37,049 matches
-
lucrările horticole fiind executate de agronomul Cezar Popescu. De asemenea, pentru orientarea participanților la expoziție s-a editat un volum intitulat „Călăuza Orașului Iași“ cu 40 ilustrații, 3 planuri și vreo 100 de pagini, care cuprindea istoricul așezării și al monumentelor, adresele instituțiilor culturale și administrative, unitățile comerciale și alte date utile. Parcul Expoziției a fost inaugurat la 27 septembrie 1923 de primarul Constantin Toma, în prezența ministrului agriculturii și domeniilor, Alecu Constantinescu, a ministrului muncii și ocrotirilor sociale, George Mârzescu
Parcul Expoziției din Iași () [Corola-website/Science/316684_a_318013]
-
a funcționat la Frumușeni, județul Arad, fiind cunoscută în Evul Mediu și sub denumirea de Bisra sau Bistra. În prezent, rămășițele arheologice ale mănăstirii sunt declarate monument istoric, . În anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abația care avea hramul Sfintei Fecioare Maria, pentru ca la sfârșitul secolului al XII-lea să funcționeze ca lăcaș benedictin, aflat sub patronaj regal. Abația controla transportul de sare pe râul
Mănăstirea Bizere () [Corola-website/Science/316745_a_318074]
-
în județul Suceava. Edificiul religios se află localizat pe malul stâng al râului Moldova, la drumul județean 175 și are hramul "Sfântul Nicolae", sărbătorit la data de 6 decembrie. Ansamblul bisericii „Sfântul Nicolae” din Colacu a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015 la numărul 237, având codul de clasificare . El este format din trei obiective: a fost construită în jurul anului 1800 pe temelia unei bisericuțe vechi de la care se păstrează iconostasul. Ctitorul bisericii este preotul
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
bătrână. Aceștia au fost ctitorii la această biserică. Veșnic răpaos lor.”" Mai multe lucrări acreditează anul 1800 ca an al construcției bisericii: "„Anuarul Arhidiecezei ortodoxe a Bucovinei pentru anul 1925”" sau lucrarea academicianului Nicolae Stoicescu - "„Repertoriul bibliografic al localităților și monumentelor medievale din Moldova”" din 1974. Meșterii care au construit biserica sunt Ioniță și Gheorghe Șalvariu. Alte mărturii cu privire la vechimea bisericii sunt un clopot donat de localnicii din Colacu în anul 1810 și amplasat în clopotniță, pe el aflându-se următoarea
Biserica de lemn din Colacu () [Corola-website/Science/316753_a_318082]
-
, comuna Dobra, județul Hunedoara a fost construită în 1733 și refăcută în sec. XIX. Are hramul „Sf.Cuvioasă Paraschiva” (14 octombrie). Figurează pe lista monumentelor istorice, . Comuna Dobra este păstrătoarea câtorva lăcașuri de închinare din lemn de o valoare neprețuită. Biserica-monument istoric a satului Rădulești, cu hramul ,Cuvioasa Parascheva”, a fost construită, potrivit tradiției, în anul 1747. În formă inițială, aceasta se compunea dintr-un
Biserica de lemn din Rădulești () [Corola-website/Science/316766_a_318095]
-
, comuna Săvârșin, județul Arad , datează din anul 1782. Are hramul „Sfinții Trei Ierarhi”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica ”Sfinții Trei Ierarhi” din Troaș este cea mai veche biserică de lemn de pe valea Mureșului de jos. A fost construită inițial pe locul numit Buza Cărunții, la intrarea în sat. Pe colțul drept al prestolului
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
lemn de pe valea Mureșului de jos. A fost construită inițial pe locul numit Buza Cărunții, la intrarea în sat. Pe colțul drept al prestolului de piatră se află gravat cu litere chirilice „1782”, an în care unii cercetători plasează începuturile monumentului. Biserica a fost strămutată în 1875 pe actualul loc, Dâmbul Crucii. Planul bisericii este o navă dreptunghiulară terminată cu o absidă cu trei laturi. Tălpile masive sunt așezate pe o fundație de piatră. Deasupra pronaosului se află turnul sprijinit pe
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
Biserica de lemn din Valea Largă, comuna Sălciua, județul Alba, datează din anul 1782. Are hramul „Sfânta Treime și Sfântul Prooroc Ilie”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub . Biserica este monument istoric cu elemente deosebite, prin inscripție și pictură, atât cât s-a conservat. Însemnările de pe unele tipărituri vechi, ce înșirau cu migală mulțimea sătenilor donatori, pisania din absida din biserică conține numele tuturor capilor de
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
Biserica de lemn din Valea Largă, comuna Sălciua, județul Alba, datează din anul 1782. Are hramul „Sfânta Treime și Sfântul Prooroc Ilie”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub . Biserica este monument istoric cu elemente deosebite, prin inscripție și pictură, atât cât s-a conservat. Însemnările de pe unele tipărituri vechi, ce înșirau cu migală mulțimea sătenilor donatori, pisania din absida din biserică conține numele tuturor capilor de familie, uneori și al soțiilor
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
ctitoriile de lemn de la Sălciua de Jos, Sălciua de Sus și de la altele asemenea lor, cât și la venirea zugravilor, semnați, în anul 1741, în proscomidia de la Râmeț, cât și a altora, peregrini de la sudul munților". (Bibliografie: Biserici de lemn. Monumente istorice din Episcopia Alba Iuliei, 1987) Constatându-se o gravă deteriorare a acoperișului bisericii vechi, dar mai ales a turnului, prin anii 50, în lipsa unui preot în sat, turnul bisericii a fost demolat, nimeni neavând inițiativa salvării lui, demolare care
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
Biserica de lemn din Corbești, comuna Petriș, județul Arad , datează din anul 1800. Are hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI . În localitate a fost consemnată existența unei vechi biserici situată pe "Dâmbul bisericii" unde era și cimitirul. În conscripția din 1755, satul Corbești avea 15 case iar locuitorii frecventau lăcașul de cult din Petriș, pentru că nu
Biserica de lemn din Corbești, Arad () [Corola-website/Science/316774_a_318103]
-
pe "Dâmbul bisericii" unde era și cimitirul. În conscripția din 1755, satul Corbești avea 15 case iar locuitorii frecventau lăcașul de cult din Petriș, pentru că nu existau biserică și preot în sat. Biserica de la Corbești se înscrie armonios în ambianța monumentelor de arhitectură populară; ea datează de pe la 1800 și a fost adusă în acest loc pe la 1835, fiind așezată pe o talpă de piatră. Lucrată cu toporul, din bârne de gorun, netencuită, păstrează forme arhaice. La începutul secolului al XIX-lea
Biserica de lemn din Corbești, Arad () [Corola-website/Science/316774_a_318103]
-
din Julița. Biserica necesită reparații; din păcate eforturile singulare ale unor preoți tineri sunt subminate tocmai de instituțiile care ar trebui să-i sprijine, de birocrația stufoasă și lipsa de interes și profesionalism a unor oameni plătiți să protejeze aceste monumente.
Biserica de lemn din Corbești, Arad () [Corola-website/Science/316774_a_318103]
-
maritima"), iarbă sărată ("Salicornia europaea"), lobodă ("Atriplex patula"), iarba broaștei ("Juncus bufonius"), șovârvariță ("Inula britannica"), sică ("Limonium gmelinii"), troscot ("Polygonum aviculare") sau albăstrică ("Aster tripolium"). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
„La Sărătură” () [Corola-website/Science/316776_a_318105]
-
salamandra"). Insecte: croitorul alpin ("Rosallia alpina"), cărăbuși din speciile "Cărăbuș variolosus" și "Cucujus cinnaberinus", cosaș de stepa ("Șaga pedo" - specie încadrată pe lista roșie a IUCN că vulnerabilă). În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (monumente istorice, lăcașuri de cult, arii naturale), astfel:
Cheile Vârghișului și peșterile din chei () [Corola-website/Science/316781_a_318110]
-
, comuna Vața de Jos, județul Hunedoara a fost ridicată în anul 1802. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Potrivit tradiției, biserica ar fi fost înălțată în ultimele decenii ale secolului al XVIII-lea în satul Mermești (județul Arad), de unde s-ar fi mutat pe amplasamentul actual în anul 1804, dată sugerată de pisania decorului iconografic al absidei
Biserica de lemn din Ocișor () [Corola-website/Science/316786_a_318115]
-
Biserica de lemn din Luncșoara, comuna Hălmăgel, județul Arad, a fost construită în anul 1860. Are hramul „Înălțarea Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice . Biserica parohială din Luncșoara, filia Vojdoci cu hramul „Înălțarea Domnului” a fost construită în anul 1830 din contribuția credincioșilor. A fost construită din lemn de stejar și acoperită cu țiglă iar turnul cu tablă. În anul 1870 s-a
Biserica de lemn din Luncșoara-Vojdoci () [Corola-website/Science/316789_a_318118]
-
lemn din Ionești, comuna Hălmagiu, județul Arad, a fost construită în anul 1730, pe locul uneia ce data din 1460. Are hramul „Sf.Mucenic Gheorghe”. Pictura pe pânză a fost executată în 1845. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Cea mai veche mențiune scrisă referitoare la satul Ionești este anul 1441. Evoluția demografică ulterioară a localității consemnează 105 familii în anul 1834, 375 locuitori în 1910 și 353 în 1922. Biserica La numai 20 metri
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
o întâlnim foarte rar. Un exemplu de acest gen este biserica de lemn din Chieșd, județul Sălaj. În cuprinsul Episcopiei Aradului, abside de plan semicircular au mai existat la bisericile (azi dispărute) din Luguzău si Iermata. Pictura În “fișa de monument” întocmită în anul 1960 se arată următoarele: ” Înainte vreme biserica a fost tencuită...pe nuiele la exterior. Prin tencuire s-au distrus majoritatea picturilor. Ni s-au păstrat picturile de pe iconostas, din altar și de pe peretele despărțitor dintre tinda femeilor
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
, comuna Baia de Criș, județul Hunedoara a fost ridicată în secolul XVII. Are hramul „Sfântul Nicolae” (6 decembrie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica „Sfântul Ierarh Nicolae” din satul Căraci a fost ridicată fie la sfârșitul secolului al XVI-lea, fie la începutul celui următor; inscripția latină a clopotului mic, păstrată fragmentar, constituie, în acest caz, un element de posdatare: „Căraci Deo
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
Mai vechi sunt o icoană prăznicar, realizată de un artist anonim în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, cele trei icoane împărătești, executate în anul 1797 de zugravul Constantin Boghină din Brașov, precum și pictura tâmplei. Lăcașul, înscris pe lista monumentelor istorice românești (HD-II-m-A-03285), este menționat atât în tabelele recensămintelor ecleziastice din anii 1733, 1750, 1761-1762, 1805 și 1829-1831, cât și pe harta iosefină a Transilvaniei (1769-1773).
Biserica de lemn din Căraci () [Corola-website/Science/316793_a_318122]
-
crestături de formă lobată. Cu toate modificările ulterioare, portalul prezintă un interes artistic destul de mare. Brâul median care înconjoară biserica, și care fusese acoperit de stratul de tencuială adăugat în 1918, poate fi din nou admirat odată cu reconstrucția și restaurarea monumentului în localitatea Brătești. Odată cu mutarea ei în Brătești, biserica a primit și un nou veșmânt pictural.
Biserica de lemn din Brătești () [Corola-website/Science/316792_a_318121]
-
Petru al II-lea Mușat, fiind demantelată la începutul secolului al XV-lea de Alexandru cel Bun. În prezent, din Cetatea Șcheia nu au mai rămas decât niște ruine. Cetatea Șcheia - Suceava a fost inclusă ca sit arheologic pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare și o suprafață protejată de 4,8 ha. Nu există drum de acces la ruinele cetății și nici măcar un indicator care să-i semnaleze existența, multă lume neștiind nici
Cetatea Scheia () [Corola-website/Science/316794_a_318123]
-
, comuna Vața de Jos, județul Hunedoara a fost ridicată în jurul anului 1600. Are hramul „Buna Vestire” (25 Martie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Cu cei 14 metri ai săi, are turnul cel mai înalt dintre bisericile de lemn hunedorene. Pe dealul „Zapoza” din satul Ciungani se păstrează un edificiu foarte valoros din bârne, înscris pe lista monumentelor istorice românești. Biserica, cu hramul
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]
-
figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Cu cei 14 metri ai săi, are turnul cel mai înalt dintre bisericile de lemn hunedorene. Pe dealul „Zapoza” din satul Ciungani se păstrează un edificiu foarte valoros din bârne, înscris pe lista monumentelor istorice românești. Biserica, cu hramul „Buna Vestire” era descrisă în 1755 ca fiind „de lemn, veche, nesfințită” de conscriptorii episcopului sârb Sinesie Jivanovici al Aradului. Aceasta figurează atât în tabelele recensămintelor ecleziastice din anii 1761-1762 și 1829-1831, precum și pe harta
Biserica de lemn din Ciungani () [Corola-website/Science/316800_a_318129]