36,271 matches
-
spre a izbândi, tocmai metehnele, ticurile și agresiunea morală care o recuză." (Valentin Dumitrescu, Luceafărul, 26 ianuarie 1980) "O comedie ușoară care nu-și propune să satirizeze, ci doar să ironizeze cu o anume îngăduință omenească mici defecte cotidiene, un dialog vioi, spumos, în cele mai fericite cazuri presărat cu calambururi denotând spiritul ascuțit al autorului, caractere bine conturate, dar neieșind din sfera unor nepretențioase și firești observații a tipurilor existente în realitatea înconjurătoare, o desfășurare a acțiunii în care neașteptatul
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
1 mai 1987) ZECE HOHOTE DE RÂS, Octombrie 24, 1987, Teatrul Tineretului, Piatra Neamț; Decembrie 29, 1987, Teatrul de stat, Oradea "O suită de «pastile dramatice» configurează spectacolul acesta de «hohote de râs» (numărul lor nici nu contează) - un fel de dialoguri libere, pe teme ce nu întrec măsura anecdoticului, savuroase prin ducerea subiectului până în pânzele negre ale absurdului, fără să pună la încercare răbdarea spectatorului. Întotdeauna în două personaje - își definește Tudor Popescu însuși formula dramatică nouă -, o pastilă dramatică surprinde
Tudor Popescu () [Corola-website/Science/302576_a_303905]
-
de la Soissons), "Sic et non" („Da și nu”, 1122-23), "Theologia Christiana" (1124-1136), "Expositio ad Romanos" (Expunere despre [Epistola lui Pavel] către romani), "Ethica seu Scito teipsum" („Etica sau cunoaște-te pe tine însuți”), respectiv "Dialogus inter Philosophum, Judaeum, et Christianum" („Dialogul dintre un filosof, un evreu și un creștin”). La Abélard, ca și pentru toți gânditorii medievali, între rațiune și credință există o legătură foarte strânsă. Spre deosebire de ceilalți, Abélard consideră însă că teologia este reductibilă la dialectică, în sensul că adevărurile
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
greco-catolică) și prevedea că bunurile acesteia aflate în proprietatea statului (cu excepția moșiilor) urmau a fi restituite Bisericii Române Unite. În ceea ce privește situația bisericilor și a caselor parohiale aflate în posesia Bisericii Ortodoxe, aceasta urma să fie stabilită prin comisiile bilaterale de dialog, formate din reprezentanți ai ambelor culte. Aceste comisii nu au reușit să rezolve situațiile conflictuale, cu excepția Banatului, unde și prin bunăvoința mitropolitului ortodox Nicolae Corneanu s-au găsit soluții convenabile ambelor părți. Biserica Unită cu Roma a solicitat aplicarea principiului
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
lor. Tot mai neauzită. Fascinația orașului atît de visat de dorohoian trebuia să producă truvaiul, găselnița: ușile celebre(dar și cele umile) ale înveșnicirii sale(VI). Apăsările momentului s-au cerut, irepresibil, transpuse. Am recurs la un expresionism al crispatului dialog dintre gură și mîini(VII). După trecerea prin convulsivele bolgii, se impunea revenirea, fericită, la culoare. Doar la culoare. Culoarea ca mîn- tuire(VIII). O viață între tartrajele unui album! Cel ce l-a deschis este automat invitatul atelierului meu
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
pentru realizarea de aranjamente democratice pe plan economic și social, durabile și pozitive. La începutul carierei politice Constantin Titel Petrescu, nu refuză multe teze marxiste, cum ar fi lupta de clasă, dar o înțelegea ca o formă democratică, parlamentară, deschisă dialogului, nu legitimarea violenței, forței brutale sângeroase, propovăduite de leninism și stalinism. În felul acesta el se apropia mai mult de curentul social-democrat reformist inițiat de Leon Blum, care întrezărea soluții dincolo de violență și marxism, pe cale parlamentară și transformării societății prin
Constantin Titel Petrescu () [Corola-website/Science/302813_a_304142]
-
fel ca în serialul original "Star Trek", dorim să insuflăm tespectatorilor aceeași afecțiune pentru eroii noștri.” Mark Bourne, de la revista "The DVD Journal", a descris primul sezon astfel: „Un episod tipic se baza pe un fir narativ triplu, alegorii stângace, dialoguri rigide și bombastice, ori caracterizări prea lungi pentru a părea relaxate și naturale.” Alte aspecte criticate au fost efectele speciale proaste și faptul că situațiile dramatice erau de multe ori rezolvate prin mecanismul de tip "deus ex machina" în care
Star Trek: Generația următoare () [Corola-website/Science/303232_a_304561]
-
Episcop de Lugoj. În luna octombrie 1994 Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea l-a numit membru al Consiliului Pontifical pentru Promovarea Unității Creștine din Roma, iar în anul 1995 a fost numit membru al Comisiei Mixte de Dialog Teologic între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă. La 20 noiembrie 1995 a fost numit Episcop diecezan al Lugojului, iar la 5 mai 1996 a avut loc întronizarea sa ca Episcop diecezan la Lugoj. În perioada 9-19 iulie 2000, P.S. Alexandru
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
diecezan al Lugojului, iar la 5 mai 1996 a avut loc întronizarea sa ca Episcop diecezan la Lugoj. În perioada 9-19 iulie 2000, P.S. Alexandru Mesian a participat la Baltimore (S.U.A.), la lucrările celei de-a VIII-a Întâlniri de Dialog Teologic Internațional între Biserica Catolică și Biserica Ortodoxă; la această întâlnire a fost prezent și P.S. Episcop Timotei al Aradului, care a reprezentat Biserica Ortodoxă Română. La 7 februarie 2004 a primit din partea Președinției României Ordinul "Meritul Cultural" în grad
Alexandru Mesian () [Corola-website/Science/303270_a_304599]
-
dominația asupra Greciei. Cauza acestui război a fost ascensiunea Atenei ca putere regională, spartani fiind astfel îngrijorați că această ar putea obține supremația militară și economică, și că distribuirea puterii va deveni inegală. Un punct important al operei sale este "dialogul melian", reprezentând poziția insulei Melos în conflict. Insula Melos se declarase neutră în cadrul unei neînțelegeri, însă în realitate susținea financiar Sparta. Atenieni au atacat-o, iar după un teribil masacru, au cucerit insula. Reacția Atenei asupra teritoriului neutru reprezintă una
Realismul în relațiile internaționale () [Corola-website/Science/303284_a_304613]
-
Demetriade îi scria soțului pe 3/16 iulie despre acceptul celor doi, spunând că motivul principal al lui Toneanu fusese acela că "„nu are cine să se ocupe cu exploatarea filmului în provincie, fiind cu toții prinși la teatru”". În plus, dialogul purtat între Soreanu și Popescu se desfășurase pe un ton intolerabil, ce făcea imposibilă continuarea unei colaborări. În aceeași zi, Demetriade telegrafia la București că primește cei 15.000 cu condiția ca toți să fie „degajați de partea Liciu”. În
Independența României (film) () [Corola-website/Science/303267_a_304596]
-
moderne trebuie să aibă un stil artistic comun și strict. În general, cea mai comună formă de desenare a animeurilor este cea unde personajele au „trăsături fizice exagerate cum ar fi ochi mari, păr mare, membre lungi și bule de dialog cu forme dramatizate, replici rapide și onomatopeice, tipografie exclamatorie”. Încă un element stilistic este cel al liniilor. În anime liniile sunt de obicei influențate de aspectul stilistic al lucrului cu pensula, decât cu un stilou caligrafic. Acest lucru poate fi
Anime () [Corola-website/Science/303317_a_304646]
-
să-l facă celebru. Prima ocazie a avut-o tot în 1974, când a obținut unul din rolurile principale din filmul "Lorzii din Flatbush" (The Lords of Flatbush). Tot cu acest film a obținut și prima creditare ca scenarist pentru "dialoguri adiționale". Cu banii câștigați prin acest film, Sylvester și Sasha s-au mutat la Hollywood. A urmat din nou o serie de audiții la agenții și studiouri, în urma cărora a obținut câteva roluri episodice în filme și seriale tv. În
Sylvester Stallone () [Corola-website/Science/303368_a_304697]
-
„Republica” (în ) este o lucrare (dialog socratic) scrisă de Platon aproximativ în anul 360 î.Hr. Este o lucrare influentă de filozofie și de teorie politică, probabil și cea mai cunoscută lucrare a lui. Scena dialogurilor este casa lui Cephalus în Piraeus, un oraș-port conectat de Atena
Republica (Platon) () [Corola-website/Science/303364_a_304693]
-
„Republica” (în ) este o lucrare (dialog socratic) scrisă de Platon aproximativ în anul 360 î.Hr. Este o lucrare influentă de filozofie și de teorie politică, probabil și cea mai cunoscută lucrare a lui. Scena dialogurilor este casa lui Cephalus în Piraeus, un oraș-port conectat de Atena de Zidurile Lungi. Despre Socrate se știa că nu se aventura de obicei prea mult în afara Atenei. Întregul dialog este, cel mai probabil, relatat de Socrate cu o zi
Republica (Platon) () [Corola-website/Science/303364_a_304693]
-
politică, probabil și cea mai cunoscută lucrare a lui. Scena dialogurilor este casa lui Cephalus în Piraeus, un oraș-port conectat de Atena de Zidurile Lungi. Despre Socrate se știa că nu se aventura de obicei prea mult în afara Atenei. Întregul dialog este, cel mai probabil, relatat de Socrate cu o zi după ce a avut loc - posibil lui Timaeus, Hermocrates, Critias și unui necunoscut, dar interpretarea aceasta nu este sigură. Personaje minore În prima carte, sunt propuse două definiții date justiției, dar
Republica (Platon) () [Corola-website/Science/303364_a_304693]
-
Socrate în Cartea a II-a îi conduce pe interlocutori într-o discuție despre justiția unui oraș, care Socrate consideră că îi va ajuta să înțeleagă viața dreaptă a unui om, dar pe o scară mai mare. Republica este un dialog dramatic, nu un tratat. Socrate construiește o serie de mituri, minciuni nobile, ca să facă să pară un oraș că este just, iar aceste condiții modelează viața în comunități. Socrate definește justiția ca « munca la care el este cel mai potrivit
Republica (Platon) () [Corola-website/Science/303364_a_304693]
-
organice. Viața seamna în opera să cu un veritabil și continuu elogiu adus feminității, maternității ca elemente constituționale ale misterului lumii. Afin soluțiilor irimesciene a știut să facă diferența prin idee și un mod personal de a se raporta la dialogul inefabil dintre volum și mediul ambiant, spațiul precis configurat în geometria lui naturală. Noțiunea timpului este nuanțata din perspectiva timpului că un concept abstract, obiectiv și infinit, ale cărui racorduri cu umanul pot fi identificate în noțiunea mai nuanțată, aceea
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
se despovăreze de ele după ce le-a identificat și virtuțile și limitele. Prin Giacometti a ajuns la efilarea volumului, prin dematerializare, prin Boccionni la asumarea mișcării interioare și structura animată de vânturi imprevizibile, prin Henri Moore a avut acces la dialogul dintre plinuri și goluri. Hans Arp șu Calder i-au amplificat registrul conexiunilor posibile dar, stiindu-le a putut să le evite. Modernitatea lui Guguianu stă în recuperarea originarului, a formei care, prin metaforă și simbol, încorporează o atitudine în fața
Marcel Guguianu () [Corola-website/Science/303392_a_304721]
-
lungmetrajului „” au fost desenați de către Călin Cazan în colaborare cu Mircea Toia. Filmul reprezintă primul lungmetraj S.F. produs în România, o continuare a serialului omonim realizat de echipa lui Victor Antonescu. "Proiectul Delta" a fost conceput pentru a stabili un dialog între civilizațiile intergalactice. La bordul navei a fost admisă și o ziaristă extraterestră. Curând, ea și căpitanul observă că supercreierul ce controla nava poate să acționeze neprogramat. În final, își dau seama că acest fapt se datorează frumuseții jurnalistei, care
Misiunea spațială Delta () [Corola-website/Science/303430_a_304759]
-
știință și cultură", "Agora Literară", "Stindard" ș.a. 1980 - “Orizonturi mioritice transilvane” - Arad. 1981 - “Un spectacol pentru o mie de ani” (interviuri cu 30 de sculptori) - Arad. 1983 - O antologie literară a 101 autori arădeni, intitulată “Cântec pentru mâine” - Arad. 1993 - “Dialoguri cu Ioan Alexandru. Poetul și Revoluția”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1993. 1995 - “Dialoguri la frontieră” (publicistică), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1995. 1995 - “Puterea libertății” (interviuri), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1995. 1998 - “Politica și cultura la frontiera de vest” (dialoguri cu
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Un spectacol pentru o mie de ani” (interviuri cu 30 de sculptori) - Arad. 1983 - O antologie literară a 101 autori arădeni, intitulată “Cântec pentru mâine” - Arad. 1993 - “Dialoguri cu Ioan Alexandru. Poetul și Revoluția”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1993. 1995 - “Dialoguri la frontieră” (publicistică), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1995. 1995 - “Puterea libertății” (interviuri), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1995. 1998 - “Politica și cultura la frontiera de vest” (dialoguri cu personalități culturale și politice), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Ioan Slavici și
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
1993 - “Dialoguri cu Ioan Alexandru. Poetul și Revoluția”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1993. 1995 - “Dialoguri la frontieră” (publicistică), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1995. 1995 - “Puterea libertății” (interviuri), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1995. 1998 - “Politica și cultura la frontiera de vest” (dialoguri cu personalități culturale și politice), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Ioan Slavici și unitatea spirituală națională” (coautor), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Templul memoriei. Ștefan Augustin Doinaș în dialog cu ”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1999 - “Călătorie prin
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
1995. 1998 - “Politica și cultura la frontiera de vest” (dialoguri cu personalități culturale și politice), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Ioan Slavici și unitatea spirituală națională” (coautor), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Templul memoriei. Ștefan Augustin Doinaș în dialog cu ”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1999 - “Călătorie prin veac. Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de acad. Augustin Buzura, “Vasile Goldiș” University Press - 1999. 1999 - “Întrebătorul din Agora” (literatură și document) - zece ani de la Revoluția Română din
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
politice), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Ioan Slavici și unitatea spirituală națională” (coautor), Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1998 - “Templul memoriei. Ștefan Augustin Doinaș în dialog cu ”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1998. 1999 - “Călătorie prin veac. Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de acad. Augustin Buzura, “Vasile Goldiș” University Press - 1999. 1999 - “Întrebătorul din Agora” (literatură și document) - zece ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989 de la Arad, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1999. 2000 - “Călătorie prin veac. Gabriel
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]