35,255 matches
-
scrisoare, din 1889, către Titu Maiorescu, el nota: “M. Eminescu, spirit deștept și inima ușor impresionabilă, n-a rămas scutit de efectele reprezentațiunilor; asupra lui au făcut o înrâurire chiar mai mare...Teatrul l-a abătut de la studiile sale gimnaziale, voia și el să fie actor și autor dramatic! și-așa a părăsit gimnaziul (...) Teatrul aprinsese creierii și la alți tineri, mai puțin impresionabili decât Eminescu, și-i făcuse a urmări câtva timp trupa Fany Tardini! Trupa Tardini - Vlădicescu l-a
Compania Fanny Tardini-Vlădicescu () [Corola-website/Science/309926_a_311255]
-
inseglet") este un film dramatic și fantastic din 1957, în regia și scenariul lui Ingmar Bergman. În Scandinavia, unde domneau ciuma și disperarea, se întoarce din Cruciada nobilul cavaler Antonius Block. Pe plajă, la întoarcerea sa, îl așteaptă Moartea, care voia să îl ia cu ea în acel moment. Cavalerul îi propune o partidă de șah, pentru a-și prelungi astfel viață cu câteva zile. Jocul se desfășoară în cursul a diverse întâlniri dintre cavaler și Moarte. În timp ce partida de șah
A șaptea pecete () [Corola-website/Science/309368_a_310697]
-
sunt întrerupte de zborul unui stol de lebede care poposește pe malul lacului, lângă ruine. Dornic să le vâneze prințul ia arbaleta și aleargă prin pădure. Ajunse la mal, lebedele se transformă în prințese chiar în momentul în care Siegfried voia să o țintească pe cea mai frumoasă. Lebedele îl înconjoară, iar cea mai frumoasă dintre ele, Odetta, îi destăinuie blestemul lor. Siegfried este hotărât să lupte pentru nimicirea geniului rău, Rotbart, dar Odetta îl previne că nu prin luptă poate
Lacul lebedelor () [Corola-website/Science/309403_a_310732]
-
rol. Michael Douglas care tocmai terminase filmările la "Idilă pentru o piatră prețioasă" și la "Giuvaerul Nilului", unde interpretase roluri de erou, era în căutarea unor personaje cu un caracter mai întunecat. În același timp, studioul 20th Century Fox îl voia pe Warren Beatty în rolul lui Gekko, dar acesta nu s-a declarat interesat de rol. Pe de altă parte, Oliver Stone l-a dorit inițial pe Richard Gere (starul din "American Gigolo" sau "Ofițer și gentleman"), dar actorul fusese
Wall Street (film) () [Corola-website/Science/309392_a_310721]
-
si pentru Serbia care s-ar putea sprijini pe susținerea Rusiei, această situație in totalitate lovind interesele Austriei "până in măduva oaselor". Exista părerea că acestui principiu distrugător al naționalismului, care in mod fericit a fost supus in 1849, Austria voind ai opune principiul "mai înălțători si împăciuitor al statalității" interdependent de naționalitate. In această chestiune însă împăratul austriac Franz Joseph I a avut o cu totul altă părere. El a promovat idea că principatele aveau să rămână neunite, dar in
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
călătorilor români, în mai multe situații supușii Imperiului fiind reținuți pentru că au produs diverse neorânduieli. Austria, vehement dușmănoasă, a trebuit să accepte că legile statului român sunt valabile și pentru locuitorii cezaro-crăiești aflați aici cu afaceri. Maghiarii și polonezii, care voiau să rămână în Principate sau să tranziteze spre alte regiuni, sunt protejați de guvern și de domn în spiritul dreptului la azil politic, oferindu-li-se la plecare chiar mijloacele necesare. Franța, apoi Rusia, Italia și Prusia erau de acord
Unirea Principatelor Române () [Corola-website/Science/309356_a_310685]
-
admirau și-i prevesteau o carieră de scriitor. Ajuns - în mod natural - student la litere, își trimite scrierile pe la diverse publicații și debutează astfel, la 21 de ani, în paginile unui fanzin obscur. Perseverează, de altfel nu stia și nu voia să facă altceva, și în 1978 primește Marele Premiu al SF-ului francez pentru nuvelă Funnyway. În sfârșit, după zeci de refuzuri, editurile încep să-l ia în seamă și Denoel îi deschide porțile, publicându-i în 1980 românul Vue
Serge Brussolo () [Corola-website/Science/305039_a_306368]
-
care se încerca să se ajungă la un compromis acceptabil pentru ambele părți. În calitate de ministru plenipotențiar al României la Sofia, Eugen Filotti era direct implicat în aceste discuții diplomatice. La începutul negocierilor, eforturile politice au mers în direcții opuse. România voia să schimbe status-quo-ul etnic din regiune și să păstreze status-quo-ul teritorial, Bulgaria se străduia să facă exact invers. Obiectivul tratativelor nu era doar transferul suveranității Cadrilaterului și stabilirea unei frontiere "definitive si perpetue" între România și Bulgaria. Mult mai complex
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
impuse de reprezentanții bulgari, ale căror scopuri vizau posibilitățile altor bulgari din România (din afara Dobrogei) de a emigra în Bulgaria. Diplomații români s-au pronunțat împotriva emigrării facultative și, în special, împotriva echilibrului forțat al numărului de emigrați, deoarece România voia să-i păstreze pe loc pe valahii din partea de nord-vest a Bulgariei. Contradicțiile au împiedicat reglementarea rapidă a acestei probleme. Obligându-se să-i despăgubească pe imigranți proprietatea imobiliară urbană a emigranților rămânea proprietatea privată a proprietarilor lor; emigranții păstrau
Eugen Filotti () [Corola-website/Science/305015_a_306344]
-
rezerve și pentru viitor. Ceia ce sa întâmplat în 1946-47 se mai datorează și „activizmului” unor „activiști locali” care au „măturat” podurile consătenilor numai ca să fie pe plac autorităților. După 1947 se începe procesul „benevol” al colectivizării. Aceia care nu voiau „benevol” să între cu averea sa în colhoz erau supuși represiunilor. Ultimul care a întrat în colhoz a fost Sîrghi Huțu. În arhiva raionului Hâncești se păstrează procesul verbal al adunării colhoznicilor din satul Pogănești de la 1949 privitor la „edinolicnicul
Pogănești, Hîncești () [Corola-website/Science/305233_a_306562]
-
o mică majoritate. Cele două grupări cădeau de acord că Contele de Paris (candidatul grupării orleaniste) să fie desemnat “monarh”. Legitimiștii doreau o monarhie autoritară. Orleaniștii doreau o monarhie militară. Contele de Chambaud era atașat de simbolurile regaliste și nu voia să renunțe la drapelul alb, deși tricolorul era deja utilizat de câteva decenii și acceptat de întreagă populație a Franței. Nu se putea ajunge la un acord și inflexibilitatea contelui de Chambaud a făcut ca Franța să nu revină la
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
ca zestre fiicei sale Polixenia. Hanul, numit acum hanul Vilacrosse, a funcționat ca atare până la realizarea pasajului. Ulterior, partea centrală a terenului din spre podul Mogoșoaiei, aflată în fața casei Meitani (actuala prefectură a poliției) a fost vândută Societății Filarmonice, care voia să construiască aici palatul Filarmonicii. Palatul urma să aibă la mijloc și o sală de teatru. Proiectul a căzut din cauza opoziției agentului consular rus. Terenul a fost cumpărat de un antreprenor ungur, care a construit aici hotelul "Stadt Pesht" cu
Pasajul Macca-Villacrosse () [Corola-website/Science/306016_a_307345]
-
lui Cristofor Columb . Convertiții - nu fără proteste - au ajuns să balanseze , de asemenea , posturi importante în ierarhia ecleziastică , convertindu-se uneori în severi defăimători ai iudaismului. Și chiar unii au fost înnobilați și în secolul al XVI-lea diferiți episcopi voiau să demonstreze că aproape toți nobilii spanioli aveau ascendența evreiască. Răscoala lui Pedro Sarmiento (Toledo, 1449) a avut ca principal element mobilizator resentimentele creștinilor vechi asupra noilor creștini , subliind în "statuturile de curățare a sângelui" ca s-au extins prin
Inchiziția spaniolă () [Corola-website/Science/306060_a_307389]
-
parte a Palatului Sacru, administrații și azile. Răscoala nu a încetat decât în urma intervenției armatei, conduse de generalul Belisarius, care a ucis peste 30000 de oameni, aparținând ambelor partide. Armata a surprins mulțimea adunată în Hipodrom în jurul celui pe care voiau să îl proclame împărat, Hepatius, un senator, fiul fostului împărat Anastasiu I. După încetarea luptelor, execuțiile au continuat, din ordinul împăratului, în rândurile suspecților de crime sau răzvrătire, acest val de execuții prinzându-l și pe Hepatius, care încercase, fără
Răscoala Nika () [Corola-website/Science/306095_a_307424]
-
zugrăvirii chipului său. Despre , marele istoric Nicolae Iorga spunea: "Trăind în sfințenia muncii și a înfrânării, era socotit ca sfânt de credincioșii din eparhie și părerile de rău ale tuturora se îndreptară mult timp către mormântul lui, pe care-l voise la Cernica, locul lui de învățătură și de pregatire duhovnicească, unde se retrăsese. Trăind până departe, în timpuri noi, pe care el nu le mai înțelegea, nici pentru a le combate, precum ar fi fost datoria sa, cruțat de dânsele
Sfântul Calinic de la Cernica () [Corola-website/Science/306137_a_307466]
-
care ar fi lăsat papalitatea cu o oarecare autonomie în regiune. Papa din acea perioadă, Pius al IX-lea, s-a temut că renunțarea la putere în regiune ar fi putut însemna persecutarea catolicilor italieni. Chiar și printre cei ce voiau să vadă peninsula unificată într-un singur stat, diferite grupuri nu puteau agrea forma pe care statul ar fi luat-o. Vincenzo Gioberti, un preot piemontez, a sugerat o confederație a statelor italiene sub comanda Papei. Cartea sa, "Asupra primatului
Unificarea Italiei () [Corola-website/Science/306179_a_307508]
-
nu la noi (ci la francezi)"; "presa nu reflectă opinia publică, care și așa e schimbătoare"; "oamenii sunt prea critici la adresa cârmuirii și unii dintre ei, care n-au nimic de pierdut ar vrea să vadă răsturnări" - critică deputații care voiau, la cerera publicului, să reducă perioada serviciului militar (recent mărită de la 2 la 3 ani de către von Roon în 1860), acuzându-i de pacifism; afirmă că germanii nu pot fi conduși pe baza unei constituții, pentru că sunt "prea 'cultivați, și
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
din Baltimore, una din cele 32 de universități americane afiliate la acest proiect (AAUC). Institutul Științific al Telescopului Spațial era responsabil pentru operațiunea științifică de a prelua datele de la telescop și a le furniza astronomilor, o responsabilitate pe care NASA voia să o păstreze pentru ea, dar oamenii de știință voiau să se ajungă la un acord academic. Partea tehnică urma să fie furnizată de către NASA la Centrul pentru Zbor Spațial Goddard din Greenbelt, Maryland, 48 kilometri sud față de Institutul Științific
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
la acest proiect (AAUC). Institutul Științific al Telescopului Spațial era responsabil pentru operațiunea științifică de a prelua datele de la telescop și a le furniza astronomilor, o responsabilitate pe care NASA voia să o păstreze pentru ea, dar oamenii de știință voiau să se ajungă la un acord academic. Partea tehnică urma să fie furnizată de către NASA la Centrul pentru Zbor Spațial Goddard din Greenbelt, Maryland, 48 kilometri sud față de Institutul Științific al Telescopului Spațial. Operațiunile lui Hubble urmau să fie monitorizate
Telescopul spațial Hubble () [Corola-website/Science/306181_a_307510]
-
grăniceri din Banat. Tatăl său, Alexandru Dragalina, fusese ofițer în armata imperială austriacă, de unde demisionase în 1859. Părinții săi s-au mutat în România, unde tatăl său a devenit administrator (staroste) al ținuturilor de graniță. Deoarece mama sa, Marta Lazaroni, voia să nască în casa părintească, cei doi soți au revenit la Caransebeș, unde s-a născut primul dintre cei patru copii, Ioan. Ion Dragalina a urmat școala primară din orașul natal și școala de cadeți din Timișoara. Și-a continuat
Ioan Dragalina () [Corola-website/Science/306259_a_307588]
-
Antiohia avea un sistem de fortificații atât de întins, încât efectivele cruciaților s-au dovedit insuficiente pentru încercuirea completă a orașului. De aceea, Antiohia putea fi aprovizionată cu o oarecare greutate. În timp ce asediul trena, a devenit din ce în ce mai evident că Bohemund voia să cucerească orașul pentru el, nu să-l predea bizantinilor așa cum jurase. În mai 1098, Kerbogha al Mosulului s-a îndreptat spre Antiohia în frantea unei mari armate musulmane pentru a despresura orașul. Bohemund a mituit un comandant armean din
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
parte. Cadi, băiatul preotului, care în sat venea doar în vacanța de vară, de la studiile din România, și juca foarte bine fotbal, îi atrăgea atenția: Dar Lungu niciodată nu asculta sfatul și ieșia învingător. Mulți din spectatorii nemți, ar fi voit să vadă piciorul frânt a lui Lungu, chiar și coechiprerii lui Pantis. Lungu simțea dorința lor ascunsă, dar trebuia să recunoască că este bătut văzând cum Pantis, la forță nu răspundea cu forța. Zicea Pătru Moarcea, că Pantis cel tânăr
Sărcia, Banatul Central () [Corola-website/Science/304691_a_306020]
-
Raja von Amber).Până în anul 1580, Akbar reușește să întemeieze un imperiu stabil în nordul Indiei, care se întindea de la orașul Kabul până în provincia Bengal.Imperiul este amenințat de două răscoale mari: a nobililor musulmani afgani și a turco-mongolilor. Aceștia voiau să-l aducă pe tron pe fratele lui vitreg, Hakim, prinț de Kabul.Aceste răzvrătiri au loc între anii 1580-1581. Akbar recucerește personal orașul Kabul.Din izvoarele istorice reiese că nemulțumirile erau mai puțin de natură religioasă, ci mai mult
Jalaluddin Muhammad Akbar () [Corola-website/Science/304765_a_306094]
-
moartea lui Akbar apar conflicte generate de rivalitatea dintre Akbar și fiul său cel mare, Selim (Jahangir). Acesta îl ucide pe ministrul Abu Fasl și pornește contra orașului Agra. La intervenția femeilor, se ajunge la o împăcare (1602-1603) .Cu toate că Akbar voia să-l îndepărteze de la tron pe fiul său Selim, nu are de ales, deoarece ceilalți doi fii ai săi sunt decedați. Akbar nu a fost doar războinic, ci și artist, inventator, fierar și dresor de animale sălbatice (la vânătorile sale
Jalaluddin Muhammad Akbar () [Corola-website/Science/304765_a_306094]
-
ei. Începe să experimenteze tot mai mult alcoolul și drogurile ușoare la petrecerile faimoase ale timpului. Observă, ascultă, adună impresii și anecdote, și scrie mai ales, în secret, pregătindu-se de o înfruntare violentă cu lumea de care nu se voia anexat: micul univers frivol și exclusivist al celebrităților americane. Scriitorul este tradus și reeditat masiv; în continuare, îi apare „Lătratul câinilor”, antologie de texte inedite sau reluate din publicații. Orice text cu semnătura sa este devorat de admiratori. Sunt anii
Truman Capote () [Corola-website/Science/304766_a_306095]