36,271 matches
-
Șimăndan”, Cuvânt înainte de acad. Augustin Buzura, “Vasile Goldiș” University Press - 1999. 1999 - “Întrebătorul din Agora” (literatură și document) - zece ani de la Revoluția Română din Decembrie 1989 de la Arad, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1999. 2000 - “Călătorie prin veac. Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de Acad. Augustin Buzura, Ediția a II-a, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2000. 2000 - "Eminescu - Destin, Constiinta" - Viorel Gheorghiță in dialog cu Emil Șimăndan, Editura Fundatiei "Ioan Slavici" Arad - 2000 . 2001 - “Dialoguri cu Ioan Alexandru”, Ediția
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
1989 de la Arad, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 1999. 2000 - “Călătorie prin veac. Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de Acad. Augustin Buzura, Ediția a II-a, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2000. 2000 - "Eminescu - Destin, Constiinta" - Viorel Gheorghiță in dialog cu Emil Șimăndan, Editura Fundatiei "Ioan Slavici" Arad - 2000 . 2001 - “Dialoguri cu Ioan Alexandru”, Ediția a II-a (Colecția Alternative), Ed “Dacia” Cluj-Napoca - 2001. 2003 - "Întoarcerea acasă. Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Emil Șimăndan" ("Cuvânt înainte" de Ion Pop
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
veac. Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan”, Cuvânt înainte de Acad. Augustin Buzura, Ediția a II-a, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2000. 2000 - "Eminescu - Destin, Constiinta" - Viorel Gheorghiță in dialog cu Emil Șimăndan, Editura Fundatiei "Ioan Slavici" Arad - 2000 . 2001 - “Dialoguri cu Ioan Alexandru”, Ediția a II-a (Colecția Alternative), Ed “Dacia” Cluj-Napoca - 2001. 2003 - "Întoarcerea acasă. Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Emil Șimăndan" ("Cuvânt înainte" de Ion Pop), Ed. Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2003 2003 - “Întrebătorul din Agora. ** În
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
2000. 2000 - "Eminescu - Destin, Constiinta" - Viorel Gheorghiță in dialog cu Emil Șimăndan, Editura Fundatiei "Ioan Slavici" Arad - 2000 . 2001 - “Dialoguri cu Ioan Alexandru”, Ediția a II-a (Colecția Alternative), Ed “Dacia” Cluj-Napoca - 2001. 2003 - "Întoarcerea acasă. Ștefan Aug. Doinaș în dialog cu Emil Șimăndan" ("Cuvânt înainte" de Ion Pop), Ed. Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2003 2003 - “Întrebătorul din Agora. ** În amintirea Eroilor Martiri ai Revolutiei de la Arad”, Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. 2006 - "Evoluția și tipologia presei arădene 1833-2002" (în colaborare
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
Dicționarul presei arădene" (coordonator), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2010 - "Oglinzi și memorie"/"Tukrok es emlekezet" (versuri, bilingve, româno-maghiare), Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2010. 2011 - "Dicționarul Jurnaliștilor Arădeni", Editura "Gutenberg Univers", Arad, 2011 2013 - "Vă iubesc, arădeni! Valentin Voicilă în dialog cu Emil Șimăndan", Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2013 (ediția I) și Ediția a II-a, revizuită și adăugită, 2014 2014 - "Batalioane arădene la Timișoara" (În decembrie 1989) (coautor), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2014 2003 - Melente Nica, "Ultimul 'lup
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
decembrie 1989) (coautor), Editura Fundației "Ioan Slavici", Arad, 2014 2003 - Melente Nica, "Ultimul 'lup de mare' al presei arădene la sfârșit de secol 20: Emil Șimăndan", Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. George Gorce, INTERVIURI. Călătorie prin veac - Gabriel Țepelea în dialog cu Emil Șimăndan, Observator cultural (nr. 65, mai 2001) Melente Nica, "Ultimul "lup de mare" al presei arădene la sfârșit de secol 20: Emil Șimăndan", Ed. “Ioan Slavici” Arad - 2003. Prezent în: "Dicționarul scriitorilor arădeni de azi", ediție realizată de
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
inelul are o aplicabilitate largă privind conceptul de putere absolută și efectele sale, iar accentuează ideea că oricine încearcă să obțină putere de pe seama sa va fi inevitabil corupt de către el. Conceptul de „inel al puterii“ este prezent și în dialogul Socratic al lui Plato - "Republica", în "Cercul inelului" - Richard Wagner și în povestea "Inelul lui Gyges". Piesa Macbeth, scrisă de către Shakespeare l-a influențat pe Tolkien într-o oarecare măsură. Atacul Enților asupra cetății Isengard a fost inspirat de către „Pădurea
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
Profesor universitar la Facultatea de Istorie de la Universitatea București, el este autorul mai multor cărți de istorie a României (și în special de istorie a României comuniste). Este cunoscut și în calitate de coautor de manuale de liceu. Membru al Grupului de Dialog Social, el s-a alăturat Partidului Național Liberal și a fost ales în Senatul României pentru județul Timiș în anul 2004. După aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007, el a îndeplinit funcția de europarlamentar, membru în Alianța Liberalilor
Adrian Cioroianu () [Corola-website/Science/302896_a_304225]
-
București, în prezent având gradul didactic de conferențiar. De asemenea, a fost profesor la Colegiul PRO din București (1998-2007), redactor la revista “Dilema veche” (1998-2007) și redactor la Gazeta Sporturilor. A realizat emisiunile "Ora de istorie" (Realitatea TV, 2000); "Chiasma. Dialoguri PAX" (PAX TV, 2003) și "Totul la vedere" (TVR 1). a publicat studii și articole în următoarele ziare și reviste: "Lettre International", "Dosarele Istoriei", "Suplimentul de Cultură", "Ziua", "GEO" (ediția românească), "Sfera Politicii", "Cotidianul", "Revista 22", "Dilema veche", "Radio România
Adrian Cioroianu () [Corola-website/Science/302896_a_304225]
-
GEO" (ediția românească), "Sfera Politicii", "Cotidianul", "Revista 22", "Dilema veche", "Radio România", "Gazeta de Sud", "Monitorul de Neamț", "Adevărul de Arad", "Formula AS", "Evenimentul Zilei", "Opinia studențească", "Lumea Ieșeanului", "Cuget liber", "Revista de Politică Externă". Este membru al Grupului pentru Dialog Social și al Societății Timișoara. este coautor al manualului de "Istoria Românilor" (Ed. RAO, 1999) și coautor al unor studii și cărți privind istoria contemporană a României. Manualele alternative de Istoria Românilor au generat controverse, Cioroianu fiind unul dintre cei
Adrian Cioroianu () [Corola-website/Science/302896_a_304225]
-
cu alte cuvinte, al pozei. Este singurul cadru în care se vorbește și folosesc acest cuvânt pentru că de fapt personajele nu dialoghează, ele fiind blocate la un nivel al rostirii lipsite de o instanță a receptorului necesară comunicării (iar succintul dialog desfășurat între fotograf și femeia urmărită în chiar cadrul naturii, de data acesta însă natura nemaifiind sugerată în vastitatea sa, ci restrânsă la o dimensiune care redă tocmai această neputință de a comunica nemediat, este doar o excepție care confirmă
Împușcătura (film) () [Corola-website/Science/302895_a_304224]
-
comunicare al Președintelui Societății Române de Televiziune. Realizează emisiunea "Omul care aduce cartea" pe Pro TV, din 2000. Este autor a numeroase cronici literare, în revistele "Transilvania" (1984-1989), "22" (1994-2000), "Ziarul de duminică", supliment al "Ziarului financiar" (2000-2006), "Idei în dialog". A debutat publicistic, după mai multe prezențe în reviste liceale și studențești, în 1974, în "România literară". În perioada 2000-2015 a prezetat emisiunea "Omul care aduce cartea" la Pro TV. «Omul care aduce cartea» avea să treacă în această perioadă
Dan C. Mihăilescu () [Corola-website/Science/302997_a_304326]
-
ceea ce este "real". În societățile seculare, bazate pe cunoaștere, informație și tehnologie, unde nu există altă concepție larg acceptată a realității bazată pe fundamente morale sau religioase comune, știința a devenit principalul arbitru al disputelor. Aceasta a dus la abuzul dialogului științific în scopuri politice sau comerciale. Grija privind disparitățile considerabile dintre modul în care ei lucrează și felul în care sunt priviți a dus la campanii publice pentru a educa publicul larg despre scepticismul științific și metoda științifică. 1) Texte
Filozofia științei () [Corola-website/Science/299477_a_300806]
-
pe Catacomba Domițiliei. De aici se vor inspira episcopii din lumea întreagă pentru a zidi bisericile pe mormintele martirilor, sau, cel puțin, de a pune moaște sub masa altarului. Începând cu secolul al VI-lea, papa Grigore I cel Mare Dialogul propune ca la liturghiile din zilele de luni, sau chiar și mai des, să fie pomeniți în cadrul liturghiei credincioșii răposați. Logica e următoarea. În afara liturghiei, ne rugăm Domnului, care e prezent cu duhul, dar la liturghie el e prezent și
Frângerea pâinii () [Corola-website/Science/299509_a_300838]
-
și a fost autorul primei opere scrise în limba latină - "Originis" (170 î.e.n.). Din opera sa s-au păstrat 100 pagini de fragmente. Cicero, cunoscutul retor și filosof roman, a scris lucrări cu caracter filosofic ca: "De republica" (Despre stat) - dialog politic pe tema celei mai bune forme de guvernare și a calităților conducătorului ideal; "De legibus" (Despre legi) - tot un dialog politic pe tema legislației și a tipului ideal de constituție; "De natura deorum" (Despre natura zeilor) - scriere pe tema
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
de fragmente. Cicero, cunoscutul retor și filosof roman, a scris lucrări cu caracter filosofic ca: "De republica" (Despre stat) - dialog politic pe tema celei mai bune forme de guvernare și a calităților conducătorului ideal; "De legibus" (Despre legi) - tot un dialog politic pe tema legislației și a tipului ideal de constituție; "De natura deorum" (Despre natura zeilor) - scriere pe tema existenței și esenței divinității; "De divinatione" (Despre divinație) - abordând tema divinației ca har și artă a prezicerii viitorului; și, în sfârșit
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
divinatione" (Despre divinație) - abordând tema divinației ca har și artă a prezicerii viitorului; și, în sfârșit, "De fato" (Despre destin) - o expunere asupra problemei destinului. Este celebru pentru zicala "Historia magistra vitae (est)", în traducere: "Istoria este învățătorul vieții" din dialogul "De Oratore". Cicero ar fi dorit să scrie el însuși o istorie a timpurilor mai apropiate, dar, după cum singur o spune, i-au lipsit timpul și liniștea necesare unei asemenea îndeletniciri. S-a limitat numai la redactarea unei lucrări asupra
Istoriografie () [Corola-website/Science/299380_a_300709]
-
Oișteanu. Domeniile sale predilecte de studiu sunt etnologia, antropologia culturală, istoria religiilor și a mentalităților. Este membru al Comisiei de Folclor și Etnologie a Academiei Române și al "International Union of Ethnological and Anthropological Sciences" (Londra). Este membru al Grupului pentru Dialog Social. Este de asemenea membru în Comitetul educațional al "Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România “Elie Wiesel”" și membru al "European Association for Jewish Studies" (Oxford, UK). Este membru în board-ul editorial al publicațiilor "Journal for the Study
Andrei Oișteanu () [Corola-website/Science/298972_a_300301]
-
cultură ("Monitorul de Iași"), director (Teatrul de copii și tineret "Luceafărul" din Iași), secretar literar (Teatrul Național din Iași), director (Casa de Cultură "Mihai Ursachi" a municipiului Iași). Debutul său literar a avut loc în anul 1979 în paginile revistei "Dialog". Este prezent în texte literare în aproape toate antologiile din țară și străinătate, poeziile sale au fost traduse și publicate în diverse reviste de gen din S.U.A., Anglia, Cehia, Slovacia, Franța, Spania, Letonia, Ungaria, Estonia, etc. sub semnătura unor traducători
Nichita Danilov () [Corola-website/Science/298968_a_300297]
-
Germania, Austria, Suedia, Ungaria, Bulgaria, Armenia, Republica Moldova, Israel, Argentina, Columbia etc.). „În Columbia, președintele țării, Juan Manuel Santos, a cerut cartea de la editură, a citit-o, apoi a mulțumit pentru această carte,socotind că ar putea să-l ajute în dialogul cu gherilele, văzând cum alții au ales între iertare și răzbunare, a fost o discuție întreagă despre rolul culturii în actul politic”, povestește autorul. Iată unele bucăți ale recenziilor de peste 1000 de pagini, apărute în presa internațională despre „Cartea șoaptelor
Varujan Vosganian () [Corola-website/Science/298957_a_300286]
-
(n. 20 august 1957, Târgu Ocna) este un istoric al ideilor, eseist, traducător și editor român. A absolvit Facultatea de Filologie a Universității din Iași. A fost membru fondator al Grupului pentru Dialog Social (GDS), membru al prezidiului "Internațional Committee of Historical Sciences". A fost profesor de istorie la Central European University (CEU), Budapesta, unde conducea Departamentul de Istorie și Pasts, Inc. Center for Historical Studies. A fost membru în comitetul director al
Sorin Antohi () [Corola-website/Science/298979_a_300308]
-
politice, scrisă de dramaturgul român Ion Luca Caragiale, în anul 1884, publicată în „Convorbiri literare”, XVIII (1885), nr. 11. Comedia este împărțită în patru acte. Textul este conceput ca o succesiune dinamică de replici, iar principalul mod de expunere este dialogul. Intervențiile autorului, adică indicațiile scenice sau didascaliile, sunt prezente de obicei la începutul comediei, al unui act, sau sunt intercalate replicilor. Ele se referă la cadrul acțiunii, statutul personajelor, mimica și gestica acestora etc, și utilizează ca moduri de expunere
O scrisoare pierdută () [Corola-website/Science/298995_a_300324]
-
cumpere „de un ban gaz“ și „de doi bani țuică“, rugându-l „să nu mai pui gaz în a de țuică și țuică-n a de gaz, ca alaltăieri“ și să scrie în caietul de datorii, pentru că n-aveau bani. Dialogul cu fetița îl include în lumea negustorilor avari și nemiloși: „Scrie-v-ar popa să vă scrie, de pârliți! De mici vă-nvățați la furat, fire-ați ai dracului!“. Vremea de afară și gândurile tulburi ale eroului constituie un tablou
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
un fel de cântare cu nenumărate și ciudate înțelesuri“. Când, în final, Stavrache se prăbușește, „vântul afară ajuns în culmea nebuniei făcea să trosnească zidurile hanului bătrân“. Nuvela are un caracter scenic, specific manierei literare a lui Ion Luca Caragiale, dialogurile conțin replici scurte, gesturile sunt descrise detaliat, completând fișa psihologică pe care o realizează autorul în această creație. Nuvela este o proză psihologică de factură naturalistă, urmărind stările de conștiință și de comportament ale eroului principal prin monologuri interioare sugestive
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]
-
ascultăm pe autor vorbindu-ne, ci «vedem» oarecum personajele gândind și simțind.“ I.L. Caragiale își privește și ascultă personajele, folosind ca modalități tehnice de realizare stilul simpatetic (care provoacă stări sufletești - n.n.) prin monolog interior și stilul indirect liber, prin dialoguri sugestive.
În vreme de război () [Corola-website/Science/298997_a_300326]