36,271 matches
-
la 10 februarie, precum și în Biserica Anglicană. Pe plan local, este sărbătorită, la aceeași dată, și în unele episcopii ortodoxe din Europa occidentală. Tot ce este cunoscut despre Sfânta Scolastica provine din cartea a II-a ("Viața Sfântului Benedict") a "Dialogurilor" Sfântului Grigore cel Mare privitoare la "Miracolele Părinților din Italia", îndeosebi în capitolele XXXIII și XXXIV.
Scolastica (sfântă) () [Corola-website/Science/303188_a_304517]
-
pedagog și orientalist (arabist) român. Prof. dr. este coordonatorul "Departamentului de Limbă și Literatură Arabă" din cadrul Universității din București, directorul Centrului de Studii Arabe al Universității din București, co-editor al revistei academice Romano-Arabica , ambasador al Alianței Civilizațiilor (organism ONU pentru dialog interreligios, intercultural). George Grigore s-a născut la data de 2 februarie 1958, în satul Grindu (județul Ialomița). El a absolvit în anul 1983 cursurile Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, secția arabă-chineză, obținând în 1997
George Grigore () [Corola-website/Science/303206_a_304535]
-
un poet oracular; un critic literar l-a comparat cu Nostradamus, ceea ce este ilar, dar nu i se poate contesta un văz care pătrunde dincolo, în esența lucrurilor și le arată fața ascunsă. Poezia lui Aurelian Tuti Dumitrescu este un dialog permanent cu Dumnezeu, un psalm continuu în care își mărturisește suferințele, înfrîngerile, victoriile, slăbiciune, tăria și mai ales bucuria de viață”. În anul 1992, în prefața volumului "Mi s-a culcat moartea pe inimă" semnat de A.T. Dumitrescu, Cezar
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
zi, Editura “Semne”, 2003 32. Epistolar târziu, Editura “Fundația Revistei Jandarmeriei”, 2003 33. Forme de liniște, Editura Fundației “Universitatea pentru toți”, 2003 34. Sânge de sacerdot, Editura Ministerului de Interne, 2004 35. Nichita STĂNESCU, Nicolae LABIȘ, Mihai EMINESCU, Cristian POPESCU - Dialoguri cu Aurelian Titu Dumitrescu de Nicolae Țone, Editura “Vinea”, 2004 36. Parada (Autobiografie), Editura “Semne”, 2005 37. Viata la zi (II), Editura “Semne”, 2006 38. Antumele I si II (antologie), Editura “Vinea”, 2006 39. MILTIADE, Editura “Badea”, 2006 40. NOAPTEA
Aurelian Titu Dumitrescu () [Corola-website/Science/302212_a_303541]
-
a evenimentului narativ, inserarea elementelor portretistice de-a lungul relatării, prin introducerea detaliilor, camuflarea impresiilor subiective în scurte relatări, prezentarea faptului ca real. Considerată ca fiind o specie jurnalistică, complexă, reportajul îmbină cele trei moduri de expunere (descrierea, narațiunea și dialogul), creând impresia unei reconstituiri în amănunte existențiale decisive. Reportajul aduce în prim plan evenimentul trăit în punctul lui maxim de tensiune și reconstituit dintr-un unghi de vedere care permite cititorului, spectatorului de film cinematografic sau telespectatorului, să descopere și
Reportaj () [Corola-website/Science/302240_a_303569]
-
mediate de raționalitatea filosofică. Astfel, Kardec a folosit empirismul științific pentru a cerceta fenomenul, raționalitatea filosofică pentru a discuta cu ce părea a fi suflete și a analiza ce comunicau, și a căutat o cale de a extrage din aceste dialoguri concluzii de natură socială și etică, folositoare pentru om. Astfel a pus bazele spiritismului, sistematizat în prima versiune a "Cartea Spiritelor", apărută în 18 aprilie 1857. Cele două caracteristici principale ale mișcării spiritiste sunt: O parte a intelectualității din Europa
Spiritism () [Corola-website/Science/302234_a_303563]
-
română la Universitatea din Münster (1982-1983). Se stabilește definitiv la München. După ce a obținut azilul politic, Negoițescu s-a mai întâlnit cu soția în Occident, în 1984, însă "a suspectat-o că este informatoare". Coordonează Caietul de literatură al revistei "Dialog" de la Dietzenbach. Colaborează constant la posturile de radio BBC, Europa Liberă și Deutsche Welle cu texte politice (adunate, ulterior, în volumul " În cunoștință de cauză", 1990) și, mai ales, cu sinteze critice și cronici literare, strânse apoi în volumul "Scriitori
Ion Negoițescu () [Corola-website/Science/302271_a_303600]
-
contemporană la universitățile din Brașov și Tărgu-Mureș. Este autorul volumelor Poezie și livresc, Editura Cartea Romănească, București, 1987; Celălalt Pillat, Editura Fundației Culturale Romăne, București, 2000; Top ten, Editura Dacia, Cluj, 2000; Mircea Ivănescu. Micromonografie; Editura Aula, Brașov, 2003; 11 dialoguri (aproape teologice); Editura Galaxia Gutenberg, Tirgu Lăpuș, 2003; Al doilea top, Editura Aula, Brașov, 2004; 15 dialoguri critice, Editura Aula, Brașov, 2005. Este autorul mai multor articole din Dicționarul Scriitorilor Romăni (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu
Alexandru Cistelecan () [Corola-website/Science/302295_a_303624]
-
1987; Celălalt Pillat, Editura Fundației Culturale Romăne, București, 2000; Top ten, Editura Dacia, Cluj, 2000; Mircea Ivănescu. Micromonografie; Editura Aula, Brașov, 2003; 11 dialoguri (aproape teologice); Editura Galaxia Gutenberg, Tirgu Lăpuș, 2003; Al doilea top, Editura Aula, Brașov, 2004; 15 dialoguri critice, Editura Aula, Brașov, 2005. Este autorul mai multor articole din Dicționarul Scriitorilor Romăni (coordonat de Mircea Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu) și al unor traduceri din limba italiană. Publică studii, articole, eseuri și cronici literare în revista "Vatra
Alexandru Cistelecan () [Corola-website/Science/302295_a_303624]
-
Ellen Andrée. Identitatea femeii care apare în fundal, rezemată de balustradă e incertă, unii considerând că recunosc trăsăturile lui Jeanne Samary, alții că o văd pe fiica proprietarului restaurantului - Alphonsine. Pictorul însuși e un personaj al propriei lucrări. Interesant e dialogul privirilor personajelor: bărbatul având capul descoperit privește înspre femeia cu pălărie albă, care la rândul ei își îndreaptă atenția spre vâslașul cu pălăria de pai. Vâslașul o privește pe Aline Charigot care își îndreaptă atenția spre cățelul pe care îl
Pierre-Auguste Renoir () [Corola-website/Science/302384_a_303713]
-
tatăl său, parte adusă ca zestre”, în timp ce preoteasa era o „româncă înfocată” ce se asemăna cu doamna Herdelea din "Ion". Există unele episoade inedite ce nu vor apărea în varianta finală: o discuție cu generalul după execuția lui Svoboda; un dialog purtat în tranșee între Bologa și Cervenco cu privire la război; o vizită făcută de doamna Bologa în spitalul militar din Târgu Mureș, după ce Apostol fusese rănit; fraternizarea „intelighenței românești și ungurești” monorene de la cazină; o scrisoare emoționantă a lui Apostol trimisă
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
prolix, dar cel puțin în cărțile din mijloc remarcabil... cartea se impune prin proporții, documentare și compoziție. Când e vânturat și de suflul unei pasiuni puternice, el se apropie hotărât de arta mare”. Autorul folosește modalități epice ca narațiunea auctorială, dialogul și monologul, dar și metode de analiză psihologică și tehnici narative moderne precum decupajul cinematografic, colajul sau excesul punctelor de suspensie. Simetria cărții se datorează faptului că începe cu spânzurarea sublocotenentului ceh Svoboda și se termină cu spânzurarea lui Apostol
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
Au fost scrise între anii 42 î.Hr. și 39 î.Hr. sub influența evenimentelor dramatice ale anului 41 î.Hr. când, după campania din nordul Italiei, au fost expropriate terenuri agricole pentru a împropietări pe veteranii bătăliei de la Filippi. Sub forma unui dialog între doi păstori, Tityrus și Meliboeus, Vergilius evocă dificultățile țăranilor deposedați de pământ. Se pare că poetului însuși i se confiscase o parte din pământurile familiei, fiindu-i redate la intervenția împăratului Octavian Augustus în persoană. În poem sunt descrise
Publius Vergilius Maro () [Corola-website/Science/302098_a_303427]
-
precum si inventarea odometrului (pentru măsurarea distanțelor) în timpul Primului Război Punic. Odometrul a fost descris ca o căruță cu mecanism de transmisie care lăsa să cadă o bilă după fiecare milă. Cicero (106-43 î.Hr.) îl menționează pe Arhimede pe scurt în dialogul lui "De re publica", în care descrie o conversație imaginară care ar fi avut loc în 129 î.Hr. După capturarea Siracuzei " c." 212 î.Hr., generalul Marcus Claudius Marcellus i-a spus că trebuie să ducă înapoi la Roma două mecanisme
Arhimede () [Corola-website/Science/302085_a_303414]
-
Claudius Marcellus i-a spus că trebuie să ducă înapoi la Roma două mecanisme folosite în astronomie, care arătau mișcarea Soarelui, a Lunii și a cinci planete. Cicero menționează mecanisme similare proiectate de Thales din Milet și Eudoxus din Knidos. Dialogul spune că Marcellus a reținut un mecanism pentru el ca pradă de război, iar pe cealălalt l-a donat Templului Virtuții din Roma. Mecanismul lui Marcellus a fost prezentat, spune Cicero, de Gaius Sulpicius Gallus lui Lucius Furius Philus, care
Arhimede () [Corola-website/Science/302085_a_303414]
-
Percepțiile diferă în funcție de constituția, și în special de temperatura aerului din fiecare individ. Dacă aerul părăsește cu totul sângele, se produce moartea. În "Norii" lui Aristofan, Socrate se roagă "Domnului și Stăpânului, nemăsuratului Aer, care ține pământul în înalturi". În dialogul platonic "Phaidon", se spune că printre teoriile pe care Socrate le-a studiat în tinerețe ar fi fost una care susține că noi gândim prin mijlocirea aerului.
Diogenes din Apollonia () [Corola-website/Science/302197_a_303526]
-
un ultim grup își concentrează atenția asupra elaborării formale a unui limbaj simbolic pe baze matematice, care să permită în mod efectiv tratarea problemelor filosofice. Folosirea unei metode analitice a limbajului poate fi întâlnită încă din filosofia antichității. Multe din dialogurile socratice ale lui Platon au drept conținut clarificarea unor concepte sau noțiuni. Astfel, în dialogul "Cratilos", vorbirea este definită drept ""unealtă instructivă"" pentru transmiterea înțelegerii, reprezentare care poate fi întâlnită până în așa zisul "Organon" al lui Karl Bühler. Sub influența
Filosofie analitică () [Corola-website/Science/302204_a_303533]
-
matematice, care să permită în mod efectiv tratarea problemelor filosofice. Folosirea unei metode analitice a limbajului poate fi întâlnită încă din filosofia antichității. Multe din dialogurile socratice ale lui Platon au drept conținut clarificarea unor concepte sau noțiuni. Astfel, în dialogul "Cratilos", vorbirea este definită drept ""unealtă instructivă"" pentru transmiterea înțelegerii, reprezentare care poate fi întâlnită până în așa zisul "Organon" al lui Karl Bühler. Sub influența empiriștilor englezi John Locke, George Berkeley, David Hume și John Stuart Mill, precum și a lucrărilor
Filosofie analitică () [Corola-website/Science/302204_a_303533]
-
grec. Împreună cu Eschil și Euripide a pus bazele tragediei clasice grecești. Aduce însemnate inovații în tehnica teatrală: renunțarea la conexiunea trilogiei prin crearea de piese independente, mărirea numărului choreuților de la 12 la 15, introducerea celui de-al treilea actor, dezvoltarea dialogului, importanța acordată decorului și costumelor. Opera marelui poet tragic, continuator al lui Eschil, cuprinde peste 120 de piese (după diverse păreri și izvoare, numărul pieselor e de 123, 130, 133, ba chiar și de 140), dintre care ne-au mai
Sofocle () [Corola-website/Science/302495_a_303824]
-
DVD chiar mai multe filme restaurate. Chaplin nu a prea vorbit despre tehnicile lui de a face filme, susținând că asta ar fi ca și cum un magician și-ar dezvălui propriile iluzii. De fapt, până să înceapă să facă filme cu dialog (începând cu „Dictatorul”), Chaplin filma mereu înainte de finalizarea scenariului. Metoda pe care a dezvoltat-o, odată ce contractul său cu Essanay i-a permis să își scrie și regizeze propriile filme, a fost să înceapă de la o premisă vagă cum ar
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
în care a combinat cel mai bine comedia cu sentimentalismul. Despre ultima scenă, criticul James Agee a scris în revista "Life" în anul 1949 că este „cea mai bine jucată scenă care a fost văzută într-un film”. Filmele cu dialog ale lui Chaplin pe care le-a făcut la Hollywood sunt: The Great Dictator (1940), Monsieur Verdouse (1947) și Limelight (1952) Cu toate că filmul Modern Times (1936) este mut, conține replici, care vin de la obiecte neanimate, precum un radio sau un
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
film în care s-a auzit vocea lui Chaplin (în cântecul de la sfârșit, care a fost scris și interpretat de Chaplin). Cu toate acestea, pentru majoritatea spectatorilor acesta este tot un film mut—și sfârșitul unei ere. Cu toate că filmele cu dialog au devenit dominante la scurt timp după ce au fost introduse, în anul 1927, Chaplin a refuzat să facă un astfel de film în anii 1930. El considera că arta pantomimică este esențială pentru cinematografie. El a declarat că „Acțiunea este
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
și o versiune care nu a fost publicată, descoperită în anii 1990 înregistrată de Judith Durham de la trupa The Seekers, precum și piesa lui Chaplin din "Limelight", care a fost un hit în anii 1950 cu titlul „Eternally”. Primul film cu dialog al lui Chaplin, The Great Dictator (Dictatorul, 1940), este o parodie la adresa dictatorului german Adolf Hitler și a nazismului. Filmul a fost realizat și lansat în Statele Unite, cu un an înainte ca S.U.A. să intre în cel de-al Doilea
Charlie Chaplin () [Corola-website/Science/302485_a_303814]
-
concursul, cu o capacitate de 16.000 de spectatori. Logo-ul ediției, perechea de buze ale unei guri deschise, a fost ales de către SVT, si a fost descris de designerii săi că "o gură senzuala, dar pur stilistic reprezentând cântecul, dialogul și vorbirea", iar mai târziu a fost una dintre opțiunile posibile pentru logo-ul generic prezentat la concursul din 2004. Favorită în concursul din 2000 era Estonia, care a fost, de asemenea, favorită fanilor și lăudată de către presă. Cu toate
Concursul Muzical Eurovision 2000 () [Corola-website/Science/302545_a_303874]
-
mulți îl consideră nebun; despre ștafeta generațiilor și falsa prăpastie între vârste; despre romantism și realism, idealism și spirit practic." (Alice Mănoiu, Scînteia, 30 noiembrie 1977) "Opțiunea tot mai declarată a marelui public pentru piesele lui Tudor Popescu se datorește dialogului direct și deschis, deseori sclipitor în replică, între oameni ai zilelor noastre situați pe diferite trepte ale scării valorilor morale, în confruntări pasionate privind problemele de viață și de muncă, pe care spectatorii și le pun și ei și le
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]