37,049 matches
-
orașului Iași 1927 (vechea locație: Fundația Ferdinand Copou, distrus 1947), reconstituit (1995- 1999, 1 Decembrie, marmură, locație nouă - Piața Națiunii în fața Universității de Medicină și Farmacie Iași); Monumentul "Împăcării" (Reconstituirea giulgiului lui Crist), Iași (2001, marmură, h=3.10 m); Monumentul episcopului "Melchisedec Ștefănescu", Român; Statuie "Ștefan cel Mare", Român (2004, bronz); Sculptură monumentala decorativă "Lei", Universitatea A.I Cuza Iași (2005-2006, piatra); Reconstiturie "Regele Ferdinand" (2007, gips), Bibliotecă Universitară Iași; Busturi monumentale "Ion C. Brătianu, Ion Borcea, Mihai David, Radu
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
I Cuza Iași (2005-2006, piatra); Reconstiturie "Regele Ferdinand" (2007, gips), Bibliotecă Universitară Iași; Busturi monumentale "Ion C. Brătianu, Ion Borcea, Mihai David, Radu Cernătescu, Ștefan Procopiu, Traian Bratu, Veniamin Costache, Simion Barnutiu", Aleea Rectorilor, Universitatea A.I. Cuza Iași (2009-2010, bronz); Monument "Alexandru cel Bun" (2009-2010, bronz); Monumentul "Prieteniei româno-elene", Piața grecească, Iași (marmură, h=3.50 m, în lucru). Mai multe lucrări ce aparțin sculptorului pot fi vizualizate pe http://www.constantincrenganis.com Lucrări de for public
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
Regele Ferdinand" (2007, gips), Bibliotecă Universitară Iași; Busturi monumentale "Ion C. Brătianu, Ion Borcea, Mihai David, Radu Cernătescu, Ștefan Procopiu, Traian Bratu, Veniamin Costache, Simion Barnutiu", Aleea Rectorilor, Universitatea A.I. Cuza Iași (2009-2010, bronz); Monument "Alexandru cel Bun" (2009-2010, bronz); Monumentul "Prieteniei româno-elene", Piața grecească, Iași (marmură, h=3.50 m, în lucru). Mai multe lucrări ce aparțin sculptorului pot fi vizualizate pe http://www.constantincrenganis.com Lucrări de for public
Constantin Crengăniș () [Corola-website/Science/316221_a_317550]
-
în partea de nord-vest a satului Schinetea din județul Vaslui și care a fost construit de către familia mareșalului Constantin Prezan (1861-1943) în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Conacul mareșalului Constantin Prezan de la Schinetea se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Vaslui 2004" la nr. 390, având codul . El este compus din șapte monumente cu același regim: În anul 1896, colonelul Constantin Prezan, adjutant regal pe lângă Prințul moștenitor Ferdinand cumpără, împreună cu soția sa Olga, moșia de aproximativ 1
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
familia mareșalului Constantin Prezan (1861-1943) în secolele al XIX-lea și al XX-lea. Conacul mareșalului Constantin Prezan de la Schinetea se află pe "Lista monumentelor istorice din județul Vaslui 2004" la nr. 390, având codul . El este compus din șapte monumente cu același regim: În anul 1896, colonelul Constantin Prezan, adjutant regal pe lângă Prințul moștenitor Ferdinand cumpără, împreună cu soția sa Olga, moșia de aproximativ 1.100 hectare și conacul din satul Schinetea din comuna Dumești, aflate astăzi în județul Vaslui . La
Conacul Prezan de la Schinetea () [Corola-website/Science/316255_a_317584]
-
,județul Mureș are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Biserica a fost ridicată în secolul XVIII (1743). Din punct de vedere administrativ localitatea Bobohalma aparține de municipiul Târnăveni, însă practic e un vechi sat românesc. Este situat între dealurile dintre Mureș și Târnava Mică, la
Biserica de lemn din Bobohalma () [Corola-website/Science/316258_a_317587]
-
comuna Adămuș, județul Mureș a fost ridicată în secolul al XVIII-lea. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”. Pictura originală, din care se mai păstrează fragmente, este opera zugravului Pop Nicolae în anul 1796. Biserica se află pe lista monumentelor istorice, . Tradiția păstrează știrea strămutării, după 1762, a unei biserici de lenm de la Cornești la Herepea (locul marcat prin butucul prestolului) de unde, în secolul al XIX-lea, a fost adusă pe dealul din nordul satului Dâmbău, unde dăinuie și astăzi
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
vest al bolții navei a fost modificat, intercalâdu-se o suprafață plană, necesară clopotniței (până atunci aflată separat); pereții exteriori au fost tencuiti; acoperișul modificat, (cu învelitoare de țiglă) prelungindu-se șarpanta și peste prispa adăugată, de pe latura de sud. Analiza monumentului, dincolo de aceste intervenții, are ca rezultat conturarea construcției inițiale cu elemente ce-i situează începutul la sfârșitul secolului al XVIII-lea: o navă, de numai 7,50 m lungime și 1,95 m înălțime; boltă comună, în leagăn, peste naos
Biserica de lemn din Dâmbău () [Corola-website/Science/316268_a_317597]
-
, comuna Brănișca, județul Hunedoara a fost ctitorită în sec.XVIII.. Are hramul „Sf.Nicolae”. Figurează pe lista monumentelor istorice, . Biserica ,Sfântul Ierarh Nicolae’’ din satul Târnava, un edificiu dreptunghiular de mici dimensiuni, cu terminațiile altarului și ale pronosului nedecroșate, poligonale cu trei laturi; la construcția șarpantei, predilecte au fost traseele curbe. Planul arhaic, analogiile stilistice existente între acest
Biserica de lemn din Târnava () [Corola-website/Science/316270_a_317599]
-
cu fresce și scări de marmură. Clădirile sunt grupate în jurul a două curți de formă pătrată. Edificiul este unul reprezentativ pentru spațiul transilvan și din punct de vedere arhitectonic, regăsindu-se stilurile gotic, renascentist și baroc, fiind trecută pe lista monumentelor istorice din județul Alba cu codul . În prezent (martie 2009), clădirea se află într-o stare de degradare accentuată, primăria municipiului Alba Iulia făcând eforturi pentru a o include într-un proiect de restaurare.
Palatul Principilor din Alba Iulia () [Corola-website/Science/316274_a_317603]
-
Coutel (11 martie 1885 - 4 martie 1917) și Soeur Antoinette (1848 - 1917), "„toți reuniți pentru durerea familiilor și căzuți pe pământ străin pentru gloria Franței”", după cum scria istoricul Constantin Kirițescu. Pe locul unde au fost înmormântați a fost ridicat un monument de piatră în formă de cruce de către sculptorul funerar Salvador Scutari (1880-1932). Pe soclul monumentului au fost săpate în piatră următoarele cuvinte în franceză și în română "À la memorie de ceux qui sont morts au grierul victimes de leur
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
durerea familiilor și căzuți pe pământ străin pentru gloria Franței”", după cum scria istoricul Constantin Kirițescu. Pe locul unde au fost înmormântați a fost ridicat un monument de piatră în formă de cruce de către sculptorul funerar Salvador Scutari (1880-1932). Pe soclul monumentului au fost săpate în piatră următoarele cuvinte în franceză și în română "À la memorie de ceux qui sont morts au grierul victimes de leur devouement"<br>"În amintirea celor ce au murit la Vila grierul Victima devotamentului lor" Mai
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
devouement"<br>"În amintirea celor ce au murit la Vila grierul Victima devotamentului lor" Mai jos, la baza soclului este un pătrat tăiat în patru părți egale pe care sunt înscrise numele și anii de viață ai celor îngropați acolo. Monumentul este amplasat în mijlocul mormântului, iar numele scrise în pătratul tăiat indică poziția în care au fost înmormântați. În citația pentru decernarea Legiunii de onoare Jean Clunet era caracterizat astfel: Academia Națională de Medicină franceză i-a decernat în 1927 lui
Jean Clunet () [Corola-website/Science/316282_a_317611]
-
lui Eminescu prin zonă plopilor albi în căutarea iubirii, ea începând cu versurile: "Pe langă plopii fără soț "Adesea am trecut; "Mă cunoșteau vecinii toți - "Tu nu m-ai cunoscut. În anul 1973, cei 29 plopi rămași au fost declarați monumente ale naturii. În decursul timpului, unii din cei 29 de plopi au fost loviți de trăsnet, iar alții au fost tăiați deoarece se uscaseră. În prezent, există numai 15 din cei 29 de plopi consemnați la momentul ridicării lor la
Plopii fără soț () [Corola-website/Science/316283_a_317612]
-
este un monument construit în satul Bucium (astăzi cartier al municipiului Iași) și dedicat memoriei doctorului Jean Clunet (1878-1917) și altor trei eroi francezi care au murit la Iași în primul război mondial, „victime ale devotamentului lor”. Monumentul se află în fața Spitalului de
Monumentul doctorului Clunet () [Corola-website/Science/316281_a_317610]
-
este un monument construit în satul Bucium (astăzi cartier al municipiului Iași) și dedicat memoriei doctorului Jean Clunet (1878-1917) și altor trei eroi francezi care au murit la Iași în primul război mondial, „victime ale devotamentului lor”. Monumentul se află în fața Spitalului de Pneumoftiziologie „Dr. Clunet” din Iași. În anii 1916-1917, doctorul Clunet a făcut parte din Misiunea Militară Franceză trimisă în România pentru a acorda asistență de specialitate, fiind medic-șef al Spitalului de Boli Infecțioase din
Monumentul doctorului Clunet () [Corola-website/Science/316281_a_317610]
-
de Coutel (1888-1917) și de o soră de caritate - Soeur Antoinette (1848-1917), "„toți reuniți pentru durerea familiilor și căzuți pe pământ străin pentru gloria Franței“", după cum scria istoricul Constantin Kirițescu. Pe locul unde au fost înmormântați a fost ridicat un monument de piatră în formă de cruce de către sculptorul funerar Salvador Scutari (1880-1932). Pe soclul monumentului au fost săpate în piatră următoarele cuvinte în franceză ("À la memorie de ceux qui sont morts au grierul victimes de leur devouement") și în
Monumentul doctorului Clunet () [Corola-website/Science/316281_a_317610]
-
durerea familiilor și căzuți pe pământ străin pentru gloria Franței“", după cum scria istoricul Constantin Kirițescu. Pe locul unde au fost înmormântați a fost ridicat un monument de piatră în formă de cruce de către sculptorul funerar Salvador Scutari (1880-1932). Pe soclul monumentului au fost săpate în piatră următoarele cuvinte în franceză ("À la memorie de ceux qui sont morts au grierul victimes de leur devouement") și în română ("În amintirea celor ce au murit la Vila grierul Victima devotamentului lor"). Mai jos
Monumentul doctorului Clunet () [Corola-website/Science/316281_a_317610]
-
în română ("În amintirea celor ce au murit la Vila grierul Victima devotamentului lor"). Mai jos, la baza soclului este un pătrat tăiat în patru părți egale pe care sunt înscrise numele și anii de viață ai celor îngropați acolo. Monumentul este amplasat în mijlocul mormântului, iar numele scrise în pătratul tăiat indică poziția în care au fost înmormântați. Ca o apreciere a devotamentului său, clinica din Bucium a Spitalului de Pneumoftiziologie Iași poartă numele „Dr. Clunet”. De asemenea, numele său este
Monumentul doctorului Clunet () [Corola-website/Science/316281_a_317610]
-
Patrimoniul Construit, Siturile Istorice și Naturale, din septembrie 2009, releva faptul că deși aceste locuințe-turn, din Oltenia, ridicate pe trei nivele, reprezintă o reflectare târzie a unui fenomen arhitectural caracteristic Balcanilor medievali și sunt, cu rare excepții, introduse în Lista monumentelor istorice, nu au fost inițiate acțiuni de conservare sau restaurare. Enumeră apoi o serie de astfel de cule: cula din Broșteni (jud. Mehedinți), cula din Groșerea (jud Gorj), cula din Cerneți (jud. Mehedinți) sau cula Cioabă-Chintescu din Șiacu (jud. Gorj
Culă () [Corola-website/Science/316286_a_317615]
-
, comuna Lăpuș, județul Maramureș datează din anul 1697. Are hramul „Adormirea Maicii Domnului” și figurează pe lista monumentelor istorice, . Așezare românească dintre cele mai vechi, fost sediu de protopopiat, comuna Lăpuș a avut două biserici de lemn: a nemeșilor, situată pe un deal, și a iobagilor, în vale, lângă drum. În prezent există doar o biserică de lemn
Biserica de lemn din Lăpuș () [Corola-website/Science/316312_a_317641]
-
în care s-a născut și a trăit omul de știință Emil Racoviță (1868-1947) în satul Emil Racoviță din comuna Dănești (județul Vaslui), aflat la 45 km nord de Vaslui, pe DN 24. Conacul Emil Racoviță se află pe Lista monumentelor istorice din județul Vaslui din anul 2015, având codul și fiind format din 4 obiective: Conacul a fost construit de înaintașii savantului Emil Racoviță în secolul al XIX-lea. Părinții săi, Gheorghe și Eufrosina, aveau în proprietate o moșie formată
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
a născut la 15 noiembrie 1868, în Iași, dar și-a petrecut copilăria la Șurănești (azi satul Emil Racoviță). În 1877, avocatul Gheorghe Racoviță, tatăl lui Emil Racoviță, a construit pe deal biserica din sat. În fața sa este amplasat un monument de marmură albă cu un lung pomelnic al familiei lui Gh. Racoviță, stăpânul moșiei, decedat în februarie 1913. În spatele bisericii se află un cavou cu uși grele din fier, peste care au crescut tufe groase de iarbă. Emil Racoviță a
Casa memorială Emil Racoviță () [Corola-website/Science/316326_a_317655]
-
iar în anul 2006, în urma unui proces de rebranding, devine Continental Forum, hotelul de astăzi. Hotelul Continental Forum Sibiu un hotel de 4 stele, fiind localizat central în Piața Unirii, în imediata apropiere de centrul istoric. Clădirea hotelului este un monument istoric ce datează din anul 1912. Hotelul a fost preluat de lanțul Continental Hotels în 2007, când a fost redeschis sub clasificarea de 4 stele. Clădirea a avut nu mai puțin de 5 denumiri de-a lungul timpului: „La Bila
Continental Hotels () [Corola-website/Science/320024_a_321353]
-
, oraș Novaci, județul Gorj, a fost construită în sec. XIX(1864). Are hramul „Nașterea Maicii Domnului”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Biserica filie „Nașterea Maicii Domnului” aparține de parohia Novaci. Este așezată pe șoseaua Novaci-Sebeș, la 1,5 km de centrul orașului. A fost construită pe temelia bisericii zidită la anul 1803 de Coman Călușeriu, venit din Poiana Sibiului, care
Biserica de lemn din Novaci-Străini () [Corola-website/Science/320041_a_321370]