37,049 matches
-
2010 s-au încheiat lucrările de demontare și reconstruire a monumentului la periferia Așgabatului. Pentru a ajunge în vârf, funcționează un lift de sticlă. "Arcul Neutralității" se sprijină pe trei piloni așezați oblic, precum muchiile unui trunchi de tetraedru. Designul monumentului a fost inspirat de pirostriile tradiționale turkmene. Uneori, monumentul a fost comparat cu o rachetă sau cu o navă spațială. În partea de sus a monumentului, este așezată o statuie de bronz placată cu aur, înaltă de 12 metri (39
Arcul Neutralității () [Corola-website/Science/316158_a_317487]
-
a monumentului la periferia Așgabatului. Pentru a ajunge în vârf, funcționează un lift de sticlă. "Arcul Neutralității" se sprijină pe trei piloni așezați oblic, precum muchiile unui trunchi de tetraedru. Designul monumentului a fost inspirat de pirostriile tradiționale turkmene. Uneori, monumentul a fost comparat cu o rachetă sau cu o navă spațială. În partea de sus a monumentului, este așezată o statuie de bronz placată cu aur, înaltă de 12 metri (39 ft), a lui Saparmurat Niyazov (ca urmare a cultului
Arcul Neutralității () [Corola-website/Science/316158_a_317487]
-
se sprijină pe trei piloni așezați oblic, precum muchiile unui trunchi de tetraedru. Designul monumentului a fost inspirat de pirostriile tradiționale turkmene. Uneori, monumentul a fost comparat cu o rachetă sau cu o navă spațială. În partea de sus a monumentului, este așezată o statuie de bronz placată cu aur, înaltă de 12 metri (39 ft), a lui Saparmurat Niyazov (ca urmare a cultului personalității), care se rotește 360˚, în 24 de ore, în așa fel încât fața dictatorului să fie
Arcul Neutralității () [Corola-website/Science/316158_a_317487]
-
sunt împodobiți cu plăci de marmură și basoreliefuri de bronz care reprezintă câteva mari evenimente din istoria națiunii turkmene (partea de jos) și motive inspirate de covoare tradiționale (partea de sus). Ascensoare permiteau legarea etajelor, cafenelei și platformelor de observație. Monumentul a fost construit de compania turcească "Polimeks" (principală concurentă a ramurii turkmene a companiei Bouygues, "Bouygues Turkmen"), sub conducerea arhitectului "Erol Tabanja". Construcția "Monumentului Neutralității" a costat 12 milioane de dolari americani și a fost încheiată în anul 1998. Inaugurarea
Arcul Neutralității () [Corola-website/Science/316158_a_317487]
-
inspirate de covoare tradiționale (partea de sus). Ascensoare permiteau legarea etajelor, cafenelei și platformelor de observație. Monumentul a fost construit de compania turcească "Polimeks" (principală concurentă a ramurii turkmene a companiei Bouygues, "Bouygues Turkmen"), sub conducerea arhitectului "Erol Tabanja". Construcția "Monumentului Neutralității" a costat 12 milioane de dolari americani și a fost încheiată în anul 1998. Inaugurarea monumentului a avut loc la 12 decembrie 1998. După decesul lui Saparmurat Niyazov, survenit în 2006, la data de 18 ianuarie 2010, președintele Gurbangulî
Arcul Neutralității () [Corola-website/Science/316158_a_317487]
-
a fost construit de compania turcească "Polimeks" (principală concurentă a ramurii turkmene a companiei Bouygues, "Bouygues Turkmen"), sub conducerea arhitectului "Erol Tabanja". Construcția "Monumentului Neutralității" a costat 12 milioane de dolari americani și a fost încheiată în anul 1998. Inaugurarea monumentului a avut loc la 12 decembrie 1998. După decesul lui Saparmurat Niyazov, survenit în 2006, la data de 18 ianuarie 2010, președintele Gurbangulî Berdimuhamedov a semnat un decret care viza mutarea "Arcului Neutralității" în afara centrului orașului. Cu aceată ocazie, "arcul
Arcul Neutralității () [Corola-website/Science/316158_a_317487]
-
mutarea "Arcului Neutralității" în afara centrului orașului. Cu aceată ocazie, "arcul" urmează să fie reconstruit aproape identic, cu excepția statuii de aur a defunctului președinte Niyazov. Structura ar trebui, potrivit proiectului, să aibă aceeași înălțime: 95 de metri, prin prelungirea picioarelor structurii monumentului. Șantierul, prevăzut pentru luna martie 2010, este condus de întreprinderea turcă "Polimeks", deja constructorul monumentului din 1998. Costul este estimat, de către unele asociații pentru drepturile omului, la aproape 200 de milioane de dolari americani, buget care se dovedește cu mult
Arcul Neutralității () [Corola-website/Science/316158_a_317487]
-
identic, cu excepția statuii de aur a defunctului președinte Niyazov. Structura ar trebui, potrivit proiectului, să aibă aceeași înălțime: 95 de metri, prin prelungirea picioarelor structurii monumentului. Șantierul, prevăzut pentru luna martie 2010, este condus de întreprinderea turcă "Polimeks", deja constructorul monumentului din 1998. Costul este estimat, de către unele asociații pentru drepturile omului, la aproape 200 de milioane de dolari americani, buget care se dovedește cu mult superior celui al construcției originale. Mutarea și modificarea "Arcului Neutralității" sunt văzute ca parte a
Arcul Neutralității () [Corola-website/Science/316158_a_317487]
-
Berdimuhamedov de eliminare a urmelor cultului personalității, pe care Niyazov l-a creat și l-a întreținut în Turkmenistan. Niazov a creat, în cele două decenii în care s-a aflat la conducerea Turkmenistanului, unul dintre regimurile cele mai autoritare. Monumentul a fost mutat în afara orașului Așgabat, însă, în noiembrie 2011, statuia aurită nu se mai rotea.
Arcul Neutralității () [Corola-website/Science/316158_a_317487]
-
este un palat construit la începutul secolului al XIX-lea de către familia boierului moldovean Vasile Beldiman în satul Miroslava, la o distanță de 4 km de municipiul Iași. (sau Casa Sturdza) a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1447, cu denumirea "Casa Sturza", având codul LMI . Palatul se află în prezent în curtea Liceului Agricol "Mihail Kogălniceanu" din Miroslava, aici funcționând Muzeului Etnografic al Agriculturii Moldovei și biblioteca școlii
Palatul Sturdza de la Miroslava () [Corola-website/Science/316195_a_317524]
-
de ani. Este înmormântat în cimitirul Saint-Vincent din Montmartre. În semn de omagiu, în cartierul Montmartre, municipalitatea pariziana a denumit o piațeta cu numele său. În Place Marcel Aymé a fost amplasată o placă memoriala și a fost dezvelit un monument în 1989, o statuie evocând personajul din celebra sa carte "Omul care trece prin zid". Stilul lui Marcel Aymé este unul foarte elaborat. Autorul analizează spiritual oamenii și vremurile. Viziunea să poate fi sumbră, iar umorul negru. Realismul sau fantastic
Marcel Aymé () [Corola-website/Science/316193_a_317522]
-
muzeu memorial înființat în casa în care s-a născut și a trăit poetul simbolist Dimitrie Anghel (1872-1914) în satul Cornești din comuna Miroslava (județul Iași). Casa memorială „Dimitrie Anghel” de la Cornești (sau Casa Anghel) a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, la numărul 1349, având codul . Conacul datează din secolul al XIX-lea, fiind construit în anul 1840 de către familia boierească Beldiman, în spatele bisericii din sat (ctitorită de aceeași familie în 1833). Ulterior a
Casa memorială Dimitrie Anghel de la Cornești () [Corola-website/Science/316194_a_317523]
-
Solești din județul Vaslui (la o distanță de 15 km nord de Vaslui, pe DN 24, spre Iași) și care a fost construit de către familia Rosetti-Solescu în secolul al XIX-lea. Ansamblul curții boierești de la Solești se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Vaslui 2004" la nr. 400, având codul . El este compus din patru monumente cu același regim: Prima atestare a satului Solești are loc într-un uric al lui Ștefan cel Mare din 10 martie 1502, în care
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
spre Iași) și care a fost construit de către familia Rosetti-Solescu în secolul al XIX-lea. Ansamblul curții boierești de la Solești se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Vaslui 2004" la nr. 400, având codul . El este compus din patru monumente cu același regim: Prima atestare a satului Solești are loc într-un uric al lui Ștefan cel Mare din 10 martie 1502, în care se menționează că localitatea a fost întemeiată de stolnicul Toma Solescul, mort în Bătălia de la Vaslui
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
comunei Solești, pe baza Procesului verbal din 30-31 martie 1949. Clădirea a fost folosită în perioada 1949-1977 ca școala generală a satului, fiind relativ bine întreținută. Ținându-se cont de calitățile sale arhitecturale și memoriale, a fost inclus în Lista Monumentelor de Cultură din 1955, legiferată prin H.C.M. nr. 661 din 1955. Conacul a fost puternic deteriorat de cutremurul din 4 martie 1977, fiind avariate în mare măsură zidurile exterioare și mai ales parterul clădirii, terasele și acoperișul. Ținându-se seama
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
legiferată prin H.C.M. nr. 661 din 1955. Conacul a fost puternic deteriorat de cutremurul din 4 martie 1977, fiind avariate în mare măsură zidurile exterioare și mai ales parterul clădirii, terasele și acoperișul. Ținându-se seama de valoarea istorică a monumentului, Secția de proiectare a Consiliului popular al județului Vaslui a întocmit în 1978 un proiect de consolidare și reparații capitale, care a fost avizat la 8 martie 1979 de Consiliul Culturii și Educației Socialiste. Avizul impunea ca lucrările de restaurare
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
exterioare. După Revoluția din decembrie 1989, conacul a fost abandonat de Trustul I.A.S. Vaslui, el suferind grave avarii în urma cutremurului din 1990. Ministerul Culturii a încercat în anul 1991 să treacă imobilul în administrarea sa (mai precis a Direcției Monumentelor, Ansamblurilor și Siturilor Istorice), în vederea conservării și restaurării. Dosarul de transfer s-a împotmolit în hățișul birocratic din România de la începutul anilor '90. Conacul (cod: 38 B 01199), biserica de curte (cod: 38 B 01198) și mormântul Doamnei Elena Cuza
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
de transfer s-a împotmolit în hățișul birocratic din România de la începutul anilor '90. Conacul (cod: 38 B 01199), biserica de curte (cod: 38 B 01198) și mormântul Doamnei Elena Cuza (cod: 38 D 021) au fost incluse pe Lista Monumentelor Istorice din 1992. Episcopia Hușilor și Mănăstirea „Ștefan cel Mare și Sfânt” de la Movila lui Burcel au solicitat în 1996 preluarea conacului în administrare în vederea amenajării ca muzeu ecleziastic și camere de protocol, iar Ministerul Culturii, prin Avizul nr. 152
Conacul din Solești () [Corola-website/Science/316176_a_317505]
-
ajunge de pe DN 24, făcând din satul Horpaz la dreapta pe un drum județean care duce în satul Ciurbești. În partea nordică a Ciurbeștilor (pe dealul Recea) se urmează drumul în pantă spre cimitirul satului. a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Iași din anul 2015, având codul de clasificare . În anul 1806 , la marginea nordică a satului Ciurbești (din apropierea Iașului), a fost construită o biserică de bârne cu hramul "Sf. Nicolae", pentru a sluji ca biserică de cimitir
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
unele cărți dezlegate”"; pe atunci slujea un preot, Andronache, și doi dascăli, Ioan și Constantin. În ultimii ani ai secolului XIX, alte documente afirmă că biserica avea un cântăreț. În anul 1925, biserica de lemn din Ciurbești a fost declarată monument istoric de către Comisiunea Monumentelor Istorice din România. Biserica a suferit de-a lungul timpului unele lucrări de restaurare. Astfel, în 1932 i s-a adăugat actualul acoperiș și s-a refăcut peretele pronaosului. Apoi, în anul 2001, s-au efectuat
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
atunci slujea un preot, Andronache, și doi dascăli, Ioan și Constantin. În ultimii ani ai secolului XIX, alte documente afirmă că biserica avea un cântăreț. În anul 1925, biserica de lemn din Ciurbești a fost declarată monument istoric de către Comisiunea Monumentelor Istorice din România. Biserica a suferit de-a lungul timpului unele lucrări de restaurare. Astfel, în 1932 i s-a adăugat actualul acoperiș și s-a refăcut peretele pronaosului. Apoi, în anul 2001, s-au efectuat lucrări de restaurare și
Biserica de lemn din Ciurbești () [Corola-website/Science/316188_a_317517]
-
înfrânte de bizantinii conduși de împăratul Vasile al II-lea. La 5 km nord de sat se află ruinele fortăreței lui Samuil, construită între 1009 și 1013 și Parcul Național Fortăreața lui Samuil, creat în 1982, unde se găsește un monument din bronz, ridicat în memoria țarului bulgar. La recensământul din 2011, populația satului Kliuci era de locuitori. Din punct de vedere etnic, majoritatea locuitorilor (%) erau bulgari. Pentru % din locuitori nu este cunoscută apartenența etnică.
Kliuci () [Corola-website/Science/316189_a_317518]
-
lucrări în colecții particulare din România, Austria, Grecia, Franța, Germania. Artă monumentala: "Dumitru Furtună", Dorohoi (1992); Busturi "Ion Creangă" și "Gheorghe Asachi", Iași Biserică Sfinții 40 de mucenici (1992-1993, marmură); Statuie "B.P. Hașdeu", Iași (1994, marmură); "Mihail Sturdza", Iași (1995-1996); Monument "Mihail Eminescu", Soroca, Republica Moldova (1997, bronz); Statuie "Haralamb Vasiliu", Podul Iloaiei, Iași (1998, bronz); Relief "Aurel Vlaicu", mănăstirea Cetățuia, Iași (1997, bronz); Monumentul "Unirii Mari", creație sculptor Olga Sturdza donat orașului Iași 1927 (vechea locație: Fundația Ferdinand Copou, distrus 1947
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
Biserică Sfinții 40 de mucenici (1992-1993, marmură); Statuie "B.P. Hașdeu", Iași (1994, marmură); "Mihail Sturdza", Iași (1995-1996); Monument "Mihail Eminescu", Soroca, Republica Moldova (1997, bronz); Statuie "Haralamb Vasiliu", Podul Iloaiei, Iași (1998, bronz); Relief "Aurel Vlaicu", mănăstirea Cetățuia, Iași (1997, bronz); Monumentul "Unirii Mari", creație sculptor Olga Sturdza donat orașului Iași 1927 (vechea locație: Fundația Ferdinand Copou, distrus 1947), reconstituit (1995- 1999, 1 Decembrie, marmură, locație nouă - Piața Națiunii în fața Universității de Medicină și Farmacie Iași); Monumentul "Împăcării" (Reconstituirea giulgiului lui Crist
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
mănăstirea Cetățuia, Iași (1997, bronz); Monumentul "Unirii Mari", creație sculptor Olga Sturdza donat orașului Iași 1927 (vechea locație: Fundația Ferdinand Copou, distrus 1947), reconstituit (1995- 1999, 1 Decembrie, marmură, locație nouă - Piața Națiunii în fața Universității de Medicină și Farmacie Iași); Monumentul "Împăcării" (Reconstituirea giulgiului lui Crist), Iași (2001, marmură, h=3.10 m); Monumentul episcopului "Melchisedec Ștefănescu", Român; Statuie "Ștefan cel Mare", Român (2004, bronz); Sculptură monumentala decorativă "Lei", Universitatea A.I Cuza Iași (2005-2006, piatra); Reconstiturie "Regele Ferdinand" (2007, gips
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]