34,654 matches
-
după cum relata „Cronica Hușilor” nr. 9-12/1947, preotul Anton Popescu a fost pensionat pe caz de boală din funcția de consilier referent al secției administrative a Episcopiei Hușilor. El a fost arestat în 1950 și condamnat. A fost deținut la Penitenciarul Aiud până în 1954, când a fost eliberat. Preotul Anton Popescu a murit în 1971. În curtea bisericii se află mai multe morminte vechi, pe unele dintre ele fiind lespezi funerare cu inscripții în limba română cu caractere chirilice. Inscripțiile de pe
Biserica Sfântul Dumitru din Huși () [Corola-website/Science/321853_a_323182]
-
de trupă”. Deținutul nu era deloc la curent cu evenimentele ce se derulau la mii de kilometri de el: nici cu comploturile urzite ca el să nu se mai întoarcă niciodată, nici cu angajamentul nenumăraților oameni pentru cauza sa. Administrația penitenciarelor filtra informațiile pe care le considera confidențiale. La sfârșitul lui 1898, a aflat cu stupefacție despre dimensiunile reale ale cazului său, despre care nu știa nimic: acuzarea lui Esterházy de către fratele său, achitarea trădătorului, mărturisirea și sinuciderea lui Henry, toate
Afacerea Dreyfus () [Corola-website/Science/316399_a_317728]
-
se află o placă de marmură cu următoarea inscripție: "„In memoriam pentru cei care au suferit în temnițele și lagărele comuniste în perioada anilor 1944-1989. 20.09.1992.”" Prin Hotărârea Consiliului de Miniștri (HCM) nr. 2750 din 30 decembrie 1956, Penitenciarul a fost mutat în municipiul Botoșani, iar spațiul rămas disponibil a fost atribuit admnistrației locale. În acest imobil s-a mutat mai întâi Sfatul Popular al Regiunii Suceava, cu acest prilej efectuându-se o serie de reamenajări interioare ale clădirii
Palatul de Justiție din Suceava () [Corola-website/Science/316922_a_318251]
-
Arsenescu. Grupul a fost sprijinit activ de mai bine de 100 de persoane, printre care Elisabeta Rizea. Mulți dintre ei au fost arestați și torturați de autoritățile comuniste. A fost executat în noaptea de 18 spre 19 iulie 1959, la penitenciarul Jilava. Gruparea a organizat cea mai puternică și lungă rezistență anticomunistă din Europa. În anul 1942 a fost admis la Școala de Ofițeri de Cavalerie „Regele Ferdinand I”, iar un an mai târziu este detașat stagiar la Regimentul de Gardă
Toma Arnăuțoiu () [Corola-website/Science/316982_a_318311]
-
doi ani. Toma Arnăuțoiu, Petre Arnăuțoiu și alți 14 oameni care i-au ajutat în timpul anilor de prigoană au fost condamnați la moarte de către Tribunalul Militar al Regiunii a II-a și executați în noaptea de 18 iulie 1959, la penitenciarul Jilava. În august 2016, Elena Ion Arnăuțoiu, sora anticomuniștilor Toma și Petre Arnăuțoiu a fost decorată de președintele României alături de alți doi deținuți politici.
Toma Arnăuțoiu () [Corola-website/Science/316982_a_318311]
-
falsă. Închisoarea Sighet a fost construită în 1897, ca închisoare de drept comun, de către adminstrația austro-ungară. În august 1948 a devenit loc de detenție pentru un grup de studenți, elevi și țărani maramureșeni. În zilele 1950 au fost aduși la penitenciarul Sighet peste o sută de demnitari din întreaga țară (foști miniștri, academicieni, economiști, militari, istorici, ziariști, politicieni), unii dintre ei condamnați la pedepse grele, alții nici măcar judecați. Deținuții erau ținuți în condiții insalubre, hrăniți mizerabil, opriți de a se întinde
Memorialul Sighet () [Corola-website/Science/316991_a_318320]
-
Constantin N. Maimuca (n. 9 ianuarie 1896, Bitola - d. 10 decembrie 1962, Penitenciarul Gherla) a fost un jurist român care, în perioada interbelică, a îndeplinit funcții de conducere în cadrul Siguranței Statului. Ultimul post ocupat a fost de director-adjunct al Siguranței în perioada Statului Național-Legionar, (14 septembrie 1940 - 3 februarie 1941). Constantin N. Maimuca
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
făcuseră parte din Inspectoratului Regional al Siguranței din Basarabia, fiind incriminată activitatea acestora contra rețelelor comuniste. Prin sentința nr. 85 din 30 martie 1957 a Tribunalului Militar București, a fost condamnat la muncă silnică pe viață. A fost deținut la penitenciarele Jilava, Făgăraș, Târgșor, Aiud, Sibiu și Gherla. Constantin Maimuca a murit în închisoarea Gherla la 10 decembrie 1962, câteva luni înainte de amnistia generală a deținuților politici decretată de guvernul comunist. În serialul documentar Memorialul durerii : întuneric și lumină, ep.2
Constantin Maimuca () [Corola-website/Science/328991_a_330320]
-
deținuților a atins cifra de 891738 oameni, adică 629 pentru 100000 oameni din populația Rusiei. Pe 1 februarie 2010 deținuții ruși erau 862,3 mii oameni, sau 607 deținuți pentru 100 mii oameni din populația Rusiei. Numărul deținuților aflați în penitenciarele din România a crescut la 26.716 de persoane, față de 26.212 înregistrate la sfârșitul anului 2008, se arată într-un bilanț Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). Cu peste 33.400 de deținuți la sfârșitul anului 2013 (circa 0,16
Închisoare () [Corola-website/Science/323577_a_324906]
-
sau 607 deținuți pentru 100 mii oameni din populația Rusiei. Numărul deținuților aflați în penitenciarele din România a crescut la 26.716 de persoane, față de 26.212 înregistrate la sfârșitul anului 2008, se arată într-un bilanț Administrației Naționale a Penitenciarelor (ANP). Cu peste 33.400 de deținuți la sfârșitul anului 2013 (circa 0,16% din populația totală și cam 0,2% din populația adultă), România se găsește în rândul statelor cu rate ridicate ale încarcerării, atât pe plan european, cât
Închisoare () [Corola-website/Science/323577_a_324906]
-
din populația totală și cam 0,2% din populația adultă), România se găsește în rândul statelor cu rate ridicate ale încarcerării, atât pe plan european, cât și la nivel mondial. Circa 90% din cei aflați în cele peste 40 de penitenciare, centre de reeducare și spitale-penitenciar erau condamnați definitiv, restul fiind în arest preventiv sau condamnați, în primă instanță. Potrivit prevederilor legale, o persoană care a împlinit 60 de ani poate fi eliberată după ce execută o treime din pedeapsă. În anul
Închisoare () [Corola-website/Science/323577_a_324906]
-
insuficient. În unele cazuri persoanele încarcerate și-au agresat și abuzat colegii de celulă. Peste 100 de oameni și-au găsit sfârșitul în închisoare în 2013, 26 dintre aceștia suferind o moarte violentă, potrivit raportului anual al Administrației Naționale a Penitenciarelor. Cele patru drepturi fundamentale ale omului sunt, după Declarația Drepturilor Omului și ale Cetățeanului: libertatea, proprietatea, securitatea și rezistența împotriva opresiunii. Primul dintre aceste drepturi este suspendat pe timpul satisfacerii pedepsei privative de libertate, dar al doilea și al treilea (proprietatea
Închisoare () [Corola-website/Science/323577_a_324906]
-
mișcare după bunul plac dar în practică închisoarea atentează la mai multe drepturi ale omului, acestea fiind: dreptul la exprimare, la viață familială, drepturi cetățenești, intimitate, demnitate. În ultimii ani, treptat, deținuții dobândesc dreptul de a protesta față de hotărârile administrațiilor penitenciare. evadări celebre
Închisoare () [Corola-website/Science/323577_a_324906]
-
săbiile și baionetele, iar casele atacate cu grenade și incendiate. În urma acestor incidente au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români și 6 evrei. Masacrul de la Jilava s-a declanșat în noaptea de 26-27 noiembrie 1940 când la penitenciarul Jilava (nume oficial: «Penitenciarul București» ) a venit o grupă de legionari înarmați care au ucis 64 de arestați, ofițeri superiori și fruntași ai vieții politice românești interbelice. Penitenciarul București, folosit de diferitele guverne române pentru încarcerarea și punizarea deținuților politici
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
casele atacate cu grenade și incendiate. În urma acestor incidente au murit 93 de persoane, dintre care 87 de români și 6 evrei. Masacrul de la Jilava s-a declanșat în noaptea de 26-27 noiembrie 1940 când la penitenciarul Jilava (nume oficial: «Penitenciarul București» ) a venit o grupă de legionari înarmați care au ucis 64 de arestați, ofițeri superiori și fruntași ai vieții politice românești interbelice. Penitenciarul București, folosit de diferitele guverne române pentru încarcerarea și punizarea deținuților politici, a devenit celebru sub
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
Jilava s-a declanșat în noaptea de 26-27 noiembrie 1940 când la penitenciarul Jilava (nume oficial: «Penitenciarul București» ) a venit o grupă de legionari înarmați care au ucis 64 de arestați, ofițeri superiori și fruntași ai vieții politice românești interbelice. Penitenciarul București, folosit de diferitele guverne române pentru încarcerarea și punizarea deținuților politici, a devenit celebru sub numele de «penitenciarul Jilava» după numele comunei Jilava, în județul Ilfov, unde se găsește respectiva instituție. Masacrul de la Fântâna Albă a fost un masacru
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
venit o grupă de legionari înarmați care au ucis 64 de arestați, ofițeri superiori și fruntași ai vieții politice românești interbelice. Penitenciarul București, folosit de diferitele guverne române pentru încarcerarea și punizarea deținuților politici, a devenit celebru sub numele de «penitenciarul Jilava» după numele comunei Jilava, în județul Ilfov, unde se găsește respectiva instituție. Masacrul de la Fântâna Albă a fost un masacru care a avut loc la 1 aprilie 1941, atunci când între 200 și aproximativ 2.000-3.000 de români, locuitori
Listă de masacre din România () [Corola-website/Science/323680_a_325009]
-
care starea lui de sănătate s-a deteriorat din ce în ce mai mult. Deși în închisoare a fost văzut de medici și de specialiști psihiatri, românul a refuzat să primească hrană intravenos și chiar și-a smuls perfuziile puse de doctori. Când conducerea penitenciarului a decis să-l ducă la spital, trupul său era atât de slăbit încât nu a mai putut fi salvat.
Greva foamei () [Corola-website/Science/323883_a_325212]
-
Antiochia). Falcone și Borsellino au fost transferați, pentru siguranța lor, la închisoarea Asinara, unde au început să scrie rechizitoriul pentru așa-numitul „maxiproces”, în care au fost trimiși în judecată 475 de inculpați. S-a aflat mai târziu că administrația penitenciarului a trimis celor doi magistrați o factură pentru cazare. Borsellino a cerut și a obținut (la 19 decembrie 1986) să fie numit procuror republican în Marsala. Numirea a făcut abstracție de limitele de vechime în serviciu care ar fi fost
Paolo Borsellino () [Corola-website/Science/322978_a_324307]
-
mulți ani de urmărire și fugă, pe 27 noiembrie 1955, Lupșa s-a predat autorităților din Câmpulung Muscel, declarând că nu dorește să facă recurs la sentința din iunie 1951, de condamnare la moarte în contumacie. Va fi executat la penitenciarul din Iași, pe 3 decembrie 1956. Dincolo de zona de umbră care planează asupra personajului Victor Lupșa, mișcarea "Vlad Țepeș II" rămâne, de departe, cea mai importantă dintre toate mișcările de rezistență din țară. Mii de țărani vor fi arestați și
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
care îi sprijineau erau fie uciși în interogatorii, fie judecați în procese publice sau cu ușile închise. Condamnările erau foarte mari: moartea, sau ani lungi de pușcărie sau de muncă silnică. Au fost pronunțate mai multe mii de condamnări. Unele penitenciare sau colonii de muncă sunt cunoscute pentru numărul mare de morți și pentru practicarea curentă a torturii. Astfel, mulți rezistenți au murit de epuizare, din cauza torturii sau a tratamentelor la care au fost supuși în sistemul carceral comunist. Pedepsele cu
Rezistența anticomunistă din România () [Corola-website/Science/322992_a_324321]
-
14-28.12.1989) ce au culminat cu mitingul-maraton din Piața Universității, din 1990. A semnat și susținut Proclamația de la Timișoara. Mărieș a fost arestat după evenimentele din 13-15 iunie 1990. În timp ce era închis, a declanșat greva foamei în închisoare, la penitenciarele Rahova și, apoi, Jilava, timp de 46 zile. Președintele de atunci, Ion Iliescu l-a acuzat de a conduce 2 tentative de puci. În perioada 1990-1992 a avut interdicție de a părăsi țara, anulată după achitare. În 1992, s-a
Teodor Doru Mărieș () [Corola-website/Science/323226_a_324555]
-
1957, când, pe aceeași dată i s-a fixat domiciliu obligatoriu (forțat) în comuna Luciu Giurgeni și apoi la Răchitoasa-Fetești. La data de 20 mai 1959, în timp ce se află la domiciliul forțat, a fost din nou arestat și depus în penitenciarul Aiud pentru executarea unei pedepse, prin sentința 349/16.06.1959 emisă de Tribunalul Militar Constantă, de 24 ani muncă silnica, 8 ani degradare civică și confiscarea averii, pentru activitate legionara . În total, Jan Aristide a fost condamnat la 34
Jan Aristide () [Corola-website/Science/323265_a_324594]
-
stadii conferindu-le puteri supraomenești. Convinsă că nimeni nu are dreptul să sacrifice omenirea în stadiul actual pentru un deziderat al viitorului, ci că lucrurile trebuie lăsate să își urmeze propriul curs, Lila își ucide fata nou-născută. Trimisă într-un penitenciar din Antarctita, Karma 22, Lila rămâne cu speranța că Maimouna - căreia îi dezvăluise adevărul înainte de a fi deportată - va reuși să saboteze planul organizației Bardo. Romanul face dese referiri la "Cartea tibetană a morților" (Bardo Thodol). De fapt, întreaga poveste
Ambasada extraterestră () [Corola-website/Science/323331_a_324660]
-
ca profesor suplinitor pentru a ancheta și a documenta situația din zonă. În 1970, a investigat condițiile din închisorile californiene lăsându-se închis, sub pseudonim, în închisoarea Folsom, pe când era președinte al unei comisii a Adunării, însărcinată cu supervizarea reformei penitenciarelor. În perioada petrecută în Congres, Ryan a călătorit în Newfoundland pentru a investiga uciderea de foci. Ryan a fost celebru pentru criticile insistente pe care le-a adus lipsei de supraveghere a CIA din partea Congresului, și a întocmit amendamentul Hughes-Ryan
Leo Ryan () [Corola-website/Science/324213_a_325542]