37,224 matches
-
Fernando Pessõa, marele scriitor portughez, adevărată obsesie literară a lui Tabucchi, pe care Îl tradusese, căruia Îi Închinase studii și pe care Îl situase În centrul „halucinației” romanești intitulate Recviem. Îi dedica În fermecătorul mic volum de vise și câteva proze scurte, sub titlul „ultimele zile ale lui Fernando Pessõa”. În aceste fictive ultime zile, Pessõa se Întâlnește cu „dublurile” sale, fictivii autori „heteronimi” ale căror operă și biografie le crease, Alvaro de Campos, Alberto Caeiro, Ricardo Reis, Bernardo Soares. Cum
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
provocându-i la abordarea lecturii și din acest unghi... Au polemizat inteligent cu viziunile simpliste ale Utopiilor tiranice, dar și cu atâtea superproducții ale Holywoodului, În care Învinge, invariabil și infantil, „Binele”. Au susținut, apoi, convingător, confirmându-mi așteptările, valoarea prozei calculate, veridice și inteligente a lui Tabucchi. * La seminarul despre Recviem au participat ambele clase, dat fiind că personaje ale acestui roman „halucinatoriu” provin din opera lui Fernando Pessõa. Naratorul petrece torida zi de vară cu unii dintre ei, În
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
Macedonski, D. Anghel, G. Bacovia, Ion Minulescu, Ion Pillat, Adrian Maniu, Mateiu I. Caragiale, Tudor Vianu, St. O. Iosif, V. Voiculescu, Horia Furtună, Camil Petrescu, Aron Cotruș, Dragoș Protopopescu, Mihail Cruceanu, Demostene Botez, Victor Eftimiu, Natalia Negru și mulți alții. Proză semnează I.L. Caragiale (Șah și mat), Ioan Slavici (Stâlp de cafenele, Un pierde-vară), Liviu Rebreanu (Vrăjmașii, Cerșetorul), Mihail Sadoveanu, Gala Galaction, Al. Macedonski, G. Bacovia, E. Lovinescu (un fragment din romanul Viață dublă), D. Anghel, Ion Pillat ș.a. Dramaturgia este
FLACARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287015_a_288344]
-
Karnabatt, I. Minulescu (semna cu pseudonimul I. Minu) și N. D. Cocea (semna cu pseudonimul Nelly). Acestuia din urmă i se dădea, de altfel, la „Poșta redacției”, îndemnul de a mai trimite literatură, fiindu-i tipărite în continuare versuri și proză. Tot proză (schițe, nuvele) dau Gh. Becescu-Silvan și Ioan Adam. Câteva cronici de artă plastică, aparținând lui Iuliu Pop, semnalează, între altele, condițiile precare de lucru ale artistului român. O rubrică deosebit de dinamică, „Săptămâna”, urmărea principalele evenimente artistice și literare
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
Minulescu (semna cu pseudonimul I. Minu) și N. D. Cocea (semna cu pseudonimul Nelly). Acestuia din urmă i se dădea, de altfel, la „Poșta redacției”, îndemnul de a mai trimite literatură, fiindu-i tipărite în continuare versuri și proză. Tot proză (schițe, nuvele) dau Gh. Becescu-Silvan și Ioan Adam. Câteva cronici de artă plastică, aparținând lui Iuliu Pop, semnalează, între altele, condițiile precare de lucru ale artistului român. O rubrică deosebit de dinamică, „Săptămâna”, urmărea principalele evenimente artistice și literare. Se consemnează
FOAIA INTERESANTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
mulțumit că „se dezgroapă din cenușa trecutului, în care a fost aruncată de bancheri și moșieri, opera poetului Mihai Eminescu”. În afară de grotescul „interpretărilor”, lăsate la cheremul „proletariatului”, „reabilitarea” lui Eminescu nu reprezintă altceva decât o nouă formă de manipulare ideologică. Proza din paginile revistei nu se deosebește valoric de poezie. Prin tezism și prin schematismul construcției, aceasta satirizează în tușe groase „tarele” regimului trecut, prospectând, în același timp, un viitor „planificat”, luminos, apoteotic. Publică Petru Dumitriu ( În primăvara șaptezeci și unu
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
în același timp, un viitor „planificat”, luminos, apoteotic. Publică Petru Dumitriu ( În primăvara șaptezeci și unu..., Sudura), Sașa Pană (Cordonul sanitar), Remus Luca (Măriuca învață carte), Eusebiu Camilar (Execuția), Mihail Sadoveanu, Ion Călugăru. O zonă de normalitate și culoare aduce proza lui Marin Preda, prin cele câteva nuvele și fragmente de roman (Moromeții). Aceasta se distinge printr-o tonalitate nouă, repunând în drepturile lor exuberanța limbajului, firescul, colocvialitatea, fapt ce nu scapă vigilenței ideologice, prin intermediul lui J. Popper, contrariat că „unui
FLACARA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287012_a_288341]
-
la noi, a unei critici literare. F. a scris versuri în română (Ritmuri și rime, 1892) și în franceză (Quelques vers. Au profit des blessés, 1877); căznite jocuri prozodice, ele au contribuit totuși la împământenirea unor forme fixe. Poemul în proză, cultivat la „Literatorul”, este încercat, după model francez, în Aquarele și poezii în proză (1894) și în câteva Sanguine românești, anexate Sanguinelor traduse din Catulle Mendès (1889). F. a fost un conștiincios popularizator al literaturii franceze, iar prin intermediul francezei a
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
rime, 1892) și în franceză (Quelques vers. Au profit des blessés, 1877); căznite jocuri prozodice, ele au contribuit totuși la împământenirea unor forme fixe. Poemul în proză, cultivat la „Literatorul”, este încercat, după model francez, în Aquarele și poezii în proză (1894) și în câteva Sanguine românești, anexate Sanguinelor traduse din Catulle Mendès (1889). F. a fost un conștiincios popularizator al literaturii franceze, iar prin intermediul francezei a asigurat rubrica de tălmăciri din „Portofoliul român”, „Povestitorul”, „Duminica”, „Literatorul”, „Biblioteca familiei” cu texte
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
Voltaire, Molière, Alfred de Musset, H. Murger, W. Scott, J.L. Runeberg, J-M. de Hérédia, Théodore de Banville, E.A. Poe, Longfellow, Petőfi, din folclorul rus, chinez, albanez, indian, italian. Printre primii la noi, a dat în românește o versiune în proză la Nevrozele lui Maurice Rollinat. SCRIERI: Etiam contra omnes, București, 1875; Curs facultativ de istorie modernă critică, București, 1875; O sută de adevăruri, București, 1875; Quelques vers. Au profit des blessés, București, 1877; Memento de istorie universală sau Istoria în
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
1875; O sută de adevăruri, București, 1875; Quelques vers. Au profit des blessés, București, 1877; Memento de istorie universală sau Istoria în tablouri, București, 1883; Ritmuri și rime, București, 1892; Studii literare, I-II, București, 1892-1893; Aquarele și poezii în proză, București, 1894. Traduceri: Catulle Mendès, Sanguine, București, 1889. Repere bibliografice: Augustin Z. N. Pop, Eminescu și Bonifaciu Florescu, București, 1938; Călinescu, Studii, 184-199; Bucur, Istoriografia, 88-89; Dicț. lit. 1900, 359-361; Piru, Ist. lit., 255-256; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
proză, București, 1894. Traduceri: Catulle Mendès, Sanguine, București, 1889. Repere bibliografice: Augustin Z. N. Pop, Eminescu și Bonifaciu Florescu, București, 1938; Călinescu, Studii, 184-199; Bucur, Istoriografia, 88-89; Dicț. lit. 1900, 359-361; Piru, Ist. lit., 255-256; Mihai Zamfir, Poemul românesc în proză, București, 1981, 236-239, 268-270; Florentin Popescu, O istorie anecdotică a literaturii române, București, 1995, 31-33; Dicț. scriit. rom., II, 283-284. S.C.
FLORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287029_a_288358]
-
în fața spectacolului citadin, elanul vitalist se regăsesc și în Poezii (1974), dar motivele vechi sunt tratate într-o manieră expresivă diferită, căci autorul caută acum soluții formale noi, cum ar fi cele ale poemului experimental sau ale poemului ermetic în proză, de sorginte barbiană. Altoiuri (1976) sondează o problematică mai adâncă și încearcă să depășească nivelul trăirii întâmplătoare pentru a atinge cunoașterea de sine: reflexia dublează de fiecare dată senzația, poezia, totdeauna cu implicații etice, se transformă în document existențial. O
FLAMAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287016_a_288345]
-
FOC TÂNĂR, revistă apărută la Roman în iulie 1934 (un număr), redactată de Ion Manolescu și Silviu Roda. Colaborează cu poezie Ștefan Baciu (Dans, Absență muzicală), George Demetru Pan, Ioan Georgescu și redactorii revistei. Proza este semnată de Nicolae Cantonieru (Chinezii la Giurgiu) și Mihail Șerban (fragment din romanul Idolii de lut). Notațiile impresioniste ale lui Vasile Chirițescu (Pe marginea actualității) și cronica acestuia la volumul lui Paul Zarifopol Pentru arta literară („o adevărată delectare
FOC TANAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287058_a_288387]
-
mai îndelung, într-un capitol esențial, Recitind o operă, la ceea ce ar fi depistarea și interpretarea înțelesurilor operei. Selectând argumente ilustrative din mai multe registre, analizând obsesiile autorului (boala, chinul neliniștii, gelozia și moartea), este definit modul răsfrângerii lor în prozele care l-au impus pe Holban. Activitatea istoricului literar F. este întregită de ediții de scrieri, de multe ori inedite (Anton Holban, Pavel Dan, N. D. Cocea, Octav Șuluțiu, Eugen Ionescu, Emil Cioran, Mircea Eliade, V. Voiculescu ș.a.) și de
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
literatura franceză (Paul Valéry, Apollinaire) sau engleză (Shakespeare, Daphné Du Maurier). Traduceri: A.A. Petrov, Van-Ciun, materialist și iluminist al Chinei antice, București, 1958 (în colaborare cu Aurelian Tache); E.M. Suziumov, Spre Antarctica, București, 1960; Ruguri pe zăpadă. Antologie din proza sovietică contemporană, București, 1965; Anna Ahmatova, Poezii, pref. Mihai Beniuc, București, 1968; Daphne Du Maurier, Păsările, București, 1970, Golful francezului, București, 1975; Vladimir Piskunov, Andrei Belâi, București, 1975 (în colaborare cu Tatiana Nicolescu și Leonid Dimov). Repere bibliografice: Mihai Beniuc
FORTUNESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287070_a_288399]
-
a Editurii pentru Literatură, apoi devine colaboratorul intern al revistei pentru copii „Napsugár” din Cluj. Din 1990 este redactorul responsabil al revistei romano-catolice „Keresztény Szó”. Preocupările de prozator ale lui F. sunt secondate de o prodigioasă muncă de traducător din proza română și germană. Din literatura română transpune predilect autori contemporani, îndeosebi din proza și dramaturgia lui Dumitru Radu Popescu. A realizat, de asemenea, versiuni în limba maghiară din proza lui Fănuș Neagu, Alecu Ivan Ghilia, a tălmăcit romanele Șoseaua Nordului
FODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]
-
din Cluj. Din 1990 este redactorul responsabil al revistei romano-catolice „Keresztény Szó”. Preocupările de prozator ale lui F. sunt secondate de o prodigioasă muncă de traducător din proza română și germană. Din literatura română transpune predilect autori contemporani, îndeosebi din proza și dramaturgia lui Dumitru Radu Popescu. A realizat, de asemenea, versiuni în limba maghiară din proza lui Fănuș Neagu, Alecu Ivan Ghilia, a tălmăcit romanele Șoseaua Nordului de Eugen Barbu și Bărăgan de V. Em. Galan. A dat transpuneri în
FODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]
-
lui F. sunt secondate de o prodigioasă muncă de traducător din proza română și germană. Din literatura română transpune predilect autori contemporani, îndeosebi din proza și dramaturgia lui Dumitru Radu Popescu. A realizat, de asemenea, versiuni în limba maghiară din proza lui Fănuș Neagu, Alecu Ivan Ghilia, a tălmăcit romanele Șoseaua Nordului de Eugen Barbu și Bărăgan de V. Em. Galan. A dat transpuneri în maghiară și din literatura română clasică: teatrul lui I. L. Caragiale (Năpasta), proza lui G. Topîrceanu și
FODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]
-
în limba maghiară din proza lui Fănuș Neagu, Alecu Ivan Ghilia, a tălmăcit romanele Șoseaua Nordului de Eugen Barbu și Bărăgan de V. Em. Galan. A dat transpuneri în maghiară și din literatura română clasică: teatrul lui I. L. Caragiale (Năpasta), proza lui G. Topîrceanu și Ion Agârbiceanu. Traduceri: Alecu Ivan Ghilia, A döntés [Cuscrii], Târgu Mureș, 1959, Derengés [Ieșirea din Apocalips], București, 1961, Rekviem az élőkért [Recviem pentru vii], București, 1974; I. L. Caragiale, Megtorlás [Năpasta], în Válogatott művei [Opere alese], București
FODOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287061_a_288390]
-
de provincie Grigore Veja subliniind faptul că dacă revistele de „centru” au fost mai ușor influențate de „manierele literare străine”, „provincia e mai aproape de mireasma gliei”. Se publică versuri de Enric Furtună, G. Ranetti, A. Mândru, G. Obreja, C. Crișan, proză de Cornelia Buzdugan și Petru V. Gâdei. Cronica literară este ținută de G. Ranetti. Alți colaboratori: Gh. Bujoreanu, M. Candrea, Virgil M. Duiculescu. D.B.
FREAMATUL LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287082_a_288411]
-
Dordai, Dumitru Tăuțan, Vasile F. Călugăru. Revista își propune să antreneze energiile corpului învățătoresc în acțiunea de culturalizare. Rubrici: „Cronici”, „Cărți”, „Reviste”, „Teatru”, „Informații”, „Fapte”. Semnează versuri V. Copilu-Cheatră, Gabriel Țepelea (Lunei), Victor Ilieșiu, Radu Stâncă (Invitație la dans, Olimpică). Proza publică V. Copilu-Cheatră (Mămăligari), Nicolae Albu, Leontin Brudașcu, Alexandru Popescu, iar publicistica, Ion Agârbiceanu (Școala românească și muncitorii ei), Tudor Arcan, Vasile F. Călugăru, Barbu Zevedei, I. Moga, Al. Tohăneanu ș.a. Rubrică recenziilor găzduiește multe semnături, dar cel mai laborios
FREAMATUL SCOLII. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287083_a_288412]
-
directori sunt G. Tutoveanu și D. Sbârnea, iar din aprilie 1912 director rămâne G. Tutoveanu și ca secretar de redacție figurează Tudor Pamfile. Semnează versuri Andrei Naum, Volbură Poiană, Zoe G. Frasin (Zoe G. Tutoveanu), G. Tutoveanu, Maria Baiculescu, iar proză A. Mândru, I. Ciocârlan, D. Iov, Zoe G. Tutoveanu, Tudor Pamfile. Publicația polemizează cu „Noua revistă română”. Numărul 1-3 din 1912 este dedicat lui Ștefan Petică. Alți colaboratori: St. O. Iosif, Ion Minulescu, N. Davidescu, Al. T. Stamatiad. D.B.
FREAMATUL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287085_a_288414]
-
germani și englezi. Din Byron și Lamartine traduce Gh. Sion, din Schiller și A. Poissonnier, G.-R. Melidon, iar Al. Fotino transpune romanul Maistrul Adam Calabrezul de Al. Dumas. Colaboratorii cel mai des întâlniți sunt D. Gusti, cu versuri și proză, V. A. Urechia, autor de poezie patriotică și erotică, precum și al „romanului național” Coliba Măriucăi, și G.-R. Melidon, tot atât de neinteresant în ipostaza de versificator ca și în aceea de autor al însemnărilor de călătorie în Moldova de Sus și
FOILETONUL ZIMBRULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]
-
în Moldova de Sus și la Cetatea Neamțului. Cu însemnări de călătorie, scrise cu emoție discretă și cu darul de a însufleți aridele amănunte istorice, este prezent Gh. Sion, iar un G. Hâncu este autorul unei serii de scrieri în proză intitulate pretențios Serile romane sau Cinci nuvele religioase. Printre autorii de versuri, cei mai mulți demni de amintit pentru intențiile patriotice, se numără C. D. Aricescu, G. Crețeanu, D. Dăscălescu, Gh. Tăutu, Șt. Sihleanu, N. Voinov, A. N. Scriban, D. S. Miclescu, I.
FOILETONUL ZIMBRULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287062_a_288391]