat în anul 1967 o serie de lucrări de restaurare prin care s-a încercat să se
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
au fost întrerupte în 1939, ele fiind reluate după cel de-al doilea război mondial. În anii 1947-1949, Comisia Monumentelor Istorice a restaurat acoperișul bisericii și au fost îndepărtate frontonul de pe latura de vest și zugrăveala care acoperea fațadele. Direcția Monumentelor Istorice a inițiat în anul 1967 o serie de lucrări de restaurare prin care s-a încercat să se redea bisericii ctitorite de Petru Rareș și turnului clopotniță construit de Alexandru Lăpușneanu un aspect cât mai apropiat de cel inițial
Biserica Sfântul Dumitru din Suceava () [Corola-website/Science/316641_a_317970]
-
a fost adusă din localitatea Socolul de Câmpie și are hramul "Sfinții Arhangheli". Este monument istoric, . Comuna Silivașu de Câmpie este situată în partea de sud a județului Bistrița-Năsăud pe DN 16 Cluj-Reghin, la 69 de km de Cluj-Napoca și 34 de Reghin. Singurul sat aparținător actualmente este Fânațele Silivașului, care mai are doar 12
Biserica de lemn din Fânațele Silivașului () [Corola-website/Science/316668_a_317997]
-
aici în bolta comună peste navă și tindă, absența turnului, pridvor pe stâlpi cu capete sculptate, pisanie scrijelită peste intrare. Se remarcă de asemenea prin calitatea execuției în piesele pictate rămase în iconostas. Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . Biserica de lemn a fost ridicată în cătunul Dealul Ocii, astăzi cuprins în localitatea Pojogeni, suburbie a orășelului Târgu Cărbunești. Momentul ridicării bisericii a fost consemnat înr-o pisanie pe portalul de la intrare: "„Acest sfănt lăcași Dumnez[ă
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
de poartă în scaunul de domnie al Țării Românești. În acest caz datarea corectă a bisericii ar fi 1797. Discordanțele în datele istorice relevă dificultăți de comunicare între centru și periferie în epocă. Cercetătoarea Ioana Cristache-Panait, o bună cunoscătoare a monumentelor de lemn oltene, atrage atenția asupra vechimii mai mari a bisericii, sprijinindu-se pe elemnte formale care împing momentul inițial al construcției cu un secol mai devreme. Elementele formale vechi evocate sunt proporțiile, tehnica de îmbinare a bârnelor, ferestrele cu
Biserica de lemn din Pojogeni-Dealul Ocii () [Corola-website/Science/316697_a_318026]
-
și Chișinău. Planul de sistematizare al zonei și de amenajare a terenului necesar pavilioanelor a fost întocmit de către arhitectul Nicolae Ghica-Budești. Au fost stabilite două intrări principale, una prin fața rondoului al II-lea (unde s-a aflat în perioada comunistă Monumentul ostașului sovietic) și alta, prin lateral, de pe aleea Ștefan cel Mare (astăzi Toma Dumitrescu), în apropiere de intrarea la tribuna principală a Stadionului Emil Alexandrescu. De asemenea, s-a amenajat și un acces prin spate, de pe Strada Dumbrava Roșie, vizavi
Parcul Expoziției din Iași () [Corola-website/Science/316684_a_318013]