36,271 matches
-
ierarhilor și credincioșilor un slujitor vrednic și harnic al Bisericii Ortodoxe Române"", a spus despre el mitropolitul Daniel Ciobotea al Moldovei. S-a dovedit un misionar dinamic și duhovnicesc, păstrător al tradițiilor ortodoxe românești și în același timp deschis spre dialog și cooperare cu alte Biserici Ortodoxe și de altă confesiune. A călătorit adesea în străinătate, unde a vizitat parohii românești din diaspora și comunități monahale ortodoxe și romano-catolice. PS Gherasim Putneanul a participat la festivitățile de canonizare a Cuviosului Leontie
Gherasim Cucoșel () [Corola-website/Science/308456_a_309785]
-
sprijiniți și de un material mai complet Trooper începe o nouă serie de concerte, cântând împreună cu alte trupe underground: Zamolxis Metalfest Pitești (alături de "Taine", "God", "Indian Fall", etc.), Fest Harley Davidson (cu "Iris", "Quartz", "Interitus Dei", Negura Bunget etc.), concert Dialog (cu "Quartz", Voltaj), Metal Heart 1-3. În scurt timp piesă "Orizonturi" va avea parte de un clip filmat de TVR2. Începând cu 2002, webzine-ul metalic "HMM.ro" va începe promovarea formației Trooper și astfel e lansat un prim EP Trooper
Trooper () [Corola-website/Science/303081_a_304410]
-
„Menon” (în ) este un dialog scris de Platon. Subiectul lui este enunțat de autor sub forma unei întrebări: "Se poate învăța virtutea?" La această întrebare pusă de Menon, Socrate răspunde că încă nu a cunoscut un om care să știe ce-i în sine virtutea
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
autor sub forma unei întrebări: "Se poate învăța virtutea?" La această întrebare pusă de Menon, Socrate răspunde că încă nu a cunoscut un om care să știe ce-i în sine virtutea. După Menon există multe feluri de virtuți: Din dialog rezultă că există atâtea virtuți câte feluri de fapte, câte vârste și categorii sociale sunt: bărbați, femei, copii, bătrâni, liberi, sclavi, etc. Socrate înceracă să identifice caracterul general al virtuții, și să-l diferențieze de esențialul conținut al tuturor virtuțiilor
Menon (Platon) () [Corola-website/Science/303116_a_304445]
-
Acest articol este despre Dialogul Theaitetos scris de Platon. Pentru matematicianul grec vezi Theaetetus (matematician). „Theaitetos” sau „Teetet” (în ) este un dialog scris de Platon. Dialogul aparține perioadei de bătrânețe a evoluției platonismului alături de Parmenide, Sofistul, Omul politic, Timaios, Critias, Philebos, Legile. Se poate afirma
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
Acest articol este despre Dialogul Theaitetos scris de Platon. Pentru matematicianul grec vezi Theaetetus (matematician). „Theaitetos” sau „Teetet” (în ) este un dialog scris de Platon. Dialogul aparține perioadei de bătrânețe a evoluției platonismului alături de Parmenide, Sofistul, Omul politic, Timaios, Critias, Philebos, Legile. Se poate afirma că odată cu acest dialog, Platon trece de la gândirea de tip matematic la gândirea de tip dialectic. În
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
Acest articol este despre Dialogul Theaitetos scris de Platon. Pentru matematicianul grec vezi Theaetetus (matematician). „Theaitetos” sau „Teetet” (în ) este un dialog scris de Platon. Dialogul aparține perioadei de bătrânețe a evoluției platonismului alături de Parmenide, Sofistul, Omul politic, Timaios, Critias, Philebos, Legile. Se poate afirma că odată cu acest dialog, Platon trece de la gândirea de tip matematic la gândirea de tip dialectic. În Theaitetos Platon cercetează procesul
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
Platon. Pentru matematicianul grec vezi Theaetetus (matematician). „Theaitetos” sau „Teetet” (în ) este un dialog scris de Platon. Dialogul aparține perioadei de bătrânețe a evoluției platonismului alături de Parmenide, Sofistul, Omul politic, Timaios, Critias, Philebos, Legile. Se poate afirma că odată cu acest dialog, Platon trece de la gândirea de tip matematic la gândirea de tip dialectic. În Theaitetos Platon cercetează procesul subiectiv al cunoașterii, la care se ajunge prin critica unor pseudo-cunoașteri. Acestea din urmă, având un caracter de exemplu negativ, pot doar reflecta
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
tip dialectic. În Theaitetos Platon cercetează procesul subiectiv al cunoașterii, la care se ajunge prin critica unor pseudo-cunoașteri. Acestea din urmă, având un caracter de exemplu negativ, pot doar reflecta calea spre adevărata cunoaștere. Din această perspectivă, Theaitetos este „un dialog criticist cu care începe redimensionarea sistemului platonician, o «critică a rațiunii pure» a antichității grecești”. Fiind un dialog axat pe problema cunoașterii, ce alt personaj ar fi fost mai potrivit pentru a o lămuri, decât Socrate? Platon apelează din nou
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
Acestea din urmă, având un caracter de exemplu negativ, pot doar reflecta calea spre adevărata cunoaștere. Din această perspectivă, Theaitetos este „un dialog criticist cu care începe redimensionarea sistemului platonician, o «critică a rațiunii pure» a antichității grecești”. Fiind un dialog axat pe problema cunoașterii, ce alt personaj ar fi fost mai potrivit pentru a o lămuri, decât Socrate? Platon apelează din nou ca și în alte dialoguri la Socrate „pentru ca prin el să se evidențieze întreaga forță negativă și distructivă
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
redimensionarea sistemului platonician, o «critică a rațiunii pure» a antichității grecești”. Fiind un dialog axat pe problema cunoașterii, ce alt personaj ar fi fost mai potrivit pentru a o lămuri, decât Socrate? Platon apelează din nou ca și în alte dialoguri la Socrate „pentru ca prin el să se evidențieze întreaga forță negativă și distructivă a artei maieuticii”. „În dialogul Theaitetos este reintrodus cu un rol semnificativ Socrate, filosoful existenței subiective, al omului, pentru a lua poziție în favoarea unei alte cauze, insuficiența
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
ce alt personaj ar fi fost mai potrivit pentru a o lămuri, decât Socrate? Platon apelează din nou ca și în alte dialoguri la Socrate „pentru ca prin el să se evidențieze întreaga forță negativă și distructivă a artei maieuticii”. „În dialogul Theaitetos este reintrodus cu un rol semnificativ Socrate, filosoful existenței subiective, al omului, pentru a lua poziție în favoarea unei alte cauze, insuficiența cunoașterii înțeleasă ca pură subiectivitate”. Conținutul dialogului este construit pe o temă din sfera cercetării lui Socrate și
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
se evidențieze întreaga forță negativă și distructivă a artei maieuticii”. „În dialogul Theaitetos este reintrodus cu un rol semnificativ Socrate, filosoful existenței subiective, al omului, pentru a lua poziție în favoarea unei alte cauze, insuficiența cunoașterii înțeleasă ca pură subiectivitate”. Conținutul dialogului este construit pe o temă din sfera cercetării lui Socrate și anume cea a științei. Prin modul în care Socrate conduce discuția și felul în care Theaitetos răspunde, dialogul demonstreză că nu este posibilă definirea științei prin prisma unei cunoașteri
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
în favoarea unei alte cauze, insuficiența cunoașterii înțeleasă ca pură subiectivitate”. Conținutul dialogului este construit pe o temă din sfera cercetării lui Socrate și anume cea a științei. Prin modul în care Socrate conduce discuția și felul în care Theaitetos răspunde, dialogul demonstreză că nu este posibilă definirea științei prin prisma unei cunoașteri subiective. Pentru a putea înțelege acest dialog este necesară evidențierea gnosologiei platoniciene; ea este formată din: opinia (gr. doxa) - cunoașterea lumii sensibile și știința (gr. episteme) - cunoașterea lumii inteligibile
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
sfera cercetării lui Socrate și anume cea a științei. Prin modul în care Socrate conduce discuția și felul în care Theaitetos răspunde, dialogul demonstreză că nu este posibilă definirea științei prin prisma unei cunoașteri subiective. Pentru a putea înțelege acest dialog este necesară evidențierea gnosologiei platoniciene; ea este formată din: opinia (gr. doxa) - cunoașterea lumii sensibile și știința (gr. episteme) - cunoașterea lumii inteligibile. Se poate ajunge la cunoașterea adevărată prin trecerea de la doxa la episteme; acest lucru este subliniat încă din
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
gnosologiei platoniciene; ea este formată din: opinia (gr. doxa) - cunoașterea lumii sensibile și știința (gr. episteme) - cunoașterea lumii inteligibile. Se poate ajunge la cunoașterea adevărată prin trecerea de la doxa la episteme; acest lucru este subliniat încă din prima parte a dialogului Theatetos, când Socrate respinge rând pe rând toate definițiile lui Theaitetos cu privire la știință, pe motiv că ele nu fac nici o trimitere la lumea ideilor sau la existența în sine. Socrate, cercetând prin propria metodă, cea a maieuticii, problema cunoașterii, îi
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
definițiile lui Theaitetos cu privire la știință, pe motiv că ele nu fac nici o trimitere la lumea ideilor sau la existența în sine. Socrate, cercetând prin propria metodă, cea a maieuticii, problema cunoașterii, îi adresează lui Theaitetos întrebarea în jurul căreia gravitează întregul dialog: "Ce este cunoașterea ?" Theaitetos răspunde acestei întrebări identificând rând pe rând cunoașterea cu: senzația, opinia adevărată, opinia adevărată însoțită de rațiune. Discuția se dă între Theaitetos, un tânăr înzestrat cu inteligență, discernământ și talent pentru matematică și Socrate, care afirma
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
adevărată însoțită de rațiune. Discuția se dă între Theaitetos, un tânăr înzestrat cu inteligență, discernământ și talent pentru matematică și Socrate, care afirma clar că el nu este capabil de creativitate, de noutate conceptuală, el poate doar stimula partenerul de dialog să fie creativ, să producă cunoaștere sub presiunea întrebărilor și analizelor de răspuns, ale lui. Socrate întreabă ce ar putea fi cunoașterea, dar nu acceptă răspunsuri particulare, el vrea să i se răspundă ce este 'cunoașterea în sine' adică acea
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
a imposibilității identificării unei necunoașteri drept altă necunoaștere, dar lăsăm subiectul neaprofundat, pentru a nu introduce comentarii nerelevante. Pentru a salva posibilitatea apariției opiniei false Socrate, cel care se declara incapabil de noutate, dar furnizează toate schimbările de direcție a dialogului și toate variantele răspunsurilor, mai propune o cale de scăpare din impas, punând apariția falsului în opinie, pe seama calității memoriei umane, care neîmpregnându-se corect în unele situații cu amprente senzoriale de realitate, duce la confundarea a două amintiri între ele
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
ce ar trebui să fie 'înțelesul adăugat opiniei' și se ajunge la concluzia că de fapt înțelesul este un proces aducător de cunoaștere, așadar 'cunoașterea' ar fi opinie însoțită de primirea de cunoaștere, definiție circulară care evident nemulțumește pe Socrate. Dialogul se încheie într-o notă de indecizie, negăsindu-se o definiție mulțumitoare asupra a cea ce ar putea fi acea 'cunoaștere în sine', cunoașterea care nu caracterizează nici un proces cognitiv particular.
Theaitetos (Platon) () [Corola-website/Science/303117_a_304446]
-
căldură. Dacă Monica Lovinescu făcea referință la Umberto Eco, criticul Alex Ștefănescu compara valoarea operei cu cea a romanelor "Orbitor" al lui Mircea Cărtărescu și "Recviem pentru nebuni și bestii" al lui Augustin Buzura. Aprecia la autoare „”, psihologiile complexe și dialogurile dinamice. De asemenea, el aprecia că „"Alina Mungiu-Pippidi, face literatură din tot ce știe, inclusiv din cunoștințele ei de medicină” și „nu evită patetismul, ci și-l asumă într-un mod inteligent"”. Criticul de întâmpinare Costi Rogozanu era surprins de
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
opoziției civice din Romania, "un critic tranșant, dar constructiv al realităților sociale și politice”, cum a definit-o istoricul britanic Dennis Deletant. O relatare a bătaliilor civice ale Alinei Mungiu-Pippidi se găsește în volumul "Tranziția. Primii 25 de ani", un dialog cu jurnalistul Vartan Arachelian, volum editat de editura Polirom în anul 2014 și lansat în prezența președintelui nou ales, Klaus Johannis, la 21 noiembrie 2014 . În decursul timpului, i-a criticat pe Ion Iliescu încă de la inceputul președinției sale în
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
editat de editura Polirom în anul 2014 și lansat în prezența președintelui nou ales, Klaus Johannis, la 21 noiembrie 2014 . În decursul timpului, i-a criticat pe Ion Iliescu încă de la inceputul președinției sale în 1990, conflict culminat cu primul dialog televizat în care Ion Iliescu a fost contrazis în anul 1997, apoi pe Traian Băsescu pe tema candidaturii fiicei sale la Parlamentul European și a promovării favoritei sale Elena Udrea, mai târziu arestată preventiv sub acuzația de corupție, precum și pe
Alina Mungiu-Pippidi () [Corola-website/Science/303138_a_304467]
-
anul 2001 revista "Secolul 20", editată din 1994 de către Fundația Culturală Secolul 21 sub egida Uniunii Scriitorilor din România și cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare, a căpătat numele "Secolul 21", „publicație periodică de sinteză: literatură universală, științele omului, dialogul culturilor”. Fiecare număr conține o selecție de articole, eseuri și texte de proză și poezie ale unor autori români și străini de prestigiu, precum și traduceri ale unor importante lucrări contemporane relevante pentru tematica în discuție. Mai mult decât o simplă
Secolul 21 (revistă) () [Corola-website/Science/303192_a_304521]
-
care a adoptat regula Sfântului Benedict. Tradiția spune că a fost sora geamănă a Sf. Benedict de Nursia, întrucât se pare că s-au născut în același an. Este cunoscută doar prin ceea ce a scris papa Grigore cel Mare în "Dialogurile" sale. Împreună cu fratele ei s-a consacrat lui Dumnezeu și l-a urmat la Montecassino, unde locuia în apropiere de mănăstirea fratelui ei. O dată pe an, fratele ei, Benedict, o vizita pentru o convorbire spirituală. Ultima convorbire a fost ieșită
Scolastica (sfântă) () [Corola-website/Science/303188_a_304517]