344,328 matches
-
43,2 km/h) însă valorile medii recomandate sunt între 5 m/s-10 m/s; de altfel în România cea mai rapidă telecabină este cea de la Bușteni-Babele, unde viteza de deplasare maximă este de 10 m/s. În prescripțiile tehnice se prevăd și valorile accelerației/decelerației instalației (adică în cât timp încetinește telecabina de la viteza maximă în apropierea stației și de la ce distanță începe această încetinire). Cea mai apropiată distanța de decelerare la telefericele din România este cea de la telecabina
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
de 64 m, iar cel mai scurt stâlp aparține telecabinei Capra Neagră (Poiana Brașov) - pilonul 2 cu înălțimea de 7,50m. Tot la noi în țară există și o telecabină FĂRĂ niciun stâlp: telecabina Tâmpa, Brașov. Normele metodologice de inspecție tehnică și de revizie depind de la țară la țară, însă în mare sunt asemănătoare și includ următoarele operațiuni: șeful de instalație verifică parametrii și valorile tehnice afișate în pupitrul de comandă, revizorul de linie urcă pe scara exterioară a telecabinei, stând
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
țară există și o telecabină FĂRĂ niciun stâlp: telecabina Tâmpa, Brașov. Normele metodologice de inspecție tehnică și de revizie depind de la țară la țară, însă în mare sunt asemănătoare și includ următoarele operațiuni: șeful de instalație verifică parametrii și valorile tehnice afișate în pupitrul de comandă, revizorul de linie urcă pe scara exterioară a telecabinei, stând în acel loc special care e amplasat în spatele rolelor bateriei telecabinei, pentru a verifica cablurile la stâlp și buna așezare a acestora (eventual de a
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
câțiva ani cabinele sunt deplasate pentru a evita uzura cablului în același loc pe saboții stâlpilor metalici. Cablurile tractoare se verifică periodic (prin defectoscopie magneto-inductivă) și se înlocuiesc de obicei la 20 sau 30 de ani, în funcție de prescripția din fișa tehnică a instalației. Disciplina de STATICĂ este disciplina care studiază echilibrul forțelor, la starea de nemișcare a corpurilor; este o ramură a Mecanicii care studiază sistemele de forțe pentru stabilirea condițiilor de echilibru ale unui corp aflat în stare de repaus
Telecabină () [Corola-website/Science/322679_a_324008]
-
sfârșitul vieții produsului sau instalației. CIMdata Inc. (op.cit.) utilizează denumirea „instrumente de creare a informației” pentru aplicații de dezvoltare a configurației produsului, care se extind de la CAD mecanic și electronic până la ingineria software asistată de calculator ("CASE") și până la editarea tehnică (de exemplu, pachete de birotică care rulează pe calculator). Alt software inclus în aceste instrumente de creație este "CAM" (Computer Aided Manufacturing -Fabricația asistată de calculator). Prin definirea și planificarea succesiunii operațiilor de fabricație, inclusiv a geometriei, a parametrilor de
Managementul ciclului de viață al produsului () [Corola-website/Science/322695_a_324024]
-
ca un punct central sau "distribuitor" () pentru datele referitoare la produs, asociat cu sisteme software CAD, ERP, CRM (Managementul Relațiilor cu Clienții), SCM (Managementul Lanțului de Aprovizionare). "PLM Technology Guide" subliniază că sistemele PLM automatizează în mod predominant lanțul proceselor tehnice. Astfel de procese care sunt automatizate cu sisteme PLM includ: Conform "Active Sensing, Inc." (2009), op. cit., PLM poate fi considerat ca fiind : a) un depozitar pentru toate informațiile care afectează produsul; b) un proces de comunicare între părțile interesate (): în
Managementul ciclului de viață al produsului () [Corola-website/Science/322695_a_324024]
-
în esență, o versiune extinsă a managementului configurației, cu controlul documentelor de inginerie în fondul său. În această privință, PLM nu este un concept nou (Rosen, Jason, 2010, op. cit.). De notat că managementul configurației se concentrează în general pe activitățile tehnice și organizaționale care stabilesc și mențin controlul unui produs și al informațiilor referitoare la configurația produsului...(SR ISO 10007:2005, punctul 3.6) Informațiile asupra configurației produsului se referă la cerințe pentru proiectarea, realizarea, verificarea, funcționarea și susținerea produsului. Caracterul
Managementul ciclului de viață al produsului () [Corola-website/Science/322695_a_324024]
-
de schimb. Crearea informațiilor de definire a produsului include utilizarea instrumentelor software de proiectare mecanică, de exemplu CAD, CAM, CAE, CASE (Computer-Aided Software Engineering), aplicații de planificare a proceselor etc. și de proiectare electronică, de exemplu ECAD. Aplicațiile de publicații tehnice (manuale de service, ghiduri de utilizare, instrucțiuni de asamblare etc.) utilizate pentru a crea documentația folosită pentru a defini și sprijini produsul pe parcursul ciclului său de viață sunt incluse în scopul PLM. Domeniile de management abordate în mediul PLM nu
Managementul ciclului de viață al produsului () [Corola-website/Science/322695_a_324024]
-
său de viață sunt incluse în scopul PLM. Domeniile de management abordate în mediul PLM nu se limitează la cele menționate mai sus. Termenul PLM nu a existat până în anul 1999. Anterior acestui an, ceea ce se referea la managementul datelor tehnice asupra produsului era denumit managementul datelor produsului (PDM- "Product Data Management") sau ,uneori, managementul datelor de inginerie (EDM). Mulți furnizori de software PDM își aveau originea în CAD, CAM și/sau CAE, iar scopul principal al sistemelor PDM era managementul
Managementul ciclului de viață al produsului () [Corola-website/Science/322695_a_324024]
-
viață al produsului sunt: Concepția. Prima fază în dezvoltarea ideii de produs este definirea cerințelor sale, pe baza punctelor de vedere ale clienților, companiei, pieței și reglementărilor în vigoare. Din aceste cerințe pot fi definite specificațiile produsului care includ parametrii tehnici principali. În vederea rezolvării acestei faze sunt disponibile software pentru Managementul Cerințelor. Odată cu specificarea cerințelor, în prima fază se definește estetica produsului și principalii parametri funcționali. Proiectarea. In această fază începe proiectarea și dezvoltarea detaliată a produsuluui, continuând cu testarea prototipului
Managementul ciclului de viață al produsului () [Corola-website/Science/322695_a_324024]
-
transferul și descrierea structurată a datelor referitoare la produse, în timpul ciclului lor de viață: 1. CALS (acronim pentru "Continuous Acqusition and Lifecyle Support") este un standard elaborat de Ministerul Apărării din Statele Unite ("Department of Defense") pentru transferul electronic al informației tehnice între sisteme IT separate. Standardul CALS poate transfera orice fel de informații, inlusiv texte și grafice, între diferite sisteme. CALS conține câteva standarde diferite : standardul SGML (Standard Generalized Markup Language) -ISO 8879, formatul IGES (Initial Graphics Exchange Specification) pentru transferul
Managementul ciclului de viață al produsului () [Corola-website/Science/322695_a_324024]
-
(n. 17 octombrie 1833 - d. 11 noiembrie 1886) a fost un fiziolog și politician francez. Născut la Auxerre, se înscrie inițial la Școala Tehnică din Paris cu intenția să devină inginer, dar abandonează cursurile și obține un doctorat în drept în 1857. Sub influența unui zoolog celebru al vremii, Louis Pierre Gratiolet (1815-1865), este interesat de fiziologie, devine student al lui Claude Bernard, unul
Paul Bert () [Corola-website/Science/322737_a_324066]
-
să creadă că el i-a trădat pentru a se salva. Capitolele romanului sunt împărțite între dialogurile lui Bob cu Sigfrid și cele care prezintă acțiunea principală. Printre ele apar și diferite rapoarte ale misiunilor (în general cuprinzând decesele), buletine tehnice și alte documente pe care Broadhead le-ar fi citit, dând mai multă veridicitate narațiunii.
Poarta (roman) () [Corola-website/Science/322742_a_324071]
-
ajuta pe clienții săi, cu toate acestea, Alan pare să fie capabil să îi ajute pe clienții. Alan este egocentrist, și consideră că lumea se învârte în jurul lui. Poziția lui Alan la "Crane, Poole, și Schmidt" din punct de vedere tehnic este cea a unui asociat, dar pentru toate scopurile practice Alan este tratat ca un partener în firma. Alan însuși a recunoscut că nu are nici o speranță de fapt să ajungă vreodată partener, pentru un motiv foarte bun: partenerii nu
Boston Legal () [Corola-website/Science/322803_a_324132]
-
mină Telegdy este cu camere mici și pilieri pătrați (“metodă canadiană”) având lățimi de 16 m, înălțimi de 8 m și pilieri pătrați (14 m x 14 m). Planșeul de siguranță dintre orizonturi este de 8 m grosime. La Muzeul Tehnic Dimitrie Leonida din București se află cea mai veche instalație folosită într-o salina din România. Este vorba de crivacul de la salina Praid, dotat cu un tambur uriaș, pe care se înfășură un cablu (odgon); se fixau la cele două
Salina Praid () [Corola-website/Science/322831_a_324160]
-
microhidrocentralei de la Zărnești, avându-l ca șef și îndrumător pe Radu Prișcu. În vara anului 1949, la chemarea profesorului Dorin Pavel, Aristide Teodorescu s-a transferat la Institut de Studii și Proiectări Energetice (ISPE) din București înființat pentru elaborarea documentațiilor tehnice ale centralelor electrice și rețelelor de distribuție prevăzute în Planul de Electrificare. În domeniul hidroenergetic, acest institut a reușit să atragă un grup de tineri ingineri, aparținând aceleiași generații, entuziaști și bine pregătiți, care, sub îndrumarea profesorilor Dorin Pavel și
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
distribuție prevăzute în Planul de Electrificare. În domeniul hidroenergetic, acest institut a reușit să atragă un grup de tineri ingineri, aparținând aceleiași generații, entuziaști și bine pregătiți, care, sub îndrumarea profesorilor Dorin Pavel și Cristea Mateescu au a constituit nucleul tehnic prin care a elaborat primele proiecte pentru centralele hidroelectrice și lucrările hidrotehnice aferente. Inginerului Aristide Teodorescu a primit însărcinarea de șef de proiect pentru barajul și hidrocentrala Gureni de pe Râul Mare prima lucrare ce trebuia promovată pentru amenajarea hidroenergetica a
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
și de experiența acumulată anterior în proiectarea și execuția de lucrări hidrotehnice, a activat în cadrul Comitetului de Stat al Apelor, instituție nou creată pentru administrarea și gospodărirea resurselor de apă din România. În calitate de șef de serviciu și ulterior de director tehnic al Direcției Generale a Apelor și-a adus o contribuție deosebită la organizarea inițială a activităților de gospodărire a resurselor de apă atât la nivelul central cât și în teritoriu, fiind partizan al organizării pe bazine hidrografice. Acest mod de
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
nivelul central cât și în teritoriu, fiind partizan al organizării pe bazine hidrografice. Acest mod de organizare administrativă și-a dovedit eficientă și ca urmare a rămas în vigoare și în prezent după o perioadă de peste 50 ani. Din activitatea tehnică desfășurată în Comitetul de Stat al Apelor este de reținut, în special, inițierea elaborării planurilor de amenajare complexă a resurselor de apă și contribuția să nemijlocita în stabilirea conținutului acestora și a numeroaselor normative de elaborare. Mărturisea că planurile de
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
consolidarea și supravegherea comportării construcției,în calitate de inginer-sef proiect pentru Barajul Paltinul”. Proiectele elaborate în calitate de șef de proiect precum și cele la elaborarea cărora i-a revenit responsabilitatea de consilier, coordonator al proiectării, urmărirea execuției și exploatării acestora, confirmă deosebită pregătire tehnică, profesionalismul, experiența acumulată și o înțelegere exemplara a relației dintre proiectare și execuție, dintre proiectant și colectivele de pe șantierele de execuție. Rodul acestei înțelegeri l-a constituit legarea unor prietenii sincere și de durată cu majoritatea membrilor colectivelor de execuție
Aristide Teodorescu () [Corola-website/Science/322002_a_323331]
-
ca asistent la cursul de beton armat ținut de profesorul Mihai D. Hangan. În 1949 este numit inginer de plan la Institutul de Proiectări Metalurgice care funcționa în blocul Adriatică iar între 1950 și 1952 a fost numit în Direcția Tehnică a Canalului Dunare-Marea Neagră. Din 1952 lucrează la Institutul de Mecanică Aplicată al Academiei R.P.R (din 1965 transformat în Centrul pentru Mecanică Solidelor), secția Mecanică Generală, pe care a și condus-o între 1958 și 1975. Între 1975 și
Mișicu Mircea () [Corola-website/Science/322064_a_323393]
-
Operă și Balet "Oleg Danovski" a intrat în administrarea Ministerului Culturii și Patrimoniului Național. "Cea mai bună montare a Mandarinului Miraculos ce poate fi văzută are coregrafia semnată de Oleg Danovski: inteligentă, intensă, misterioasă și jucată cu o exemplară acuratețe tehnică. Un fenomen al culturii adevărate." [Michelangelo Zurletti, La Repubblica, 17 august 1980] "Judecând după nenumăratele runde de aplauze care-au recompensat performanța Ansamblului de Balet Fantasio din Constanța, mai bine de-atât ar fi inimaginabil. Un lucru e cert: corpul
Oleg Danovski () [Corola-website/Science/322101_a_323430]
-
prin decretul Consiliului de Stat nr. 209 din 12 iulie 1977. Începând cu anul 1992, corespunzător noilor profiluri și specializări, facultatea Tehnologia Construcțiilor de Mașini își schimbă numele în Facultatea Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice. Având în vedere modernizarea învățământului tehnic superior și alinierea lui la normele internaționale, în anul 2001, la cele trei specializări menționate mai sus s-au adăugat, prin Hotărârea Guvernului , specializările Inginerie Economică Industrială, Roboți Industriali și Ingineria și Managementul Calității si din anul 2010 specializarea Logistica
Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice (Universitatea Politehnica din București) () [Corola-website/Science/322182_a_323511]
-
Logistica Industriala. În prezent, în cadrul facultății IMST funcționează trei catedre de specialitate: catedra Tehnologia Construcțiilor de Mașini, catedra Mașini și Sisteme de Producție și catedra Tehnologia Materialelor și Sudării, la care se adaugă alte două catedre cu profil de cultură tehnică generală: catedra de Rezistența Materialelor și catedra de Teoria Mecanismelor și Roboților. Facultatea Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice (fostă Tehnologia Construcțiilor de Mașini), prin specializările sale și prin componentele sale de bază (studenții, personalul didactic și tehnic) este și va
Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice (Universitatea Politehnica din București) () [Corola-website/Science/322182_a_323511]
-
profil de cultură tehnică generală: catedra de Rezistența Materialelor și catedra de Teoria Mecanismelor și Roboților. Facultatea Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice (fostă Tehnologia Construcțiilor de Mașini), prin specializările sale și prin componentele sale de bază (studenții, personalul didactic și tehnic) este și va rămâne una din facultățile reprezentative ale Universității Politehnica din București.
Facultatea de Ingineria și Managementul Sistemelor Tehnologice (Universitatea Politehnica din București) () [Corola-website/Science/322182_a_323511]