3,579 matches
-
Unuia Născut Fiului Tău și a Duhului Tău Celui Sfânt, pun mâna mea pe robul tău acesta (numele), care s-a învrednicit a scăpa către numele Tău cel Sfânt și a se păzi sub acoperământul aripilor Tale. Depărtează de la dânsul înșelăciunea cea veche și-l umple pe el de credința cea întru Tine, de nădejde și de dragoste, ca să cunoască că Tu ești Unul Dumnezeu adevărat, și Unul născut este Fiul Tău, Domnul nostru Iisus Hristos și Duhul Tău cel Sfânt
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
trei ori, la frunte, la gură și la piept, zicînd: „Depărtează de la dânsul pe tot vicleanul și necuratul duh, care se ascunde și se încuibează în inima lui: și zice aceasta de trei ori, după care continuă rugăciunea astfel: duhul înșelăciunii, duhul vicleșugului, duhul slujirii idolești și a toată lăcomia, duhul minciunii și a toată necurăția, care lucrează după învățătura diavolului. Și-l fă pe el oaie cuvântătoare turmei celei sfinte a Hristosului Tău, mădular cinstit al Bisericii Tale, fiu și
RUGĂCIUNEA, CALE SPRE DESĂVÂRŞIRE ŞI MÂNTUIRE by Ion CÂRCIULEANU () [Corola-publishinghouse/Science/91546_a_107349]
-
a fi exprimat disprețul, ura, furia, spaima, teama, nesiguranța. Toate se descarcă și individul se poate calma, poate vedea/percepe și simți altfel relația. • indicator al conflictului: avem emoții de teamă, de amărăciune, de tristețe, de dezamăgire, de gelozie, de înșelăciune, de descumpănire. Pe parcursul relației conflictuale putem: • să ne exprimăm liber dispozițiile, emoțiile și sentimentele (negative), având ca efect (în principiu) detensionarea, descărcarea (părții care o face), dar uneori cu riscul de a încorda relația (pe o perioadă mai scurtă sau
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
navighează În plină ceață. Evenimente: Acest tranzit dă naștere unor erori de „manevrare a macazului”. Singura diferență este că, În cazul careului, individul provoacă singur aceste erori, În timp ce, În cazul opoziției, pare să le suporte mai mult consecințele. Sunt posibile Înșelăciunile, ba chiar escrocheriile, frecventa evadare din realitate (alcoolism sau droguri). Femeile pot face erori grave cu privire la partenerii lor, pe care În mod greșit Îi idealizează. Sens: Este necesar să acceptăm ideea că există riscul să ne Înșelăm, fie În legătură cu noi
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
în vederea unei cuprinderi spirituale cît mai mari. În încercarea de a lumina calea către înțelegere/ descifrarea poeziei ermetice, altfel spus a ermetismului canonic instituit de el, propune spre împreună-examinarea lui: "Cum se face că o poezie, care nu e o înșelăciune (sau o șaradă, cum ar fi spus Felix Aderca, n.n.), poate fi sau poate părea ermetică". Vom cita întregul pasaj despre poezia ermetică și matematică, raportul întru înțelegere dependent de mentalități și nivel de receptare, în fond, apelînd la operatorul
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
speranței în îndrumarea Sa. Celelalte păcate sînt în contra propriei persoanei și pot avea iertare prin Spovedanie și Pocăință. Citim în Evanghelia lui Marcu 7, 2l-23: "Căci dinăuntru, din inima omului ies cugetele cele rele, desfrînările hoțiile, uciderile, adulterul, lăcomiile, vicleniile, înșelăciunea, nerușinarea, pizma, hula, trufia, ușurătatea. Toate aceste rele ies dinăuntru și spurcă pe om". "Sufletul, odată ieșit din corpul său - zice Sf. Ioan cel Milostiv (556-619 d.Hr.) - și voind a se sui la cer este întîmpinat de demonii care
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
te văz am chinuri/ Și cînd te văz, leșinuri". Aflăm la Alecu și anumite exigențe stîngaci filosofice asupra erosului, ca în Foarte multă văz plăcere: " Cînd voi zice frumusețe,/ Voi și suflet cu blîndețe,/ Cu simțiri, cu isteciune,/ Depărtat de-nșelăciune.// Și un nu știu ce prea dulce/ Ce simbadie aduce!/ Și să-nnoadă cu strînsoare/ Unde va fi dat prinsoare". Vorbind despre al doilea fiu al lui Ienăchiță, Nicolae, criticul propune în fraze succinte o definiție clară a austerului și chibzuitului urmaș
[Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
gamă mai mare de produse, unele fiind mai greu vandabile. În acest caz, distribuitorul trebuie să ia o decizie numai după o analiză fundamentată a acestora. Un alt aspect al eticii manageriale este cel al comunicării, care, uneori, poate implica înșelăciune prin vânzare sau reclamă, mituire comercială, presiuni în domeniu etc. Înșelăciunea prin vânzare sau reclamă a căpătat o extindere foarte mare în țara noastră și nu există preocupări clare pentru combaterea acesteia. În acest sens, se folosesc din ce în ce mai mult nume
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
acest caz, distribuitorul trebuie să ia o decizie numai după o analiză fundamentată a acestora. Un alt aspect al eticii manageriale este cel al comunicării, care, uneori, poate implica înșelăciune prin vânzare sau reclamă, mituire comercială, presiuni în domeniu etc. Înșelăciunea prin vânzare sau reclamă a căpătat o extindere foarte mare în țara noastră și nu există preocupări clare pentru combaterea acesteia. În acest sens, se folosesc din ce în ce mai mult nume de marcă, similare unora deja folosite și apreciate, așa-zisele produse
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
acest sens, se folosesc din ce în ce mai mult nume de marcă, similare unora deja folosite și apreciate, așa-zisele produse contrafăcute; falsa compromitere a produselor concurente; falsa prezentare a avantajelor folosirii anumitor produse; formulări ambigue sau parțial adevărate în prezentarea produselor etc. Înșelăciunea prin vânzare și reclamă nu este aproape deloc atacată, în special la micile activități, la micii consumatori. Mituirea comercială, prin care se influențează acțiunile unui angajat sau ale unui partener de afaceri, este un delict care se practică foarte mult
Sinergetica accesării proiectelor Pregătire. Elaborare. Evaluare. Optimizare by Conf. univ. dr. Claudiu CICEA, Lect. univ. dr. Cristian BUŞU () [Corola-publishinghouse/Science/207_a_476]
-
Numai pictura, poate. Orice tablou bun a aspirat dintotdeauna să fie peisajul altui peisaj, nepictat; dar, când adevărul social coincidea cu cel al artistului, nu exista duplicitate. Era magnific când se separau, iar pictorul trebuia să opteze Între supunere și Înșelăciune, recurgând la talent pentru a face ca una să pară cealaltă. De aceea Tebaida are tot ce au capodoperele: alegoriile lucrurilor certe, care vor fi certe numai după multă vreme. Și acum, te rog, mai dă-mi un pic de
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
i-a fost dat omului nu numai pentru a comunica, ci și pentru a-și putea ascunde gîndurile, oprind astfel cunoașterea de către celălalt. Să recapitulăm, în termenii unei hermeneutici adecvate, elementele simbolice ale contextului care a făcut posibilă această primordială înșelăciune. Într-un asemenea interogativ orizont, va trebui să constatăm că trei relativ distincte situații de comunicare (sau semioze, în termeni semiotici denumite), dar în același timp complementare (potrivit unei evaluări holistice), pot fi decelate în desfășurarea scenariului biblic al facerii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Spiritului Creator cu spiritul creat, a Domnului Dumnezeu cu omul, nici o disparitate nu-și putea găsi în aparență locul. Și totuși, infidelitatea copiei în raport cu originalul era prea mare pentru ca, la un moment dat, să nu genereze slăbiciuni de rezonanță. Actul înșelăciunii originare va fi cel mai elocvent exemplu în acest sens. Astfel, va trebui să recunoaștem de la bun început în desfășurarea păcatului primordial avînd ca intrigă minciuna germenii viitoarelor (cuno)științe ale omului (mai mult sau mai puțin adevărate) cu privire la semnificațiile
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
ar fi cel căruia i s-a înșelat încrederea de către Adam. O atare relație cuprinde în ea un viciu de formă pe care nu îl putem ignora, rezultînd din următoarea întrebare: înșelatul care știe, care este prevenit de la bun asupra înșelăciunii și care ar putea în consecință să o preîntîmpine așa cum atotputernicia divină cu siguranță că ar fi îngăduit-o8 fără a o face totuși, mai poate fi cu adevărat considerat un înșelat? În principiu, nu. Procedînd în acest fel, Dumnezeu va
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Creator și ființa creată, pentru transmiterea-receptarea unor complementare obligații? Această interogație nu trebuie cîtuși de puțin neglijată, avînd în vedere că adesea însăși natura mijlocului de comunicare favorizează cu sau fără voia celor direct implicația apariția mistificării, a greșelii, a înșelăciunii și (auto)minciunii. Să reamintim, în acest context, că omul a fost înzestrat chiar din momentul creației sale cu două posibilități de comunicare: a) una implicită, intrinsecă, genetică, naturală, vizînd o anumită comuniune morfo-structurală (ontologică) instituită între Dumnezeu și om
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
adecvat instrument pentru a institui întîia oară minciuna în lume. 2.1.3. Darul ignoranței În momentul în care între Dumnezeu și Adam se instituie cea dintîi semioză ca urmare a posibilității lor de a comunica, germenii unei prime de înșelăciune nu vor întîrzia să apară. În CE ANUME constau acești germeni? Pe de o parte, formularea interdicției de a se înfrupta din fructul cunoașterii binelui și răului a născut printr-o negativitate ontologică ființînd în însăși esența lumii dorința de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Creatorului în creatura sa? Într-o atare ipostază, în care Dumnezeu se plasează (deliberat) în afara scenariului conceput de el însuși, semioza care marchează axa înșelător-înșelat devine circulară, angajînd un singur actor: Adam, omul înșelător care cade în plasa propriei sale înșelăciuni, înșelîndu-se de unul singur. O învățătură arhetipală pare a se desprinde din această experiență: cel care minte, se minte. Așadar, singurul care va avea de pierdut în urma înșelăciunii primordiale va fi Adam, Dumnezeu neputînd fi făcut direct responsabil pentru greșeala
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
un singur actor: Adam, omul înșelător care cade în plasa propriei sale înșelăciuni, înșelîndu-se de unul singur. O învățătură arhetipală pare a se desprinde din această experiență: cel care minte, se minte. Așadar, singurul care va avea de pierdut în urma înșelăciunii primordiale va fi Adam, Dumnezeu neputînd fi făcut direct responsabil pentru greșeala acestuia și implicit pentru consecințele ei. Cu alte cuvinte, axa Dumnezeu-Adam nu mai poate fi considerată ca o axă reală pentru semioza de tip înșelător-înșelat, deoarece omul va
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sub o formă mincinoasă; căci, o minciună implicită poate fi descoperită în această mascare de identitate, știut fiind faptul că în esență șarpele era asociat cu simbolul înțelepciunii 12. Șiretenia diavolului poate fi identificată cu cea dintîi prezență a răului, înșelăciunii, păcatului și minciunii în spațiul edenic. Această primă și diavolească viclenie a înșela implicit fără să minți explicit constituie un exemplu de referință pentru viitoarea ideologie cazuistă, care, analizînd obligațiile morale și religioase pe cazuri izolate, ancorate în relații și
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu diferite forme și grade ale păcatului și implicit ale minciunii. 1.3.2. Îndoiala, germene al minciunii Dialogul șarpelui (ca întruchipare mincinoasă a "răului mincinos") cu femeia (ca întruchipare a ființei slabe, inocente, sincere și, prin aceasta, predispusă la înșelăciune) este cît se poate de relevant pentru înțelegerea modului CUM A AVUT LOC activarea minciunii: Oare a zis Dumnezeu cu adevărat: "Să nu mîncați din toți pomii din grădină"?" întreabă șarpele pe Eva. Îndoiala strecurată prin această interogație reprezintă cea
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
fi răpit de la bun început posibilitatea alegerii libere. Ca atare posibilitatea de alegere a răului a fost egală de la bun început cu aceea de alegere a binelui. Iar omul s-a grăbit să aleagă. 1.3.3. Sensuri ascunse ale înșelăciunii Să ne întrebăm, o dată mai mult, și în acest context: în fapt, CE SENSURI PROFUNDE ocultează actul înșelăciunii primordiale? Ce se ascunde dincolo de actul aparent banal al înfruptării din mărul cunoașterii binelui și răului? În consens cu accepțiunile hermeneuticii religioase
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de la bun început cu aceea de alegere a binelui. Iar omul s-a grăbit să aleagă. 1.3.3. Sensuri ascunse ale înșelăciunii Să ne întrebăm, o dată mai mult, și în acest context: în fapt, CE SENSURI PROFUNDE ocultează actul înșelăciunii primordiale? Ce se ascunde dincolo de actul aparent banal al înfruptării din mărul cunoașterii binelui și răului? În consens cu accepțiunile hermeneuticii religioase, semnificațiile simbolice ale actului căderii pot fi urmărite din trei perspective și anume [Popescu, Costache, 1997:162-177]: teologică
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
păcatul tinde să se instaleze în centrul lumii" (Galeriu), sfîșiind-o printr-o triplă ruptură: aceea dintre om și Dumnezeu, dintre trup și suflet, dintre om și cosmos. O astfel de ruptură definește, în ultimă instanță, consecința unui act de grea înșelăciune: trădarea iubirii lui Dumnezeu. În urma acestei trădări, omul va deosebi întîia oară prea tîrziu, ce-i drept două esențiale lucruri: cum poți să revelezi sau, dimpotrivă, să ocultezi adevărul, prin intermediul limbajului simbolic și al "rezervării mentale"; cum poți să deosebești
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
observăm, în acest sens, că succesiunea constatare › conștientizare › ascundere -› temere -› descoperire -› disculpare -› pedepsire -› stigmatizare -› execuție reprezintă "trama profundă" pe care orice scenariu judiciar modern se întemeiază. 1.3.5. Povara greșelii originare În finalul exercițiului hermeneutic pe care situația de "înșelăciune edenică" îl prilejuiește, este firesc să ne întrebăm: și totuși, CUI ÎI VA FI DE FOLOS actul "necugetat" al protopărinților? Va trebui să recunoaștem, într-o primă instanță, că o dată săvîrșită, minciuna originară se va întoarce cu o împovărătoare încărcătura
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
istorie există și că, atunci cînd împrejurările o impun, ea trebuie în mod explicit cunoscută; chiar și atunci sau poate mai ales atunci cînd vorbim de minciună. Extrapolînd această din urmă concluzie, am putea spune că toate formele esențiale ale înșelăciunii, pe care o sociologie a minciunii le relevă la nivelul societății omenești, se regăsesc în arhetipala poveste biblică. Și, de la ea încoace, într-o mulțime de alte mituri ale minciunii; căci, așa cum mitul facerii lumii în cele cîteva zile cosmogonia
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]