4,849 matches
-
încă din zori, o furtună care anunța începutul toamnei lui 1947. Cristi s-a trezit fredonând La vie en rose, al bine-cunoscutei Édith Piaf, pe care cântărețul o văzuse înainte ca aceasta să cunoască celebritatea internațională, la Paris. Era bucuros. Împlinit. Radia, așa cum nu o mai făcuse de multă vreme. A ieșit din camera lui și s-a dus în baia comună, care se afla în capătul culoarului, pentru a se aranja atent, așa cum obișnuia să o facă înainte de a părăsi
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Memoirs/864_a_1839]
-
face lumea orgolioasă, apuseană. Sensul vieții - unitatea cu idealurile adolescenței, unitatea vie, activă, care uneori ne duce pe acel platou care pare al ne-adaptaților, al acelor falși ratați din care se recrutează apostolii unei credințe. Deoarece nu poate fi „Împlinită” o existență care este de câteva ori fracturată, ba de „istorie” - căreia nu rareori Îi exagerăm „meritele” -, ba de noi Înșine, de ezitările propriului nostru caracter. Darul zeilor este, cred eu, tocmai această regăsire activă a temelor adolescenței sau chiar
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
o avem sub ochi și sub picioare, sclipind de atâtea culori, forme și Învățăminte. Nu, nu vreau să afirm că „sensul vieții” - dacă este unul! - se revelă doar la vîrsta a treia; pentru unii, el apare după fiecare victorie, bucurie Împlinită, mare, sau după un eșec zguduitor când, cu toate armele la pământ și cu trupul culcat și gemând, ceri Îndurare zeilor nevăzuți sau Îi hulești cu acea ultimă energie care ți-a rămas. Sensul vieții - doar despre „el” vorbim aici
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
stabileau cadrul politic al Principatelor, prevedea alegerea unui domnitor la Iași și a unui domnitor la București, dar nu specifica În vreun fel că nu putea fi una și aceeași persoană. După câteva luni de tensiune, s-a acceptat faptul Împlinit. În anii următori, Cuza a reușit să fie suficient de convingător, argumentând că Îi era imposibil să conducă simultan din două capitale, aflate la distanță apreciabilă (nu existau căi ferate, iar drumurile erau Într-o stare deplorabilă). Odată ce Începutul se
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Iar acestea cu greu și-ar putea găsi egal În Întreaga istorie a românilor. Nu Cuza singur a făcut România, totuși România s-a făcut sub conducerea lui. A evoluat cu abilitate printre puterile europene, Îmbinând persuasiunea cu politica faptului Împlinit. A patronat și, la nevoie, a știut să impună marile reforme. Administrația, justiția, Învățământul, armata, toate s-au așezat pe baze noi, europene. Reforma agrară din 1864 a dat, În sfârșit, pământ țăranilor, Încercând un compromis Între păstrarea marii proprietăți
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
dispusă să-i sprijine pe români În dorința lor de a avea un suveran străin. Carol a ajuns la București la 10 mai 1866 și a fost proclamat domnitor al României; din nou Europa s-a trezit În fața unui fapt Împlinit. Cu o eficiență neînchipuită, românii marcau punct după punct În jocul european. Cea mai mare reușită a fost Însă chiar alegerea făcută. Deși recomandat de Franța și având pe jumătate „sânge francez“, Carol s-a dovedit un german desăvârșit, corespunzător
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
singura alternativă la care mă puteam gândi marți dimineața. Aveam nevoie de altceva - distragerea cauzată de o altă viață - pentru a elimina spaima. Dar nu voiam să călătoresc înapoi în lumea aceea. Voiam să recapăt luciul idilic (mai exact, promisiunea împlinită a acelei vieți) al vieții noastre. Mai voiam o șansă. Dar nu-mi puteam exprima această dorință decât mie însumi. Ceea ce aveam nevoie să fac era să pun dorința asta în practică, să demonstrez că nu capotasem, că nu ucisesem
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Canyon și înnegri crucea albă care se ridică pe colina din Cabo San Lucas, apoi se ascunseră în camerele casei din Valley Vista și în salbele de portrete de familie, adiind peste toate întrevederile contramandate și legăturile pierdute și dezamăgirile împlinite și temerilor confirmate și deasupra fiecărei uși trântite sau a unei reconcilieri ratate și curând acoperiră toate oglinzile din fiecare cameră în care trăiam, ascunzându-ne imperfecțiunile de noi înșine chiar și atunci când cenușa ne curge în sânge, urmărindu-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
Îi spun că am și scris despre acel zbor al nostru. Stewardesa Nadejda îmi zâmbește complice. Avionul în care zburăm acum e mai nou, bine îngrijit și, evident, mai sigur. Fata e la fel de drăguță, dar parcă mai matură, cu trăsături împlinite... În aeroportul din Budapesta așteptăm trei ore cursa pentru Madrid, timp suficient pentru a „inspecta” clădirea. Ce mă impresionează mai mult este curățenia impecabilă, aș spune chiar în exces, deși la acest capitol o exagerare e chiar bine-venită. În orașe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
baza situată mult sub nivelul străzii, încât îți dă o senzație de vertij, dar mai ales de surpriză, pentru că nu ai fi bănuit un asemenea „buzunar” de vid căscându-se la picioarele tale. Lumea noastră se adună cu sentimentul datoriei împlinite, venind de la cele trei reading-uri din oraș, care angajaseră scriitori baltici, scandinavi, francezi și ex-iugoslavi. Aici, în „groapa teatrală”, atmosfera e de chermeză veselă, striată cu mici lecții de istorie și lingvistică estonă, predate chiar de doamna ministru al Culturii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
fixat o întâlnire cu o cunoștință mai veche, de pe vremea studiilor sale de la Institutul de Literatură. Sunt prezenți și scriitorii letoni, Amanda Aizpuriete și Maris Caklais. Expoziția mi se pare excelentă. Nu lipsesc imaginile cu Boris Elțîn, cel care a „împlinit” valul perestrokăi în Rusia. Căderea Zidului Berlinului, războaiele din Balcani... Nici o aluzie la războiul din Cecenia. Sunt luat în primire de o doamnă, Irina Andreeva, care mă însoțește în turul meu prin holul Casei Jurnaliștilor. Este pictoriță, a fost de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
a indus chiar el scriitorilor din tren, prin subtile manevre de manipulare... Un adevărat Sherlock Holmes colegul Chingiz Abdullayev, care știe că nu este deloc un Proust al Azerbaidjanului sau un Faulkner al Rusiei - nici nu pretinde -, dar are orgoliul împlinit că poate trăi (chiar foarte bine) din scris. Mă gândesc să încerc și eu să scriu romane polițiste. Să văd dacă pot trăi din scris. Dacă mă va „îndrăgi” genul. VITALIE CIOBANU: La sediul staffului polonez al Expresului Literar, aciuat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
făcut din scris o bună sursă de existență. - Nu mă consider - mărturisesc sincer acest lucru - un scriitor care a reușit în plan literar. E adevărat, am succese în vânzarea cărților mele, însă în plan artistic nu mă consider un autor împlinit. Lucrul acesta se poate afirma cu certitudine despre José Saramago sau despre Dario Fo, care au obținut Premiul Nobel, deși pretențiile mele nu se ridică atât de sus... Scriu ușor, pentru că scrisul este pentru mine o bucurie și o plăcere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
cea care permisese României și românilor să creeze cele două mari generații literare: cea a lui Maiorescu, cea „clasică”, și cea „modernă”, a lui Lovinescu. Și acest „crez”, acest „ideal” era mai mult decât atât, ca orice ideal major: o dată împlinit, el urma să răstoarne criteriile și „realitățile” nu numai în lumea specifică căreia i se adresa, lumea literară, dar și, printr-o rezonanță amplă și intensă, să restabilească „firescul, normalitatea” și în societatea românească, perturbată și otrăvită de vreo două
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
se adresa, lumea literară, dar și, printr-o rezonanță amplă și intensă, să restabilească „firescul, normalitatea” și în societatea românească, perturbată și otrăvită de vreo două decenii de false sloganuri, false entuziasme, false construcții ideatice, false cariere, false orizonturi. O dată împlinit!... Da, eu, aici, îmi iau îndrăzneala de a afirma, în deplină luciditate și responsabilitate - și o fac cu gravitatea unei afirmații testamentare! -, că acest „ideal” al nostru, de atunci, de la începuturile anilor ’60, s-a împlinit: criteriile artei naționale și
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
apropiați ne lasă, ca să zic așa, un gust de cenușă, găsim firesc ca fantomele noastre familiale să aibă o adresă într-un cimitir, unde să-i putem vizita din când în când, la date fixe, pentru a avea sentimentul datoriei împlinite, exact ca și pelerinul. Suntem saturați de aceste non-locuri indiferente și toate la fel, care sunt aeroporturile, supermagazinele, stațiile de benzină, ieșirile de pe autostradă etc. Acest lucru sfârșește prin a ne ameți și a ne mări apetența pentru adresa fixă
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
popor? Noile lui relații l-au ajutat să facă diferența între vocația universală a poporului sfânt, dinastia de preoți din mijlocul națiunilor și o împlinire naționalistă cu tot ce implică aceasta în materie de cult al forței și al faptului împlinit. Poziție prin care el s-a întâlnit cu un teolog și filosof din cealaltă tabără, dar evreu și anticatolic notoriu, marele Yeshayahou Leibowitz, care a devenit prietenul său. Totuși venind din partea lui (un străin, la urma urmei!) noile sale idei
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
aici e încă miezul nopții. Dincolo de imposibilitatea în care se află diplomații palestinieni de a semnala însingurarea în care au fost lăsați singurilor care ar avea mijloacele de a o atenua americanilor și europenilor (fără a mai reveni asupra faptului împlinit al creării Israelului care, ca în cazul oricărei națiuni noi, a fost un act de violență) palestinianul obișnuit are de ce să ajungă la exasperare. În oraș, o locuință construită fără aprobările de rigoare este expusă demolării, iar a obține un
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
nu se formalizează, presupunând că se informează (greu de surprins dacă nu îmbătrânești la fața locului). "Iudeea-Samaria" este acum numele dat Cisiordaniei pe hărțile și în manualele școlare israeliene, din care ștergerea Liniei Verzi din 1967 este deja un fapt împlinit, legalizat, după cum tocmai a hotărât Knessetul, refuzând propunerea unui ministru al Educației membru al Partidului Muncii. Mai mult decât un hiatus episodic între un de facto și un de jure, aceasta este o metodă și o tradiție care trimite la
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ministru al Educației membru al Partidului Muncii. Mai mult decât un hiatus episodic între un de facto și un de jure, aceasta este o metodă și o tradiție care trimite la primi pași ai politicii Ișuv, la cei ai faptului împlinit și care s-au dovedit a fi întotdeauna eficace (statul exista, era acolo încă înainte de a fi declarat și recunoscut, în 1947, ca și armata, de altfel): un teatru cu două scene, dintre care pe prima, pentru publicul internațional, se
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
paralâc? Mihrab! Evuzalin. Cuvântul acesta vrea să fie numele unui soiu de struguri turcești. Care e numele corect? Cum se zice turcește "adio"! gule-gule! Cum se spune: of! vai! saracul de mine! afară de "aman"! Încă n-aveam douăzeci de ani împliniți când am scris nuvela cu numele de mai sus, care a apărut în al treilea volum al meu de debut "Dureri Înăbușite" în 1905, adică șapte ani după. Aiyn an Dordie ghebi guzel bir Kâzsân ca lună drăguță una fata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a naturii. Buzele, ca receptacul al vitalității externe, sunt atrase de energia intensă a apelor din străfunduri, căci au devenit incompatibile cu obiectele domestice ce întârzie contactul cu substanțele hrănitoare. Momentul ritual surprins în colindă este al iluminării: anterioritatea învățăturilor împlinite este redată de perfectul compus, iar prezentul atemporal al condiției nedomesticite apare drept efect al acestora. Imperativul adresării cerbilor este în acord cu statutul lor superior, îndreptățit să își alunge tatăl din sfera consacrată a noilor inițiați. Magia contactului cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frățească (ajutoare bănești, cantine pentru refugiați, case pentru cazare etc.). Vine 23 august 1944. Cetățenii manifestă și jubilează cu prilejul încheierii armistitiului. Noi basarabenii eram, însă, triști, știind ce va urma. După ce ocuparea României de către trupele sovietice constituie un fapt împlinit și comuniștii se instalează la putere, basarabenii trăiesc teama „repatrierii”, dictată de ruși. Mulți își procură acte de naștere false, cu ajutorul binevoitor al autorităților românești. Pe măsură ce timpul trecea, vânarea basarabenilor se intensifica, mai ales acolo unde începuseră să se instaleze
DE TREI ORI ÎN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Eugen Şt. Holban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1710]
-
hotare pentru ca aceștia să fie la curent cu tehnicile medicale cele mai bune la tratarea pacienților. Ca mamă, a vegheat ca singurul ei fiu - Victor - să capete o pregătire de excepție, vis ce a avut fericirea să și-l vadă împlinit, fiul său ajungând un prestigios neurochirurg al Iașului medical și universitar. A avut o căsnicie fericită lângă medicul Dimov, care până în ultima clipă a vieții lui a vegheat sănătatea ei șubredă. Lidia Calev - Dimov se constituie un exemplu în viața
MONOGRAFIA ABSOLVENȚILOR LICEELOR DIN BOLGRAD STABILIȚI ÎN ROMÂNIA by NENOV M. FEODOR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1830_a_92278]
-
Puterilor Centrale. După aceea, Brătianu a explicat în scurte cuvinte politica sa în timpul neutralității, precum și pregătirea diplomatică a războiului, conchizând: „Și eu, și țara suntem în ceasul de față angajați, nu mai putem da înapoi.” Era mărturisirea solemnă a faptului împlinit. Brătianu a mai adăugat câteva cuvinte despre pregătirile militare și a sfârșit spunând că toată țara și întreaga suflare românească de peste Carpați așteaptă cu nerăbdare intrarea noastră în Marele Război [...]. Am crezut că dezbaterile erau încheiate când Brătianu cere Regelui
Românii şi politica externă rusească : un secol din istoria Tezaurului românesc "păstrat" la Moscova : (studiu şi documente) by Viorica MOISUC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100997_a_102289]