34,387 matches
-
negri de pe câmpuri se vor roti stelele albe și verzi asemeni celor dintr-un cer de bâlci (ianuarie 1955) Lingușeală ușoară marină Femeie ce îmi stai alături în furou de tul și de atlaz chiloți trandafirii cu subțiori deschise-n frunze de acant și picioare ce-ți put ca peștișoru-n agonie, e clipa, știi, să mi te-așezi deasupra. De-a lungul coastelor ionice se ling sardine și sardini, e-o lingușeală molatecă marină. {i sug ovuli și sperme risipite-n
Giuseppe Bonaviri by Geo Vasile () [Corola-website/Journalistic/13883_a_15208]
-
dezamăgire, fiindcă, pe lângă satisfacerea dorinței, realitatea reprezintă și o limitare a ei. Neînsemnat în sine, omul se înalță sublim într-un zbor al dorințelor sale imense. Nefericirea sa, destinul său marcat de tristețe, acela de a fi "întrebare fără răspuns", "frunză fără creangă", este rezultatul disproporției dintre slăbiciunea mijloacelor de care dispune și vastitatea dorințelor care îl stăpânesc: "într-o zi a înțeles/ că brațele îi erau făcute din nori;/ cu brațe de nori e cu neputință/ să strângi la piept
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
tinerețe ce-a trecut. O: În clipa fericită a uitării Vii cugetul să-mi tulburi, zgândărești Vechi amintiri ca roiul de albine; Batjocura ta-ngheață orice faptă, Istoria-i scăzută, nencheiată, Și cântărind apoi cât prețuiesc Un plop cu-argintul frunzelor în soare Și visele poetului, șoptești Prin colțuri că acestea-s umbră vană. D: De amăgire mintea ți-e ticsită, Precum o floare dată-unui moșneag: Îndată ce-și amână moartea clipa Sorocului, întregul deslușește. Materia de timpul o distruge, Zadarnic
Centenar Luis Cernuda by Andrei Ionescu () [Corola-website/Journalistic/14581_a_15906]
-
precum L. Blaga, E. Lozovan, B. Muntean, P. Chihaia etc. Între românii stabiliți acolo menționăm pe istoricul și lingvistul Eugen Lozovan, timp de 40 de ani profesor și șef de catedră la Universitatea din Copenhaga, ziaristul, scriitorul și editorul Victor Frunză, regizorul Lucian Giurchescu etc. De asemeni, sunt prezente publicații speciale, precum revista „Roemenie Bulletin” sau „Românii în lume”. Profesorul Sorin Alexandrescu, titular la Universitatea din Amsterdam încă din anul 1969, editează, de aproape trei decenii, „International Journal of Romanian Studies
Comunități românești în Europa – in Nordul Continentului () [Corola-website/Journalistic/296413_a_297742]
-
nebun Cel care-nvâlvoră coama cu sute de biciuri în goană Nicicând întristat, nicicând plângăreț, spuneți-mi, este rodiul nebun În gura mare strigând speranța ce încă răsare? Spuneți-mi, este rodiul nebun cel ce salută până departe Scuturându-și năframa frunzelor de foc răcoros O mare gata să nască vapoare o mie sau două Cu valuri ce pleacă de-o mie sau două de ori Spre țărmuri nebănuite, spuneți-mi este rodiul nebun Ce face să scârțâie toate-armăturile diafanului cer? Ciorchinul
Din nou despre poeții greci by Ion Brad () [Corola-website/Journalistic/4846_a_6171]
-
a castanilor în floare, unde fiecare trunchi de copac maiestuos este un posibil popas al unui posibil drum, codul plin de speranță al unei răscruci tainice, de unde mă pot întoarce acasă sau poate chiar dimpotrivă, acolo unde potecile acoperite de frunze se preschimbă în șosele și formează o rețea în spațiul tot mai restrâns al rătăcirilor mele, unde totul a devenit o componentă a circulației mele, ceea ce aș fi putut lăsa în urma mea, ceea ce nicio forță nu e în stare să
Poezie maghiară contemporană () [Corola-website/Journalistic/5644_a_6969]
-
vor să le scape ceva. Dorm ca niște bariere lăsate când trece misterul. Dincolo de sat, șoseaua o ține întins prin pădure. Arborii au căzut de acord să tacă. Au înfățișarea teatrală pe care o regăsim în flăcări. Și cât sunt frunzele lor de precise! Vin cu mine acasă. Acum m-am întins și încerc s-adorm, văd imagini și semne necunoscute ce se gravează singure sub pleoapele mele pe acest zid al nopții. Un fel de plic uriaș încearcă degeaba să
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
Iar vântul a suflat toată ziua meticulos - pe cele mai îndepărtate insulițe firele de iarbă sun numărate - și s-a culcat apoi în interiorul insulei. Acum flacăra chibritului rămâne dreaptă. Pictura marină și poala pădurii se întunecă împreună. Se înegresc și frunzele copacului clădit pe cinci etaje. „Fiecare vară e ultima”. Fraza nu le spune nimic creaturilor de la miezul nopții în acest sfârșit de vară în care niște greieri ca nebuni își continuă cusutul la mașină iar Baltica e aproape și robinetul
Tomas Tranströmer - Premiul Nobel pentru Literatură () [Corola-website/Journalistic/5207_a_6532]
-
1915, f.30) <footnote Simion T. Kirileanu, Ștefan-Vodă cel Mare și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 129-130. footnote> Din sus de târgul Vasluiului, la Podul Înalt, ce-i mai zice și al lui Ștefan-Vodă tăbărâse oștile turcești, multe ca frunza și iarba. Ștefan, cu puținii lui oșteni, le aține calea... Dar cum să se încumeteze el, să sfărâme o oaste atât de înfricoșătoare, când unui moldovean era să i se împotrivească trei turci? -„Doar o minune dumnezeiască mă va mântui
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]
-
și Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 75-78. footnote> Își puseseră în gând, turcii, ca să răpuie pe Ștefan cel Mare și pe urmă să robească și țara Moldovei. S-au înarmat turcii, și-au pornit la război cu oaste câtă frunză și iarbă, că doară- doară l-a birui pe Ștefan, că altfel îi cam duceau frica. Ștefan-Vodă și-a ridicat și el oaste, și le-a ieșit în cale numai c-o mână de oameni, dar cu credință în Dumnezeul
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
ca adversar pe Abigail Spears și Santiago Gonzalez. Premiile sunt de o suna cincizeci de mii de dolari pentru învingători, finaliștii mulțumindu-se să împartă un cec de șaptezeci de mii de dolari. Pe tabloul de dublu al juniorilor Nicolae Frunza și Victor Durasovici din Norvegia, cauta drumul spre finală, în fața lor se vor afla astăzi alți doi brazilieni Matos și Menezes care însă nu sunt cotați ca favoriți. Perechea romano-norvegiana a eliminat în drumul perechile favorite unu și cinci până
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]
-
cu orășele și cu festivaluri. Am putea... De ce nu am încerca și noi la ei? Brandul de țară are un rol în toată această, să spunem, discuție? Vă întreb pentru că am văzut de multe ori pe diverse canale de televiziune frunza aceea care ar trebui, într-un fel sau altul, să reamintească destinația România pentru turiști. Are un rol. Chiar spuneam, am spus de mai multe ori, important este să avem un brand unitar, fie și un punct, dar să îl
colectie de stiri si interviuri Radio Romania Actualitati () [Corola-other/Journalistic/92304_a_92799]