34,737 matches
-
b)). Jelinek (1993)15 a propus ca ergativul să fie tratat la fel ca acuzativul, adică să se considere că ambele sunt atribuite în interiorul proiecției VP. Argumentele de persoanele 1 și 2 nu pot fi legitimate în interiorul proiecției VP și urcă în poziții externe. Nash (1997: 137) arată că pronumele de dialog (de persoanele 1 și 2) sunt legitimate mai sus decât alte argumente nominale, la un nivel la care distincția ergativ−absolutiv e blocată. Autoarea (Nash 1997: 137) corelează existența
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
limbile acuzative, Agentul e mai sus decât obiectul în VP, iar în limbile ergative, Agentul este generat mai sus decât obiectul, dar obiectul se deplasează mai sus decât agentul. În limbile acuzative, trăsătura T e puternică, iar Agentul trebuie să urce pentru a o verifica. În limbile ergative, trăsătura Tranzitivitate, localizată în TrP, mai jos decât T, este mai puternică și atrage Agentul; proiecția TrP este absentă din propozițiile intranzitive, în care T atribuie nominativul argumentului S. În ambele tipuri de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Conform lui Bittner (1994), Cazul ergativ este atribuit Agentului (subiectului) în poziția inițială din VP. În limbile acuzative, verbul conține/încorporează un morfem antipasiv care atribuie acuzativul obiectului. În limbile ergative nu există acest morfem, deci obiectul este forțat să urce în IP, unde primește nominativul. Spre deosebire de limbile ergative, limbile acuzative au antipasivizare obligatorie: subiectul din limbile acuzative, neavând cazul ergativ, trebuie să urce în I ca să primească nominativul. 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg. Legate (2008: 55
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
antipasiv care atribuie acuzativul obiectului. În limbile ergative nu există acest morfem, deci obiectul este forțat să urce în IP, unde primește nominativul. Spre deosebire de limbile ergative, limbile acuzative au antipasivizare obligatorie: subiectul din limbile acuzative, neavând cazul ergativ, trebuie să urce în I ca să primească nominativul. 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg. Legate (2008: 55−57 și în alte lucrări − vezi Bibliografia) susține că S și O nu primesc același Caz în toate limbile ergative. În funcție de acest criteriu
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
discuția despre selecția auxiliarului în franceză, reia clasificarea propusă de Donaldio (1996)17 pentru verbe de mișcare: (a) verbe care denotă mișcare telică, inerent delimitată (arriver 'a ajunge, a sosi'); (b) verbe care denotă mișcare direcționată, dar nedelimitată (monter 'a urca'); (c) verbe care denotă mișcare atelică, nedirecționată, care pot deveni telice în anumite contexte (courir 'a alerga'); (d) verbe care denotă mișcare atelică, nedirecționată, și care nu se pot teliciza în niciun context (vagabondir 'a hoinări'). Analiza acestor patru clase
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se întoarce, a se învârti, a se mișca, a se opri, a se plimba, a se prăbuși, a se prăvăli, a se rostogoli, a se roti, a se sui, a se urni (derivate); ● reflexive/nereflexive: a (se) coborî, a (se) urca (derivate); ● nereflexive: a ajunge, a aluneca, a ateriza, a cădea, a fugi, a ieși, a intra, a pătrunde, a pleca, a reveni, a sosi, a veni (primare); a demara, a glisa, a încetini, a trece (derivate). Verbele incluse în această
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
VP Varrive−a sosi]]] − descriu un eveniment pentru care este specificat numai punctul final; interpretarea telică li se atribuie în nodul AspEM specificat; Arad presupune că atunci când există un singur argument nu este atribuit Cazul acuzativ, deci argumentul trebuie să urce în Spec,TP pentru a primi Cazul nominativ. ● Verbele inergative − [TP NPi [AspOR ti [VP Vwork−a munci]]] − descriu un eveniment în care este specificat numai punctul inițial; aceste verbe proiectează un nod AspOR și sunt atelice. Diferența dintre inacuzative
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
măsoară evenimentul; − AspOR nu are funcție de verificare a Cazului și nu este proiectat atunci când nu are conținut aspectual, adică pentru inacuzative și pentru verbele de stare. În teoria propusă de Arad, argumentele sunt generate în specificatorul proiecțiilor aspectuale (și nu urcă din VP), pentru că acestea sunt poziții în care are loc interpretarea semantică; prin urmare, nu există deplasare. Borer (1994) a arătat că predicatele specifică numai numărul, posibil și tipul argumentelor; de aceea, intranzitivele sunt ambigue (inacuzative sau inergative). Arad contrazice
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
with flies ' Muștele roiesc în cameră'/' Camera roiește de muște'. Autoarea arată că, în română, neutralizarea raporturilor cazuale subiect − obiect este aproape inexistentă, reducându-se la un număr extrem de mic de situații: Ion continuă/începe discuția/Discuția începe Ion a urcat prețul/Prețul a urcat. Pană Dindelegan (1972a: 56, nota 2) arată că, în română, "așezarea" obiectului pe poziția subiectului implică alegerea obligatorie a formei pasive a verbului sau a formei reflexiv-pasive: Ușa s-a deschis, Geamul s-a spart, Ușa
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în cameră'/' Camera roiește de muște'. Autoarea arată că, în română, neutralizarea raporturilor cazuale subiect − obiect este aproape inexistentă, reducându-se la un număr extrem de mic de situații: Ion continuă/începe discuția/Discuția începe Ion a urcat prețul/Prețul a urcat. Pană Dindelegan (1972a: 56, nota 2) arată că, în română, "așezarea" obiectului pe poziția subiectului implică alegerea obligatorie a formei pasive a verbului sau a formei reflexiv-pasive: Ușa s-a deschis, Geamul s-a spart, Ușa a fost deschisă de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de stare: accelera, aclimatiza, aglutina, albi, anchiloza, arde, cangrena, coace, cocli, condensa, crăpa, cristaliza, diftonga, diminua, fierbe, îngălbeni, împietri, înverzi, mucegăi, necroza, ologi, oxida, păli, putrezi, răci, râncezi, rugini, slăbi, spuzi, știrbi, trece; configurația spațială: ancora, înțepeni; mișcarea direcționată: coborî, urca; valori aspectuale: continua, porni, sfârși (reiau observația formulată cu ocazia clasificării semantico-sintactice a verbelor inacuzative: limitele între clase nu sunt fixe, existând posibilitatea trecerii cu ușurință de la o clasă la alta). Cu excepția verbelor mucegăi, putrezi, râncezi, rugini și trece, care
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
formulată de Lagae (1992) și Dobrovie-Sorin (2004) − incoativele cu se pun accentul pe starea finală, iar cele fără se, pe proces −: Mâncarea se arde ("o să fie arsă, necomestibilă") Hârtia arde ("este pe cale să se ardă, produce flacără") Ion s-a urcat pe Casa Poporului ("a ajuns deja") Ion a urcat pe munte ("acum coboară/a ajuns deja înapoi"). (d) O altă ipoteză care poate fi eliminată este și cel mai des invocată în bibliografie (vezi supra, 6.1.1.): cauza internă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se pun accentul pe starea finală, iar cele fără se, pe proces −: Mâncarea se arde ("o să fie arsă, necomestibilă") Hârtia arde ("este pe cale să se ardă, produce flacără") Ion s-a urcat pe Casa Poporului ("a ajuns deja") Ion a urcat pe munte ("acum coboară/a ajuns deja înapoi"). (d) O altă ipoteză care poate fi eliminată este și cel mai des invocată în bibliografie (vezi supra, 6.1.1.): cauza internă determină alegerea formei nonreflexive, iar cauza externă determină alegerea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
sfârșește tragic, din cauza cutremurului Relația lui Ion cu Ioana se sfârșește din cauza geloziei Ion slăbește cu Herbalife Structura de rezistență se slăbește de la cutremur Ion a știrbit din cauza vârstei Scara s-a știrbit din cauza traficului intens Cursul de schimb a urcat datorită intervenției BNR Pisica se urcă în copac de câte ori vede un câine. (e) Posibilitatea exprimării cauzei în toate situațiile de variație din limba română elimină din discuție încă două tipuri de ipoteze. Forma nonreflexivă nu poate fi asociată cu un
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Ion cu Ioana se sfârșește din cauza geloziei Ion slăbește cu Herbalife Structura de rezistență se slăbește de la cutremur Ion a știrbit din cauza vârstei Scara s-a știrbit din cauza traficului intens Cursul de schimb a urcat datorită intervenției BNR Pisica se urcă în copac de câte ori vede un câine. (e) Posibilitatea exprimării cauzei în toate situațiile de variație din limba română elimină din discuție încă două tipuri de ipoteze. Forma nonreflexivă nu poate fi asociată cu un proces așteptat, iar cea reflexivă, "mai
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
gura îi spuzește Ion știrbește pe zi ce trece (b) Ion se albește la față la apariția Ioanei Lui Ion i se anchilozează articulațiile când este foarte frig Trebuie anesteziat și operat de urgență, altfel piciorul se cangrenează S-a urcat pe dulap, a sărit, n-a nimerit dormeza și s-a ologit Șurubul s-a slăbit de la șocul puternic Copilul s-a spuzit de la căldura insuportabilă Nu s-a știrbit nimic din bucuria care mă invadase. Analiza propusă de Calude
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
se aglutina, în limbajul tehnic, chimic, lingvistic, precum și în utilizările metaforice: Serul de control/Hematiile aglutinează Petele roșii de pe Jupiter/ Particulele/Sensurile cuvintelor/ Conflictele umane se aglutinează. Cele patru verbe care denotă configurația spațială (ancora, înțepeni) și mișcarea direcționată (coborî, urca) reprezintă o subclasă destul de insolită între verbele cu alternanță cauzativă și cu variație reflexiv/nonreflexiv, agentivitatea/tipul de cauză fiind neimportante în acest caz. Toate presupun prezența (implicită a) unui Locativ, criteriul încadrării lor în clasa inacuzativelor fiind localizarea/specificarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Steam" Imperfectu' se ancorează în sinergia faptelor Cel care învață se ancorează de ceva cunoscut "Înaltul" Năstase se coboară la lupta de jos Gândul nu se coboară acolo unde aude prea multă vorbă Conexiunea la internet se înțepenește PSD se urcă pe valul lui Băsescu. Prin urmare, pe lângă imposibilitatea de a aplica vreuna dintre analizele propuse în bibliografie la întreaga clasă de verbe inacuzative din română care au variantă reflexivă și nonreflexivă, studiul acestei clase se lovește și de problema diversității
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nemarcat, singurul DP lexical verifică ambele roluri. Analiza lui se acuzativ propusă de Cornilescu (1998: 330) este următoarea: se este coindexat cu argumentul intern; deoarece un singur DP e prezent, acesta trebuie să verifice trăsătura [+D] a verbului și să urce în Spec,I sau Spec,T pentru acordul cu se. Motivația pentru deplasarea DP în poziția subiectului este tematică; la aceasta se adaugă faptul că DP este interpretat ca un cuantificator generalizat/set de proprietăți, deci trebuie să verifice cazul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
inergative. Scindarea proiecției AP diferă de cea a VP sub două aspecte: a nu poate atribui Caz, deci adăugarea unui nivel aP nu creează o nouă poziție de specificator în care se poate atribui Caz; un argument intern trebuie să urce în alt specificator pentru a primi Caz. Interpretarea aspectuală a centrelor a este constantă în cazul adjectivelor: toate proiecțiile adjectivale sunt statice, în timp ce proiecțiile verbale sunt uneori statice, alteori dinamice. Problema adjectivelor ergative este discutată și de Tayalati (2008), tangențial
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
selectează auxiliarul être/essere. Subclasele semantice sunt păstrate de la autorul citat. (A) aller 'a merge, a se duce', apparaître 'a apărea', arriver 'a sosi, a ajunge', descendre 'a coborî', devenir 'a deveni', entrer 'a intra', intervenir 'a interveni', monter 'a urca', mourir 'a muri', naître 'a se naște', partir 'a pleca', rentrer 'a se întoarce', rester 'a rămâne, a sta', retourner 'a se înapoia, a se întoarce', revenir 'a reveni', sortir 'a ieși', survenir 'a surveni', tomber 'a cădea', venir 'a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
săptămâni Ion este intrat în țară de ieri Ion este ieșit în oraș cu prietenii Ion e căzut la pământ Articolul e apărut în ziarul de ieri Ion e dus la cumpărături Ion e suit pe acoperișul casei Ion e urcat pe o scară ca să mănânce cireșe Ion e coborât în fața casei Ion e născut în luna august Bunicul lui e mort17 încă din 2000. Iordan (1973) analizează problema valorii duble, verbală și adjectivală, a participiului în latină și în limbile
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
tranz.: Ion își încrețește părul part. încrețit, -ă nom. încrețirea, încrețitul A SE ÎNCURCA Firele se încurcă tranz.: Ion încurcă firele ca s-o enerveze pe Ioana part. încurcat, -ă nom. încurcarea, încurcatul A SE ÎNDESI Pădurea se îndesește pe măsură ce urci tranz.: Ion îndesește pădurea de la marginea orașului part. îndesit, -ă nom. îndesirea, îndesitul A SE ÎNDOI Scândura se îndoaie din cauza greutății tranz.: Ion îndoaie scânduri cu dinții part. îndoit, -ă nom. îndoirea, îndoitul A SE ÎNDULCI Pepenii se îndulcesc pe măsură ce
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
din cauza greutății tranz.: Ion îndoaie scânduri cu dinții part. îndoit, -ă nom. îndoirea, îndoitul A SE ÎNDULCI Pepenii se îndulcesc pe măsură ce se coc tranz.: Ion îndulcește cafeaua cu zaharină part. îndulcit, -ă nom. îndulcirea, îndulcitul A SE ÎNFRUMUSEȚA Cu cât urci, cu atât peisajul se înfrumusețează (agentiv: Ion se înfrumusețează pentru întâlnire) tranz.: Ion își înfrumusețează casa pentru întâlnirea cu Ioana part. înfrumusețat, -ă nom. înfrumusețarea, înfrumusețatul A SE ÎNGRĂȘA Ion se îngrașă de la mâncarea semipreparată tranz.: Ion îngrașă porcul de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
la piață part. urnit, -ă nom. urnirea, urnitul REFLEXIVE + NEREFLEXIVE A (SE) COBORÎ Ion nu se coboară la lupta de jos Ion coboară de pe deal tranz.: Ion coboară bagajele Ioanei în fața blocului part. coborât, -ă nom. coborârea, coborâtul A (SE) URCA Ion se urcă pe Casa Poporului Ion urcă pe munte tranz.: Ion o urcă pe Ioana pe munte part. urcat, -ă nom. urcarea, urcatul NEREFLEXIVE A DEMARA Mașina demarează în trombă tranz.: Ion demarează mașina în trombă part. demarat, -ă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]