35,642 matches
-
jumătate de normă (1981-1986), apoi la Comitatul Essex și Comitatul Norfolk UK, ca profesoară titulara la diverse licee de stat ori particulare, având normă întreagă (1981-prezent). Mariana Zavati Gardner a fost membră a colegiului editorial al revistei „Orizont”, a Liceului Teoretic Internat de Fete/ Colegiul Național „Vasile Alecsandri”, condusă de profesorul emerit de literatură română, prozatorul Marin Cosmescu Delasabar, Bacău 1967, fiind recomandată de eminentul profesor de limbă română de la Școala generală nr.5 Bacău, Voicu Ichim. Se dedică definitiv scrierii
Mariana Zavati Gardner () [Corola-website/Science/299746_a_301075]
-
cântice bătrânești) adunate și îndreptate, 1852), lui Heliade Rădulescu, prelucrarea unui mit (Zburătorul), și intrarea literaturii populare ca izvor de inspirație în sfera de interes a creatorilor (Pann, Asachi, Bălcescu etc.), lui Alecu Russo îi datorăm sistematizarea, într-o viziune teoretică mai profundă, a ideilor privitoare la creația literară populară ca document istoric și spiritual, cu valoare artistică de excepție și drept nesecat izvor de inspirație pentru creația cultă. În istoria spiritualității un rol deosebit îl joacă mitul - sursă a tuturor
Folclor literar () [Corola-website/Science/299039_a_300368]
-
forțelor. După această definiție, numai materia "fermionică" este considerată materie. Antimateria este la rândul ei o formă a materiei. În domeniul cosmologiei și astrofizicii se constată o discrepanță între comportamentul observat al unor structuri masive (de pildă galaxiile) și predicțiile teoretice. Soluția propusă este postularea unui nou tip de materie „întunecată”, care alcătuiește o mare parte din materia din univers, dar care nu poate fi observată direct întrucât nu reflectă radiația electromagnetică (lumină). Astronomii au calculat că universul s-a format
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
de tineri în spiritul elenismului. Hesiod, prin "Munci și zile" și "Teogonia", cultiva idealurile omului simplu, ale agricultorului, căruia i se datorau, în perioadele de liniște, stabilitatea și prosperitatea cetății. Știința a înregistrat în Grecia antică performanțe remarcabile în planul teoretic; în cel al experimentului și tehnologiilor, o autentică dezvoltare s-a constatat abia în epoca elenistică. Totuși, Elada a propulsat știința ca mod de cunoaștere a omului, a lumii și a Universului printr-o serie de descoperiri epocale. Pictura, sculptura
Grecia Antică () [Corola-website/Science/299092_a_300421]
-
deși interpretarea sa ca o regiune a spațiului din care nimic nu poate scăpa nu a fost pe deplin apreciată timp de încă patru decenii. Mult timp considerată doar o curiozitate matematică, abia în anii ’60 o serie de lucrări teoretice au arătat că găurile negre erau o consecință generică a relativității generale. Descoperirea stelelor neutronice a stârnit interesul pentru obiectele compacte, formate prin colaps gravitațional ca o posibilă realitate astrofizică. Găurile negre de masa stelară se formează prin colapsul stelelor
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
general crește odată cu descoperirea pulsarilor (stele care emit un semnal radio regulat). ce s-au aratat a fi stele neutronice ce se rotesc foarte rapid. Stelele neutronice erau privite până atunci (ca și găuri negre), ca fiind simple curiozități strict teoretice. În 1976 Stephen Hawking demonstrează că, odată formată o gaură neagră, ea începe să piardă din masă radiind energie (radiație Hawking), fapt ce intră în contradicție cu fizica cuantică. În 2004 este descoperit un grup de găuri negre ce duce
Gaură neagră () [Corola-website/Science/299088_a_300417]
-
este legată de activitatea teoretică și practică a Școlii de Sociologie de la București, cunoscută sub numele de "Școala Gusti". Dimitrie Gusti observă că pentru a vorbi despre monografie, trebuie să vorbim despre un domeniu social bine determinat, care să permită ca prin metoda observației directe
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
și controlată - colectivă - informată și pregătită - intuitivă. Traian Herseni definește metoda monografică drept studiul pe teren, multilateral și intensiv, al unei unități sociale sau fenomen social. Iar ca trăsătură principală îi observă caracterul interdisciplinar și multimetodologic. Dimitrie Gusti, discutând temeiurile teoretice ale cercetărilor monografice, a definit societatea ca o totalitate autonomă, motivată de voința socială a unor manifestări economice și spirituale (constitutive), manifestări juridice și politice (regulative), condiționate de cadrul cosmologic și biologic (natural), respectiv de cadrul istoric și psihic (social
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
mai presus de felul obișnuit al oamenilor, cu o culoare vie și respirând o nesecată vigoare”. Era Filosofia, pe al cărei veșmânt stăteau scrise literele grecești P și Θ, de la Praktike respectiv Theoretike, cele două feluri de filosofie (practică și teoretică). În mâna dreaptă ea poartă o carte iar în stânga un sceptru, simboluri ale învățării și puterii (filosofia ca „regină” a științelor). Înainte de această apariție, Boethius scrisese versuri, ca un bolnav căruia nu îi mai rămăsese decât tânguirea îndulcită de rimă
Boethius () [Corola-website/Science/299190_a_300519]
-
între râurile Prahova, Ialomița și Buzău, este expresia stăpânirii ungare "de facto" a acestui teritoriu, prin urmare au stabilit granița răsăriteană pe Prahova și Ialomița. P. P. Panaitescu respinge această ipoteză și arată că privilegiul acela era doar un drept teoretic al suzeranului, care trebuia însă întărit și de domnitorul muntean. Ideea este susținută și de Constantin C. Giurescu, el considerând că brașovenii au cerut de fapt doar o garanție suplimentară din partea suzeranului ungar. Totuși, el consideră însă că abia în urma
Basarab I () [Corola-website/Science/299799_a_301128]
-
ulterior a avea o structură internă. Explorarea structurii materiei la scară din ce în ce mai mică a fost realizată experimental în procese de ciocnire la energii din ce în ce mai mari: fizica particulelor elementare este cunoscută și ca fizica energiilor înalte. Rezultatele experimentale obținute și modelele teoretice elaborate în ultimele decenii ale secolului al XX-lea au fost sintetizate în modelul standard, conform căruia particule elementare sunt quarkurile și leptonii, împreună cu bosonii de calibrare (care mediază interacțiunile electromagnetică, slabă și tare). Acestora li se adaugă bosonul Higgs
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
descoperirea electronului (1897); în anul 2013, când a fost stabilită fără echivoc existența bosonului Higgs, el nu se încheiase. Evoluția cunoașterii în acest domeniu al fizicii moderne a avut loc prin întrepătrunderea și stimularea reciprocă a realizărilor experimentale și ideilor teoretice. Unele particule identificate inițial ca elementare (cum sunt protonul și pionul) s-au dovedit ulterior a avea o structură internă. Experimentele efectuate de J.J. Thomson în 1897 asupra razelor catodice au arătat că acestea constau din „corpusculi” de sarcină electrică
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
Existența atomilor alcătuiți dintr-un nucleu și electroni, argumentată teoretic de mecanica cuantică, constituie fundamentul fizicii atomice. Nucleonii sunt membrii cei mai puțin masivi ai unei familii de particule numite barioni (din greacă: βαρύς = greu). Albert Einstein a dat explicația teoretică a faptului că în efectul fotoelectric energia maximă a electronilor emiși de o suprafață metalică iradiată depinde nu de intensitatea, ci numai de frecvența radiației incidente, făcând presupunerea că radiația electromagnetică are o structură corpusculară (1905). Această ipoteză a fost
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
o rază de acțiune foarte mică, de ordinul de mărime al dimensiunilor nucleului. În anul 1934, Hideki Yukawa a făcut ipoteza că această "interacțiune tare" este mediată de o particulă încă neidentificată, așa cum interacțiunea electromagnetică este mediată de foton. Calculele teoretice indicau o masă intermediară între masa electronului și masele nucleonilor, ceea ce a sugerat denumirea de "mezon" (din greacă: μέσος = mediu, intermediar). Particula a fost identificată în 1947 de Cecil Powell și colaboratorii săi, în emulsii fotografice expuse razelor cosmice la
Fizica particulelor elementare () [Corola-website/Science/299803_a_301132]
-
și-o va petrece noul Observator, terminat în 1816. Gauss își câștigă respectul comunității științifice prin estimarea corectă, folosind metoda de aproximare a celor mai mici pătrate, metodă nedezvăluită atunci, a orbitei asteroidului 1 Ceres. Deși contribuția în domeniul astronomiei teoretice se oprește după 1817, Gauss continuă să facă observații până la vârsta de 70 de ani. Opere importante: Gauss își începe studiile serioase ale geodezie din 1817, deși încă din 1799 publicase un studiu într-o publicație "Allegmeine geographische Ephemeriden". Studiul
Carl Friedrich Gauss () [Corola-website/Science/299817_a_301146]
-
mondial. Unirea Transilvaniei cu Regatul României în 1918, a deschis o nouă etapă în evoluția școlii agronomice clujene. Din anul 1921, învțățmântul superior agronomic din țara noastră a fost legiferat la patru ani de studii, din care trei ani studii teoretice, iar al patrulea ca stagiu de practică în ferme de stat sau particulare. Din anul 1922, absolvenții au primit diploma de "inginer agronom". În 1929, prin reorganizarea și modernizarea învățământului agronomic superior, agronomia clujeană a luat denumirea de "Academia de
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/299838_a_301167]
-
în evidență raportul ministrului de război, generalul Gheorghe Slăniceanu: „"Școala militară de infanterie și cavalerie era organizată până acum în prevederea ca ofițerii ieșiți din această școală să posede elementele trebuitoare pentru a putea servi în toate armele, precum și partea teoretică din cursurile de artilerie, fortificație și mai cu seamă cursul complementar de matematici, fiind predate pe baze mult superioare pentru această școală. Pe de o parte aceste cursuri ocupau fără vreun folos real timpul elevilor ce se destinau infanteriei și
Constantin Prezan () [Corola-website/Science/299807_a_301136]
-
organismului sub presiunea mediului și a circumstanțelor » . Nu trebuie să vedem însă în textele de critică literară ale lui Zola cheia exactă a temelor și a stilului scriitorului, chiar dacă există o relație evidentă între cele două zone ale operei, cea teoretică și cea beletristică. Naturalismul constă în căutarea cauzelor viciului în ereditate. Prin urmare, romancierul naturalist este « observator și experimentator ». Observatorul acumulează informații despre societate și cercurile sale, despre condițiile de viață și mediul înconjurător. Trebuie să discearnă realitatea și să
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
unui prim plan, apoi a unui plan de fundal, prin descrierea precisă a personajelor și stabilirea unei fișe specifice pentru fiecare din ele. Redactarea capitolului trebuie să se realizeze imediat în jurul acestor elemente. Cu toate acestea, putem vedea că demersul teoretic este oarecum încălcat, dacă analizăm dosarele pregătitoare ale series "Les Rougon-Macquart". În cazul documentării, în loc să facă toată cercetarea într-o primă etapă și apoi să realizeze romanul în întregime într-o etapă ulterioară, constatăm că Zola se documenta mereu pe măsură ce
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
Schițează scene trăite, dar tot timpul le modifică sub lupa romanului la care lucrează. Își selecționează observațiile și le utilizează, așa cum un pictor s-ar folosi de propriile schițe. Dosarele pregătitoare ale lui Zola sunt de asemenea mărturii ale reflexiilor teoretice ale autorului asupra romanului în curs de scriere, un fel de dialogare cu sine a creatorului. Scriitorul are de fiecare dată grijă să definească schema narativă, poziția personajelor în fiecare scenă, nivelul dramatizării, veridicitatea situației. Are o atenție deosebită pentru
Émile Zola () [Corola-website/Science/299808_a_301137]
-
părere că multe critici aduse școlii dominante folosesc tehnica "sperietorii de ciori". De exemplu, unii critici obișnuiesc să afirme că "Oamenii adevărați nu au acces gratuit la informație infinită și nici o capacitate înnăscută de a o procesa". Totuși, în economia teoretică avansată, savanții au aflat căi de admitere a acestor realități, modificând modelul destul pentru a oferi o imagine mai realistă a anumitor decizii. De exemplu, modelele comportamentului individualist caracterizat de raționalitate limitată și de oameni care suferă de invidie, pot
Homo oeconomicus () [Corola-website/Science/299901_a_301230]
-
și Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu". Câteva dintre liceele din oraș intra în mod constant în topul celor mai bune licee din țară în funcție de mediile obținute la admitere și la examenul de bacalaureat: Colegiul Național "Emil Racoviță", Liceul Teoretic "Nicolae Bălcescu", Liceul Teoretic "Avram Iancu". În Cluj-Napoca există 14 creșe de stat și aproximativ 12 creșe particulare în anul 2015. Creșele de stat au un centru de administrare situat în cartierul Mănăștur pe strada Mehedinți, în același complex cu
Învățământul în Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/299961_a_301290]
-
și Farmacie „Iuliu Hațieganu". Câteva dintre liceele din oraș intra în mod constant în topul celor mai bune licee din țară în funcție de mediile obținute la admitere și la examenul de bacalaureat: Colegiul Național "Emil Racoviță", Liceul Teoretic "Nicolae Bălcescu", Liceul Teoretic "Avram Iancu". În Cluj-Napoca există 14 creșe de stat și aproximativ 12 creșe particulare în anul 2015. Creșele de stat au un centru de administrare situat în cartierul Mănăștur pe strada Mehedinți, în același complex cu creșa Veronica. Centrul bugetar
Învățământul în Cluj-Napoca () [Corola-website/Science/299961_a_301290]
-
Grecii din antichitate (1400 î. Hr - 300 î. Hr.) au avut o contribuție esențială în astronomia teoretică. Odiseea - "un poem epic tradițional scris de Homer în secolul al VIII-lea î.Hr.," - se referă la grupuri de stele ca Ursa Mare, Orion și arată cum vasele maritime se orientau după stelele de pe cer. În prima sa fază, astronomia
Astronomia în Grecia Antică () [Corola-website/Science/299284_a_300613]
-
Tomasello, Ludwig Wilding etc.). La aceste curente se adaugă și contribuțiile celor asociați cu dadaismul (Schwitters și - mai ales - Arp). Arta abstractă s-a impus datorită activității intense a școlii Bauhaus și a grupurilor precum Abstraction-Création, precum și prin corpus-ul teoretic al principalilor reprezentanți, mai ales scrierile lui Wassily Kandinsky și ale Paul Klee. Primele desene abstracte ale lui Kandinsky (care au fost etichetate drept „expresionism abstract” în 1919), alături de desenele automatice ale suprarealiștilor André Masson, Joan Miró ș.a., anticipează o
Artă abstractă () [Corola-website/Science/299281_a_300610]