KorAP: Find »[drukola/base=amestec & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...1374 1375 1376 ...1381 >

34,519 matches

Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259

propagandă antisemită, tipică pentru porturi și caravanseraiuri, pentru cartierele musulmane și orașele cu târguri, cu mulțimile lor pestrițe, mirosurile amețitoare și vacarmul lor, cu suprapunerea lor de limbi și obiceiuri, purtătoare ale tuturor germenilor toxici de promiscuitate criminogenă și de amestecuri care pun În pericol puritățile rasiale. Pentru naziști și adepții lor, burghezul plutocrat și cosmopolit, a cărui perfectă incarnare este „evreul apatrid”, este tocmai opusul arianului legat de pământul natal și grijuliu cu rădăcinile sale, iubind tradițiile imemoriale și veghind

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
adică dintre tratamentele preferențiale aplicate anumitor segmente de populație considerate defavorizate și numite, În general, „minorități”. Măsurile luate În Statele Unite În domeniul educației În anii ’60 și ’70 sunt o bună ilustrare În acest sens. „Autobuzul școlar” trebuia să favorizeze amestecul rasial și să atenueze rasismul: școlarii albi și negri erau transportați cu autobuzul În afara cartierului lor, uneori pe distanțe lungi, pentru ca, În școlile publice, reprezentarea copiilor din cele două rase să corespundă cu proporția acestora din urmă la nivelul Întregii

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
importanță o cunoaștem sau o bănuim deja. Pe de altă parte, diferențele mari nu trebuie să ne facă să uităm de masa de similitudini sau de caractere identice care constituie patrimoniul genetic comun al Întregii umanități. De la Începuturile preistoriei, neîncetatele amestecuri de populații au dus la metisaje constante. Singurele constatări pe care le putem face subliniază importanța hibridității, care este regula generală. Atunci când o comunitate umană (aceleași observații sunt valabile, În condiții identice, și pentru comunitățile de animale) Încetează să mai

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
se bazează atunci pe „autoritatea sa legală”; ă invocă datina, obiceiurile locului: În acest caz, exercită o „autoritate tradițională”; ă personalitatea sa emană farmec, seducție, este expresia unor calități excepționale: autoritatea sa este atunci de natură „carismatică”. Reacțiile Printr-un amestec de represiune fizică și persuasiune ideologică, dominația se menține și asigură relațiilor umane previzibilitatea și durabilitatea fără de care viața În comun ar fi imposibilă. Bineînțeles, această „pace socială” depinde și de modul În care conducătorii Își folosesc influența și autoritatea

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
practică anumite deformări corporale (alungirea craniului, aplatizarea feței etc.). Aceste clasificări i-ar face să zâmbească până și pe rasiștii cei mai limitați din zilele noastre, ca de altfel și Împărțirea pe rase propusă de Linné, care este un ciudat amestec de trăsături somatice superficiale și de caracteristici psihosociologice rudimentare; astfel, el ne descrie americanul, care este „oacheș”, „coleric, Încăpățânat, mulțumit de soarta sa și iubitor de libertate”, sau africanul, „viclean, leneș, neglijent” și care „este condus de voința arbitrară a

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
mai diversificat, de mai multe mijloace de adaptare decât individul de rasă pură. Într-un fel, hibridul este „pre-adaptat”, devansează adaptarea. În planul comunităților umane, termenii de hibridare și de metisare se folosesc În mod impropriu pentru a desemna un amestec de „rase”, caracterizat În principal, În accepțiunea populară, de pigmentarea pielii și de alte câteva trăsături. Din punct de vedere genetic, aceste elemente sunt Însă aproape lipsite de interes. Este vorba despre trăsături pur exterioare, care au fost puse În

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
s-au dezvoltat În cadrul unor comunități foarte amestecate și răspândite de-a lungul acestei rute comerciale (Wurm, 1995). Atât din punct de vedere genetic, cât și cultural (iar pentru unii și lingvistic), situația actuală În lume este rezultatul a numeroase amestecuri intervenite de-a lungul istoriei străvechi a umanității. Variațiile actuale provin din aceste multiple Încrucișări. Apoi, poate o dată cu sedentarizarea care a intervenit În neolitic (agricultura și creșterea animalelor, iar mai târziu Începuturile marilor imperii), amestecurile au devenit mai limitate pentru

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
lume este rezultatul a numeroase amestecuri intervenite de-a lungul istoriei străvechi a umanității. Variațiile actuale provin din aceste multiple Încrucișări. Apoi, poate o dată cu sedentarizarea care a intervenit În neolitic (agricultura și creșterea animalelor, iar mai târziu Începuturile marilor imperii), amestecurile au devenit mai limitate pentru o lungă perioadă de timp, respectiv până În epoca Renașterii. O dată cu marile descoperiri geografice care au inaugurat era colonială, amestecurile de populații s-au Înmulțit din nou. Însăși noțiunea de „metisaj” s-a născut din situația

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
sedentarizarea care a intervenit În neolitic (agricultura și creșterea animalelor, iar mai târziu Începuturile marilor imperii), amestecurile au devenit mai limitate pentru o lungă perioadă de timp, respectiv până În epoca Renașterii. O dată cu marile descoperiri geografice care au inaugurat era colonială, amestecurile de populații s-au Înmulțit din nou. Însăși noțiunea de „metisaj” s-a născut din situația colonială În care păstrarea privilegiilor unora era presupusă a fi consecința unor diferențe prezentate ca „obiective”. Într-o societate diversificată În care trăsăturile exterioare

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
astfel de Încrucișări nu au constituit niciodată o categorie etnică bazată pe metisaj. Dimpotrivă, societățile create prin colonizare În cele două Americi perpetuează adesea și astăzi distincții care nu mai există oficial. Astfel, În Brazilia, unde au avut loc toate amestecurile posibile, culoarea pielii rămâne un indice statistic al nivelului socio-economic al populației. La fel, În Statele Unite, ierarhia culorilor o reflectă pe cea a veniturilor, situate Între cei doi poli: superior (pentru albi) și inferior (pentru negri), cu metișii plasați Între

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
și inferior (pentru negri), cu metișii plasați Între cele două categorii. În societățile puternic ierarhizate, statutul acestora din urmă depinde de cel al clasei dominante: În Statele Unite, ei sunt asimilați puternicei minorități de culoare; În Brazilia, unde În anumite state amestecul de populații este aproape general, dimpotrivă, fac parte din majoritatea „albă”. În societățile creole din zona Caraibelor, faptul de a te declara alb sau metis ține doar de o afirmare identitară Într-o societate puternic ierarhizată (Bastide). Michel Panoff a

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
care vor continua să fie purtătoare ale altor valori și să-și asume alte funcții. În orice caz, indivizii se vor situa Într-un continuum al interlectului, oscilând Între doi (sau mai mulți) poli lingvistici, În care intervin alternanțe și amestecuri de coduri. O persoană bilingvă (sau multilingvă) și, a fortiori, o comunitate bilingvă nu sunt „dublu monolingve”: ele Își folosesc repertoriul mai extins ca pe un singur repertoriu global, În cadrul căruia alternează și Își Îmbogățesc resursele provenite din cele două

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
ale unor norme și culturi diferite. Interacțiunea este aici regula. În The Polish Peasant, Thomas și Znaniecki atrăgeau atenția că țăranul polonez nu transpunea integral În noul mediu trăsăturile specifice ale societății sale de origine, ci le reconstruia printr-un amestec de tradiții și Împrumuturi. La sfârșitul ciclului, Park credea că, prin asimilare, grupurile de imigranți participă la transformarea societății americane. Melting pot-ul rezultat nu mai avea o savoare strict WASP (White Anglo-Saxon Protestant). Astfel de premise au dat o

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
transmiterea limbii prin intermediul familiei, de la o generația la alta, ci așteaptă din partea școlii să Îndeplinească acest rol; ă Graiurile istorice sunt considerate acum un „veritabil patrimoniu național” și exhibate ca simboluri ale unor noi identități teritoriale; ă Multiplele contacte și amestecuri Între populații care provin din toate zonele geografice și lingvistice deschid calea către noi creolizări; ă Recucerirea „patrimoniilor lingvistice” implică astăzi Învățământul, dar și animația culturală (teatru, arta povestirii) și, În sens mai larg, acțiunea eficientă a unor ansambluri de

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
tradițiilor sale. Cine caută puritate va găsi distrugere! Acest avertisment este valabil atât pentru culturalismul static, cât și pentru economismul reducționist, de unde principiile pluraliste ale „sitologiei”. Locul conține În mod natural un cod de selecție care instituie „vămi nevăzute” În ceea ce privește amestecul de influențe, „alchimie” secretă manifestată În identitățile culturale. Metamorfozele sunt semnul unei dinamici deschise și nedeterminate. Tot așa cum credințele Împărtășite impregnează concepțiile asupra lumii, conceptele care se vor științifice nu se sustrag nici ele acestor influențe și nu sunt de

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
de curând. Un metis (o metisă) aparținând speciei umane este o ființă Între două lumi, mai mult decât un sălbatic propriu-zis, dar nu chiar cu totul om civilizat. Însă, În epoca la care ne referim, nu era vorba decât despre amestecurile de „rase”. Produsul relației dintre, de pildă, un german și o franțuzoaică nu ar fi fost considerat metis, chiar dacă, din motive politice (dar nu și biologice), acesta ar fi putut fi rezultatul unei erori sau al unei acțiuni rele. Termenul

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
sensuri, ar corespunde cel mai bine semnificației obișnuite a termenului „metisaj”. Însă, cel mai adesea, ne mulțumim cu coabitarea expresiilor sau creațiilor provenite de la diversele „comunități” În prezență. Atunci când este judecată În mod depreciativ, această coabitare este redusă la un amestec indigest de oameni, denigrat de partizanii unui anumit elitism (Javeau, 2002). În cel mai bun caz, putem distinge totuși o tentativă de scoatere În evidență a posibilităților de comuniune Într-o universalitate de teme, de emoții sau de abordări estetice

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
a Treia au căutat apoi În aceeași direcție, printr-un fel de proces de imitare, mijloacele de a se reasigura (Kedourie, 1985). Teoria difuzionistă caracterizează Împrumuturile identitare, dar privește culturile ca pe niște entități monolitice: ea nu permite imaginarea unor amestecuri Între elementele Împrumutate și elementele autohtone. Liah Greenfeld Încearcă să integreze această posibilitate: naționalismul provine, după părerea ei, din „resentimentul” pe care Îl Încearcă elita unei comunități date față de o putere mai bine poziționată și mai stăpână pe destinul propriu

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
rasism” În sensul strict al termenului oscilează așadar Între biologizarea inferiorităților atribuite unor diferite categorii de „alții” și absolutizarea diferențelor percepute sau imaginate Între grupuri umane esențializate. Atât În rasismul biologic, cât și În (neo)rasismul culturalizant, Întâlnim spaima de amestec, presupus distructiv pentru identitatea pură sau curată a grupului de apartenență. Atitudinea mixofobă implică dorința de a-i ține la distanță sau de a-i Îndepărta pe cei despre care se crede că ar amenința grupul. Această dorință de separare

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
că acceptarea normelor egalitare de către albi nu-i Împiedică pe aceștia să-i perceapă În continuare pe negri În mod negativ, prin intermediul unui anumit număr de stereotipuri. Anumiți autori, precum Gaertner și Dovidio, au propus În anii ’80 ca acest amestec aparent contradictoriu să fie numit „rasism din aversiune” (aversive racism) (Gaertner și Dovidio, 1986). Sigur este că aceste configurații paradoxale de atitudini arată că „dilema americană” nu a fost depășită: idealurile declarate (și interiorizate) par În continuare În conflict cu

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
cuprindă decât indivizi ce nu pot fi diferențiați prin rasă pentru ca programul să se Îndeplinească. Atâta timp cât există diferențe Între grupuri, există și prejudecăți” (Taguieff, 1988, p. 191). Este exprimată aici una din principalele cereri formulate atunci de conducătorii antirasiști: revendicarea amestecului și ridicarea metisajului la rang de mijloc de salvare. Nu este lipsit de rost să remarcăm contradicția dintre această revendicare și aceea care cerea salvarea diferențelor („dreptul la diferență” neavând, cu siguranță, un loc politic fix). A dori o societate

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
anumită surzenie față de chemarea altor valori, putând merge până la refuzarea, dacă nu chiar negarea lor”. Ne aflăm aici la antipozii actualului elogiu consensual adus „metisajului”, ca și ai tezei „antirasiste” conform căreia orice creație artistică ar fi datorată schimburilor și amestecurilor. Aceste propoziții ale lui Lévi-Strauss pun bazele unei critici radicale a Înseși ideii de comunicare Între culturi și a idealului de dialog Între civilizații. Ele contribuie la reabilitarea din punct de vedere antropologic, „În numele Științei”, a unor forme de intoleranță

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
trei principale configurații istorice În care se constituie mitul „sângelui pur” amenințat de „Întinare”. Imaginarul „sângelui” și al „rasei” (ca „stirpe”, și nu ca „tip” sau subspecie) se articulează În trei contexte diferite, caracteristice toate protorasismului occidental, unde Întâlnim obsesia amestecurilor și teama de Întinarea transmisibilă: 1) mitul „purității sângelui” (limpieza de sangre) În Spania și Portugalia secolelor al XV-lea, al XVI-lea și al XVII-lea și teama corelativă de „Întinare” prin căsătoriile dintre „vechii creștini” și noii convertiți

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
a devenit concepție despre lume, metafizică a istoriei și ideologie politică ă pe scurt, rasialism ă decât pe la mijlocul secolului al XIX-lea (Todorov, 1989; Taguieff, 1988 și 2002). Raportarea la „sânge” a precedat raportarea la „rasă” În sens clasificator; obsesia amestecului și a „purității descendenței” a făcut să apară un imaginar protorasist, cu mult timp Înainte de crearea categoriei clasificatoare a „rasei umane” și de elaborarea unei scale uniliniare care să permită, În numele științei (care a furnizat principiul determinismului biologico-rasial al aptitudinilor

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
imperfectibile, needucabile, neasimilabile, fie pentru că ar fi intrinsec inferioare (rasism inegalitar), fie pentru că ar fi iremediabil diferite (rasism diferențialist). Putem emite ipoteza, În spiritul antropologiei istorice și al psihologiei sociale, că toate formele de rasism derivă dintr-o teamă de amestec, imaginat drept Întinare (de unde neologismul pe care l-am construit: „mixofobie”). Dacă atitudinea mixofobă este universal distribuită În cadrul speciei umane (și poate fi considerată așadar o trăsătură a naturii umane) sau este o construcție socio-istorică rămâne Însă de discutat. P.

Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol (2005) [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]