35,526 matches
-
nu au fost considerați "narod" „națiune” aparte, la fel cu sârbii și croații, până în 1971. Atunci au primit acest statut cu numele de "Muslimani", dar oficial limba lor era tot sârbocroata. Începând cu anii 70, într-un context în care intelectualii croați începeau să pună sub semnul întrebării conceptul de limbă sârbocroată, și la intelectualii bosniaci a apărut revendicarea unor specificități legate de tradiția culturală musulmană. După destrămarea Iugoslaviei și crearea statului Bosnia și Herțegovina, bosniaca a devenit limbă oficială și
Limba bosniacă () [Corola-website/Science/305722_a_307051]
-
nu a fost găsită, pentru simplul motiv că numărul celor care doreau să părăsească țara era mult mai mare, ca și pentru faptul că s-au făcut intervenții ca să fie trecute pe listă persoane care nu făceau parte din "elita intelectuală", militari, politicieni, rude ale acestora, etc...( vezi și interogatoriul lui Mihai Antonescu din 16 aprilie 1946, luat de Dumitru Zelea Săracu, în care acesta din urmă neagă categoric existența vreunei liste definitive, în ) A urmat proclamația regelui către țară, cei
Constantin Tobescu () [Corola-website/Science/305727_a_307056]
-
tineri erau trimiși în Europa, tot pe socoteala împăratului, pentru a se perfecționa. Deoarece Pedro al II-lea nu putea trăi fără muzică, Teatrul liric din Rio de Janeiro ajunsese, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, centrul intelectual și social al Capitalei. A adus în Brazilia pictori, sculptori și arhitecți francezi, care au creat în noul Imperiu opere plastice baroce sau neoclasice, devenite curând modele pentru artiștii locali. În timpul domniei sale a fost creat Institutul brazilian de istorie și
Pedro al II-lea al Braziliei () [Corola-website/Science/305738_a_307067]
-
când abia împlinise vârsta de douăzeci de ani. Diogenes Laertios și Strabo ne relatează că Socrate i-ar fi salvat viața în bătălia de la Delion (424 î.e.n.). Recunoscător, Xenofon a stat în preajma maestrului iubit cinci-șase ani, hotărâtori pentru formația sa intelectuală și morală — pînă în 401, când părăsește Atena. La finele, războiului peloponesiac care a durat treizeci de ani (431-401) și a provocat Atenei mari pagube, Xenofon, spirit de aventurier, se înrolează în expediția celor Zece Mii — punându-se, fără să știe
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
filosofice, că adevăratul Socrate ar fi cel prezentat de Platon, care a înțeles adecvat resorturile ultime, metafizice, ale gândirii maestrului. Este, adevărat că discipolul Xenofon a stat departe de magistrul său ani îndelungați, este cert, de asemenea, că formația lui intelectuală nu i-ar fi permis să urmărească toate meandrele dialecticii, dar el nici nu și-a propus acest lucru. Ținta lui a fost readucerea în memorie a figurii dragi a maestrului, odată cu reactualizarea învățăturilor acestuia, pentru ca ele să fie pilde
Xenofon () [Corola-website/Science/305757_a_307086]
-
lipsă de înțelegere, de formație ideologică a studenților. Cultivăm tradiții ale poporului, dar de ce în ajunul Crăciunului? Cât ar zice să i-am dat condiție laică, cu urări studențești, ea rămâne totuși manifestare desfășurată în cadrul sărbătorilor religioase de către niște oameni intelectuali, cu anumite pretenții, formație, instrucție! Noi vrem să înlăturăm anumite reminiscențe în manifestarea oamenilor și studenții devin promotori ale lor". Trecând la analiza atitudinilor studenților și a acțiunilor care trebuiau luate de organele politice, raportul lui Ion Iliescu arăta: "Și
Mișcările studențești din București din 1956 () [Corola-website/Science/305747_a_307076]
-
Stefan Ludwig Roth” din Mediaș. Având nota maximă la examenele de bacalaureat, a fost primit la facultatea de filosofie din Cluj, fără a mai fi nevoie să treacă un examen de admitere. În timpul studiilor universitare a frecventat cercurile studențești și intelectuale care se întruneau regulat la cafeneaua „Arizona” din Cluj. În 1971 a terminat licența în filosofie și sociologie, fiind șef de promoție. A fost mai apoi acceptat ca asistent la facultatea de filosofie, predand cursuri de filosofia istoriei și logica
Andrei Marga () [Corola-website/Science/306272_a_307601]
-
încercare. Adesea, păstrează în urechile sale multiple obiecte magice: o perie care, aruncată îndărăt, se preface în pădure impenetrabilă, o gresie sau un inel, din care răsare un munte, repectiv un zid, inescaladabil. Aproape întotdeauna, Calul Năzdrăvan efectuează toate muncile intelectuale și fizice dificile sau insolite, necesare eroului. Sunt cazuri de funcționalitate multiplă: încălzirea sau răcirea, cu nările, a băii împărătești, transportul terestru, aerospațial sau cel puțin prin glisare relativistă între tărâmuri; alteori, Calul Năzdrăvan devine car de luptă care se
Calul năzdrăvan () [Corola-website/Science/306302_a_307631]
-
el; are o fire energică, așa spune preotul”. Julien, un băiat de nouăsprezece ani, admirator al lui Napoleon Bonaparte, este pe placul stăpânei lui. „În salon, oricât de umilă i-ar fi fost ținuta, ea îi găsea o mare superioritate intelectuală față de toți ce veneau în casă”. La început îi este greu în noua locuință, se acomodează cu dificultate, nu-i iubește pe copii, este invidiat de servitori și simte o profundă repulsie față de cei bogați. Când află că Elisa, camerista
Roșu și negru (roman) () [Corola-website/Science/306340_a_307669]
-
donat-o Academiei Române. Cele mai multe din aceste piese sunt păstrate în "Muzeul de artă al Academiei Române", al cărui fondator a fost. George Oprescu a fost homosexual. Datorită relațiilor pe care și le făcuse în străinătate, în calitate de secretar al Comisiei de Cooperație Intelectuală a Ligii Națiunilor, lucrând cu personalități precum Henri Bergson, Albert Einstein, Marie Curie, John Galsworthy, Paul Valéry, el era tratat mai cu mănuși de comuniști (nefăcând pușcărie datorită orientării sexuale) care însă nu se sfiau să-i spună „curvă bătrână
George Oprescu () [Corola-website/Science/306372_a_307701]
-
un semn de alarmă în timpul anilor 50, acest lucru conducând inevitabil către stabilirea "Codului de cenzură al benzilor desenate Comics Code Authority)". Tendința către un Batman mai pașnic este intensificată după război odată cu introducerea "Codului de cenzură". De asemenea, gruparea intelectuală al acelei vremi a argumentat că personajele ca și Batwoman (1956) și fiica comisarului Gordon- Barbara ( Bat-Girl) 1961 au fost introduse în universul DC pentru a contrazice faptul că Batman și Robin erau gay, poveștile ajungând să fie mai organizate
Batman () [Corola-website/Science/306360_a_307689]
-
săi sunt uciși de criminalul Joe Chill, un pungaș comun, în momentul în care se întorc acasă de la cinematograf. Bruce Wayne jură că va alunga răul de pe străzile orașului care a luat viețile părinților săi. Începe o pregătire fizică și intelectuală îndelungată, conștientizând de-a lungul drumului că aceste amănunte nu vor fi îndeajuns. „Criminalii sunt o grămadă de lași superstițioși ", remarcă Wayne, „deci deghizarea mea trebuie să fie în stare să-i umple de teroare. Trebuie să fiu o creatură
Batman () [Corola-website/Science/306360_a_307689]
-
Griffin pus pe dominație mondială și moartea mamei sale. Stewie vorbește fluent și elocvent, cu un accent de aristocrat englez. Deși familia îi poate auzi planul de cucerire a lumii, Stewie nu este luat în seamă decât de Brian câinele intelectual vorbitor. Brian este singurul membru al familiei care îl înțelege pe Stewie și nu îl tratează ca pe un bebeluș. Alte personaje recurente sunt și vecinii familiei Griffin: Joe Swanson ofițerul de poliție paraplegic, Bonnie soția lui mereu însărcinată ; maniacul
Familia mea dementă () [Corola-website/Science/305833_a_307162]
-
construit cu cea mai mare eleganță arhitectonică, acoperit peste tot cu sticlă, pardosit cu asfalt, rivalizând cu cele mai renumite și mai frumoase pasaje din Paris”". Micile prăvălii inițiale au fost înlocuite de alte spații comerciale cares să atragă protipendada intelectuală a orașului, dintre care sunt demne de menționat: Pe lângă tipografia lui C.A. Rosetti, în 1864 Carol Göbl, Walter și Petre Ispirescu înființează “Tipografia Lucrătorilor Asociați” pe care o instalează în Pasajul Român. Aici Petre Ispireascu a publicat poemele lui
Pasajul Român () [Corola-website/Science/305937_a_307266]
-
cultural. Provinciile Țărilor de Jos din sud (situate pe teritoriul de azi al Belgiei, al Luxemburgului și al nordului Franței) au rămas sub stăpânirea Spaniei. Represiunea continuă a spaniolilor în aceste provincii a făcut ca mare parte a elitei financiare, intelectuale și culturale să plece în provinciile din nord, contribuind astfel la succesul Republicii Olandeze. În plus, la sfârșitul războiului, zone întinse ale Țărilor de Jos de sud au fost pierdute de spanioli în favoarea Franței. În acea vreme nu se folosea
Războiul de Optzeci de Ani () [Corola-website/Science/305920_a_307249]
-
și continuînd nota naționalistă, de data aceasta în politica activă, ca senator. După 1990 a continuat să publice numeroase cărți, în care și-a exprimat rezervele față de „noua intelectualitate”, de după 1990, pe care a acuzat-o de continuitate cu mediile intelectuale din anii '50, pro-sovietice. Dintre aceste cărți merită amintite "„Holocaustul culturii române, 1944-1989”" și "„Enciclopedia valorilor reprimate”" (în colaborare cu Ilie Bădescu). Înainte de deces, avea în pregătire o carte intitulată „"Cominternul după Comintern"”, prin care a vrut să demonstreze că
Mihai Ungheanu () [Corola-website/Science/305337_a_306666]
-
a schimbat prenumele "René" în "Rainer", pentru că viitoarea sa prietenă, Lou Andreas-Salomé, a considerat că acesta este mai potrivit pentru un bărbat care vrea să devină scriitor. În anul 1897, a întâlnit-o în München pe Lou Andreas-Salomé (1861-1937), o intelectuală și literată care călătorise mult în viața ei, și s-a îndrăgostit de ea. A urmat o relație tumultuoasă cu această femeie mai în vârstă decât el (ea are 36 de ani iar el 22), și căsătorită. Această relație amoroasă
Rainer Maria Rilke () [Corola-website/Science/305361_a_306690]
-
două volume. Premise Albert cel Mare promovează la Paris, ca profesor, o reactivare ortodoxă, fidelă învățăturii creștine, a doctrinei lui Aristotel. Drama lui Albert provenea din felul în care înțelegea să recupereze tradiția aristotelică, recuperată de Occidentul latin din mediul intelectual arab. Albert avea o educație întemeiată pe un set oarecare de texte aristotelice, atâtea câte fuseseră disponibile din traducerile lui Boethius. I s-a părut irezistibilă șansa, ce venea acum din mediul arab, de a accede la texte noi, până
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
terminologiei realiste, cel neoplatonic. Pentru ei, genurile și speciile nu erau înțelese numai ca „esențe” sau poate Idei în mintea lui Dumnezeu, în sensul doctrinei Verbului; pentru arabi, ele aveau o existență reală, de sine stătătoare, nu numai de natură intelectuală, ci funcționau în calitate de cauze intermediare între Dumnezeu și lumea sublunară, cauze înțelese ca sfere astrale care determină, prin intermediul unei mecanici subtile, inclusiv destinul uman. Ceea ce va fi nevoit Albert să înțeleagă de aici se poate vedea în tratatul său "Despre
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
loc anumit”). Distincția boetiană îi servește lui Albert drept un punct de echilibru între teoriile cauzelor intermediare de sursă arabă neoplatonică și doctrina creștină. Dincolo de toate aceste sforțări albertiene, din care Toma își va face la rândul său un scop intelectual, Biserica, pentru a depăși anumite momente de criză în care tezele arabe intraseră în discuția universitară, riscând să afecteze educația viitorilor preoți, va respinge explicit, prin liste publice, propozițiile eretice. În istorie, rămâne cunoscut ca „Doctorul universal”, în compania „Doctorului
Albertus Magnus () [Corola-website/Science/305391_a_306720]
-
cerut Patriarhului armean să ridice anatema îndreptată contra Conciliului de la Calcedon și contra Papei Leon I. În timpul pontificatului sau a fost recunoscută independența Republicii Sân Marino. De prin anul 1732, a fost aproape orb și paralizat, dar strălucitoarele sale facultăți intelectuale și capacitatea să de a-și alege anturajul, i-au permis un pontificat excelent și a decedat, la vârsta de 88 de ani, în 1740. I-a urmat Papă Benedict al XIV-lea. A continuat politică de amenajare a orașului
Papa Clement al XII-lea () [Corola-website/Science/305443_a_306772]
-
bazat pe concepția egalitaristă și idealistă despre viață. Simpatia pentru toate formele ontice, umane sau non-umane, este pilonul central al religiei jainiste. Întruparea sufletului în om este o binecuvântare, e văzută ca o oportunitate pentru izbăvire și iluminare, căci superioritatea intelectuală a omului este puntea de legătură dintre sufletul individual și cunoașterea ideală. A ucide un om, indiferent de motiv sau de împrejurare, este o faptă abominabilă. Respectul pentru viață este însă puțin hiperbolizat, regulile monahale fiind deosebit de stricte în scopul
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
religia, iar inteligența, sentimentul de bucurie, lungimea vieții și dimensiunea corpului se măresc din ce în ce mai mult. În Avsarpini, lumea intră în starea de decadență, noțiunile etice se deteriorează, sunt ridiculizate și luate în râs, oamenii scad în dimensiune și în capacitate intelectuală și vor ajunge să trăiască cel mult 20 de ani și să locuiască în grote. După părerea jainiștilor noi ne situăm în a cincea Ara din faza Avsarpini, cu aproape 19.000 de ani înainte de următoarea Ara. După etapa Avsarpini
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
precădere în rândul elitelor, deoarece sistemul comunist considera că nu pot exista homosexuali în rândul clasei muncitorești: razii, delațiuni sistematice, dosare speciale, arestări și condamnări între unu și cinci ani de zile. Această atmosferă de teroare a făcut ca personalitățile intelectuale homosexuale din România să constituie o minoritate aproape invizibilă, aflată sub continua amenințare a sistemului comunist. După 1989-1990, Articolul 200 a rămas în vigoare o perioadă, când au loc foarte multe abuzuri față de membri ai comunității gay, cele mai răsunătoare
Drepturi LGBT în România () [Corola-website/Science/303420_a_304749]
-
fi atins cu ușurință, el consideră că sacrificiul unui individ poate fi considerat cea mai înaltă virtute. Mill susține că termenul moralității,îl constituie folosul,utilul individual,alegerea morală realizându-se prin calcularea foloaselor unei situatii.El acorda prioritatea satisfacțiilor intelectuale față de cele senzoriale ,considerate inferioare;înțelegând prin ,fericire" prezenta plăcerii sau absența suferinței iar prin ,ne-fericire" suferință sau lipsa plăcerii,Mill arată că atât pentru utilitarism cât și pentru altă doctrina,două lucruri sunt dezirabile:fie plăcerea însăși și
Utilitarism () [Corola-website/Science/303485_a_304814]