34,654 matches
-
Vasile Pușcașu, Constantin Bogos, Vasile Andronache și Mihai Livinschi. Aceștia se vor alătura grupului rezident de la Gherla și vor constitui nucleul reeducării din acest centru. Înainte de începerea acțiunii, la ordinele Securității vor avea loc o serie de schimbări în dispozitivul penitenciarului: ofițerul politic Iacob va fi înlocuit cu Gheorghe Sucigan, în calitate de șef al Biroului Operativ, și Constantin Pruteanu, ca ajutor al său. Ulterior, Pruteanu va fi înlocuit cu Constantin Avădani. La rândul său, directorul Lazăr este înlocuit cu căpitanul Constantin Gheorghiu
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
au încercat să-și taie venele cu linguri ascuțite, Ion Pangrate a încercat să-și taie gâtul cu sticla de la geamul celulei, s-au aruncat din pat cu capul în pardoseală sau cu capul în cazanul de supă fierbinte. În penitenciarul Gherla, reeducarea de tip Pitești a avut loc la etajul 3. Camera de detenție 99 era locul central al demascărilor (echivalentul "camerei 4 spital" de la Pitești), iar comitete de reeducare erau în mai multe camere pe tot etajul. Pe 30
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
alte probleme precum decesele din dispozitiv, a dus la ordonarea - de către Avădani - sistării demascărilor. Acestea nu au fost însă stopate, ci doar ritmul lor încetinit. În urma acestei decizii, Țurcanu a conceput un "Plan de diversiune și reeducare a deținuților din penitenciarul Gherla", în scopul continuări activității de reeducare pe cale nonviolentă. Planul era conceput în trei faze: Planul a fost stopat în decembrie 1951, când se afla la începutul celei de-a treia faze. Reeducarea de tip Pitești din închisoarea Gherla a
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
soldați însărcinați cu paza înscenau evadări și împușcau deținuții fără somație. O astfel de acțiune se solda cu 15 zile de permisie. Unul din evenimentele care au influențat regimul de detenție de la Canal, dar și întregul proces de reeducare din penitenciarele din țară, a fost moartea doctorului Ion Simionescu la 12 iulie 1951. În vârstă de 67 de ani, torturat în repetate rânduri de către reeducați, bătut, înfometat și pus la muncile cele mai grele, acesta, sub pretextul de a se duce
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Iosif Nemeș și Tudor Sepeanu, respectiv a ofițerilor politici din închisori, foarte puține persoane din cadrul administrației - chiar și cele care bănuiau că se folosește bătaia pentru obținerea materialului informativ - erau la curent cu metodele folosite pentru obținerea acestuia, inclusiv direcția penitenciarelor, personalul administrativ, respectiv majoritatea direcțiilor Securității. Deținutul Vintilă Vais ajunge la Gherla în luna mai 1951. Arestat pentru o presupusă favorizare de trecere de frontieră, în realitate el căzuse victivă unei rafuieli personale cu ministrul adjunct Marin Jianu, despre care
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
compromițătoare despre persoane sus puse în angrenajul partidului comunist, cum ar fi Teohari Georgescu, Petru Groza, Alexandru Nicolschi, Tudor Sepeanu, Gheorghe-Gheorghiu Dej și alții. Declarațiile lui Vais au provocat neliniște în cadrul Securității și vor duce la declanșarea unor anchete în penitenciare și dezavuarea secretului reeducării în cadrul forurilor superioare. Acest lucru, coraborat cu o serie de alți factori, cum ar fi: după doi ani de torturi, deținuții nu mai puteau ascunde informații relevante; sub constrângerea torturii, deținuții ajungeau să fabuleze conspirații, pentru
Reeducarea în România Comunistă () [Corola-website/Science/331584_a_332913]
-
Justiției din Republica Moldova, care exercită conducerea, coordonarea și controlul asupra realizării politicii de stat în domeniul punerii în executare a pedepselor penale privative de libertate, măsurii arestului preventiv, sancțiunii arestului contravențional, precum și a măsurilor de siguranță aplicate deținuților. Reforma sistemului penitenciar a început în anul 1996, imediat după trecerea Direcției Instituțiilor Penitenciarelor în subordinea Ministerului Justiției, transformîndu-se, ulterior în al Republicii Moldova, acest proces generînd reforme cardinale în sistemul de executare a pedepselor privative de libertate și executarea altor sarcini ale instituțiilor
Departamentul Instituțiilor Penitenciare () [Corola-website/Science/331650_a_332979]
-
politicii de stat în domeniul punerii în executare a pedepselor penale privative de libertate, măsurii arestului preventiv, sancțiunii arestului contravențional, precum și a măsurilor de siguranță aplicate deținuților. Reforma sistemului penitenciar a început în anul 1996, imediat după trecerea Direcției Instituțiilor Penitenciarelor în subordinea Ministerului Justiției, transformîndu-se, ulterior în al Republicii Moldova, acest proces generînd reforme cardinale în sistemul de executare a pedepselor privative de libertate și executarea altor sarcini ale instituțiilor sistemului penitenciar impuse prin lege. Este o subdiviziune strucutrală a DIP
Departamentul Instituțiilor Penitenciare () [Corola-website/Science/331650_a_332979]
-
început în anul 1996, imediat după trecerea Direcției Instituțiilor Penitenciarelor în subordinea Ministerului Justiției, transformîndu-se, ulterior în al Republicii Moldova, acest proces generînd reforme cardinale în sistemul de executare a pedepselor privative de libertate și executarea altor sarcini ale instituțiilor sistemului penitenciar impuse prin lege. Este o subdiviziune strucutrală a DIP, care asigură: Înființarea Direcției trupelor de pază și escortare a avut loc la 1 octombrie 1997, în baza Hotărîrii de Guvern nr. 796 din 20 august 1997. Sarcinile și atribuțiile de
Departamentul Instituțiilor Penitenciare () [Corola-website/Science/331650_a_332979]
-
din 20 august 1997. Sarcinile și atribuțiile de bază ale colaboratorilor acestei subdiviziuni sunt: Instituția a fost fondată la 1 aprilie 1991. Instituția este subordonată DIP, a cărei menire de bază constă în instruirea și perfecționarea permanentă a angajaților Sistemului Penitenciar. Obiectivele de bază ale acestei instituții sunt: În anii 1971 - 1995 instituția aparținea Comenduirii Speciale aflate în subordinea Comisariatului de Poliție a raionului Criuleni al MAI. La 15 august 1995, prin ordinul MAI nr. 175, se creează Centrul Metodic Instructiv
Departamentul Instituțiilor Penitenciare () [Corola-website/Science/331650_a_332979]
-
solidar, că n-a înțeles, că nu participă, că nu știe, că nu e tolerant, că nu poate asculta, că nu știe legea."” Mihai Bumbeș este co-autor (împreună cu Mihai Burcea și Marius Stan) al unor volume de cercetare istorică sistemului penitenciar din perioada comunistă:
Mihail Bumbeș () [Corola-website/Science/331866_a_333195]
-
A înzestrat capitala Olteniei cu două clădiri construite în stil neoromânesc: Palatul Banca Comerțului din Craiova, (azi Primăria Craiovei) și Casa Albă din Craiova. A studiat la Școala Superioară de Comerț din Craiova. În perioada comunistă a fost încarcerat la penitenciarele Văcărești și Caransebeș și a decedat la scurt timp după eliberare din penitenciar. Constantin Neamțu a fost căsătorit cu Cella Neamțu, cu care a avut doi copii: Tudor și Șerban Neamțu. Soția sa, a fost arestată la 14 aprilie 1951
Constantin C. Neamțu () [Corola-website/Science/332594_a_333923]
-
Comerțului din Craiova, (azi Primăria Craiovei) și Casa Albă din Craiova. A studiat la Școala Superioară de Comerț din Craiova. În perioada comunistă a fost încarcerat la penitenciarele Văcărești și Caransebeș și a decedat la scurt timp după eliberare din penitenciar. Constantin Neamțu a fost căsătorit cu Cella Neamțu, cu care a avut doi copii: Tudor și Șerban Neamțu. Soția sa, a fost arestată la 14 aprilie 1951 odată cu lotul soțiilor și copiilor foștilor demnitari. A petrecut perioada de detenție la
Constantin C. Neamțu () [Corola-website/Science/332594_a_333923]
-
Constantin Neamțu a fost căsătorit cu Cella Neamțu, cu care a avut doi copii: Tudor și Șerban Neamțu. Soția sa, a fost arestată la 14 aprilie 1951 odată cu lotul soțiilor și copiilor foștilor demnitari. A petrecut perioada de detenție la penitenciarul Ghencea, lagărul de la Popești Leordeni (1952), ferma Pipera și penitenciarul Dumbrăveni. A fost eliberată la 19 aprilie 1954. Fiul său Tudor Neamțu, de profesie avocat, a fost arestat în 1949. A fost torturat în timpul anchetei și a fost condamnat la
Constantin C. Neamțu () [Corola-website/Science/332594_a_333923]
-
a avut doi copii: Tudor și Șerban Neamțu. Soția sa, a fost arestată la 14 aprilie 1951 odată cu lotul soțiilor și copiilor foștilor demnitari. A petrecut perioada de detenție la penitenciarul Ghencea, lagărul de la Popești Leordeni (1952), ferma Pipera și penitenciarul Dumbrăveni. A fost eliberată la 19 aprilie 1954. Fiul său Tudor Neamțu, de profesie avocat, a fost arestat în 1949. A fost torturat în timpul anchetei și a fost condamnat la 5 ani închisoare, în baza unui dosar cu probe false
Constantin C. Neamțu () [Corola-website/Science/332594_a_333923]
-
Fiul său Tudor Neamțu, de profesie avocat, a fost arestat în 1949. A fost torturat în timpul anchetei și a fost condamnat la 5 ani închisoare, în baza unui dosar cu probe false. O parte din detenție a petrecut-o la penitenciarul Jilava, lagărul Peninsula (până la 18 iulie 1953) și penitenciarul Aiud.
Constantin C. Neamțu () [Corola-website/Science/332594_a_333923]
-
arestat în 1949. A fost torturat în timpul anchetei și a fost condamnat la 5 ani închisoare, în baza unui dosar cu probe false. O parte din detenție a petrecut-o la penitenciarul Jilava, lagărul Peninsula (până la 18 iulie 1953) și penitenciarul Aiud.
Constantin C. Neamțu () [Corola-website/Science/332594_a_333923]
-
Moruzov, directorul Serviciului Secret de Informații (SSI). Cei 95 se găseau internați în lagăre de detenție - Vaslui (31 de persoane, din care o persoană neidentificata), Miercurea Ciuc (44 persoane, din care doi neidentificați), Spitalul Militar Brașov (7 persoane) și în fine, Penitenciarul Râmnicu Sărat (13 persoane) Acestora li s-a adăugat Victor Dragomirescu, strangulat în dubă poliției și aruncat de viu în cuptorul crematoriului "Cenușă" din București. La Vaslui nu s-a respectat protocolul execuției prin împușcare, victimele fiind mitraliate în grup
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
al doilea eșalon. Practic, în 21/22 septembrie au dispărut majoritatea cadrelor de conducere ale mișcării. Printre cei 95 se găseau extrem de mulți dintre cei 66 parlamentari legionari, rezultați din alegerile din decembrie 1937, ultimele alegeri libere din România interbelică. Penitenciarul Râmnicu Sărat Spitalul Militar Brașov Lagărul de la Vaslui Lagărul de la Miercurea Ciuc București - Echipa Miti Dumitrescu Închisoarea Văcărești - Crematoriul "Cenușă" În momentul comiterii celor 252 de asasinate, 95 + 1 (Victor Dragomirescu) dintre victime se găseau în custodia autorităților statului, din care
Asasinatele din 21/22 septembrie 1939 () [Corola-website/Science/332605_a_333934]
-
cărțile "incriminate" se numără ""În preajma revoluției"" de Constantin Stere, "" Povestea vieții mele"" de Regina Maria, ""Mustul care fierbe"" de Octavian Goga și ""Memoriile regelui Carol I"", cărți considerate un pericol de către comuniști. Execută patru ani de pedeapsă, fiind eliberat din penitenciarul Gherla la 17 aprilie 1964 ca urmare a unui decret de grațiere colectivă. În anul 1975, la Editură Eminescu apare volumul ""Facsimile"", editat cu sprijinul lui Nicolae Carandino și Valeriu Râpeanu. În anul 1976 iese de sub tiparul Editurii Eminescu cartea
Leon Kalustian () [Corola-website/Science/333720_a_335049]
-
mare și inutilă. Armamentul cetății a fost demontat, iar tranșeele umplute cu fier vechi. Unele secțiuni ale cetății au fost atribuite unor instituții civile, armata ocupând cazărmile fostei Divizii a XXVIII-a. Forturile VI și IX au fost utilizate ca penitenciare, iar în Fortul VII au fost instalate Arhivele Centrale; postul național de radio a avut și el sediul în cetate; în depozitul de praf de pușcă din Fortul I a fost instalată o cameră de gazare pentru execuția condamnaților la
Cetatea Kaunas () [Corola-website/Science/333842_a_335171]
-
Municipiului București. În mai 2012 a fost numit președinte executiv al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului. În această calitate, a demarat investigațiile privind fapte cu posibile consecințe de natură penală comise de 35 de angajați ai Direcției Generale a Penitenciarelor în urma exercitării funcțiilor în perioada 1950-1964. Campania pe care a derulat-o cât timp s-a aflat la conducerea IICCMER și care s-a intitulat ”Dosarul torționarilor” s-a soldat cu trimiterea în judecată și condamnarea lui Alexandru Vișinescu și
Andrei Muraru () [Corola-website/Science/333278_a_334607]
-
s-a aflat la conducerea IICCMER și care s-a intitulat ”Dosarul torționarilor” s-a soldat cu trimiterea în judecată și condamnarea lui Alexandru Vișinescu și a lui Ioan Ficior. Astfel, Vișinescu a devenit, în iulie 2015, primul comandant de penitenciar din perioada comunistă condamnat de o instanță din România pentru crimele sale. Pe 10 februarie 2016, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis printr-o sentință definitivă condamnarea sa la 20 de ani de închisoare, degradarea militară, interzicerea drepturilor
Andrei Muraru () [Corola-website/Science/333278_a_334607]
-
o sentință definitivă condamnarea sa la 20 de ani de închisoare, degradarea militară, interzicerea drepturilor civile pentru o perioadă și obligarea la plata unor despăgubiri rudelor victimelor, în solidar cu statul român; Vișinescu a fost încarcerat în aceeași zi la Penitenciarul București-Rahova. În martie 2014, Andrei Muraru a fost numit membru în Consiliul de Administrație al TVR. În iulie 2014, Andrei Muraru a fost numit consilier personal al președintelui PNL, Klaus Iohannis. Pe 22 decembrie 2014, a fost numit consilier prezidențial
Andrei Muraru () [Corola-website/Science/333278_a_334607]
-
A fost arestat în casa lui Emil Bodnăraș, unul din personajele cheie în perioada instalării regimului comunist în România, unde era invitat la masă. Ulterior a fost transferat la Moscova, unde a fost anchetat timp de două săptămâni în faimosul penitenciar Lubianka. La 23 august 1945, a fost eliberat, tot la intervenția lui Emil Bodnăraș, dar a rămas sub supravegherea SSI, deja confiscat de comuniști. A fost arestat din nou în data de 26 mai 1949, fiind ulterior condamnat la închisoare
Traian Borcescu () [Corola-website/Science/333277_a_334606]