384,087 matches
-
pe mese dau năvală paharele cu vin roșu... unde ești Aglaja, acuș vin clătitele. Gazda îți cunoaște gusturile. Hier Himmel și un urangutan. Gura lui imensă își dezvelește dinții pe tot ecranul. Monstrul, destinul și timpul se suprapun. Ai de la început senzația că o arenă de circ e un altar de jertfă. În seara asta Ludwig Metzger își prezintă filmul. În seara asta Aglaja învie în fața noastră. Se mișcă, rîde, vorbește, dansează, ne prezintă un performance împreună cu Jens, la 12 ani
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
ce acuitate a observației, ce inteligență a instinctului, cînd spune aproape în joacă: “Ficțiunea e realitate” sau “Și fantezia e autobiografie”. Să fie adevărat că atunci cînd cunoști mai puțin vezi mai mult? Ce să mai spui după glasul Aglajei? Începem să vorbim ca și cînd toți am fi cunoscut-o personal, depănăm amintiri. Nu știu dacă asta se cheamă “Masă rotundă”. M-a ajuns oboseala. Nu-mi pot lua ochii de la Magdalena Mărculescu. În mintea mea numele ei se leagă
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
minciuni menite să dovedească lumii că nimic nu s-a schimbat, își revarsă ranchiunele și drapată în gloria trecutului luptă cu prezentul: cu impresarii, cu cabinierele, cu publicul, cu propriile amintiri, cu teama de moarte. Spectacolul de la Teatrul de Comedie începe cu secvențe din filmele Marlenei: imaginile alb-negru venite dintr-o lume uitată, din contexte necunoscute, trezesc curiozitatea; apariția Emiliei Popescu, elegantă, cu gesturi de mare felină obosită, joacă încercarea Marlenei de a face legătura dintre Îngerul albastru și cîntăreața care
O actriță, o vedetă by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/13095_a_14420]
-
atunci cînd ziua i se anunța cam goală, măcar îi rămînea întotdeauna cu ce să o ocupe, dacă nu putea să o umple; în schimb, dacă dimineața se înfățișa sub fericite auspicii, încărcată cu cele mai ațîțătoare perspective, Mrs. Stevens începea să se degajeze cu voluptate de toate obligațiile — se cuvine totuși să recunoaștem pe drept că acționa în aceste cazuri cu o corectitudine, o rigoare, o grijă meticuloasă în alegerea scuzelor ce traduceau un real efort din partea secretarei sale, care
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
precizie scenică demnă de cei mai buni regizori fiecare din reacțiile și contracțiile faciale pe care prezența ei la Paris avea să le declanșeze în cercul relațiilor sale, deja la curent cu ultimele ei activități grație zelului intrigant al secretarei. Începu apoi să-și studieze rolul în funcție de fiecare circumstanță și, exigentă cu ea însăși, susceptibilă, se chinui să reînceapă de o sută de ori aceleași gesturi, aceeași grimasă, aceeași inflexiune a vocii, reluîndu-și neobosită în imaginație intrările și ieșirile pînă la
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
desigur“, se gîndi ea. Însă vidul cumplit pe care-l anunța sfîrșitul după-amiezii o lega fără speranță de această întîlnire: după ora la coafor, absolut nimic! Privi pe furiș și cu un aer de reproș telefonul, cînd iată că acesta începu să țîrîie timid, fiind pe dată oprit, sunet care făcu să apese dureros peste inima deja goală a Barbarei toată liniștea de moarte a acelei dimineți. Simți că-i piere curajul și își întoarse dezgustată privirea de la locul unde zăcea
Salvador Dalí - Chipuri ascunse by Ileana Cantuniari () [Corola-journal/Journalistic/13046_a_14371]
-
foarte bine legat și foarte tonic. În primul rând, scenariul e atât de bine strâns încât nu lasă să intre aer între cele multele povești unite în supermarketul pe post de nod. Mama băiatului care are o zvâcnire erotică și începe să iasă cu un moșuleț, un alt moșuleț care dă faliment și se retrage, tânăra cu fustă scurtă care ține Internet-café-ul și cu care eraoul se mai întâlnește din când în când, din plictiseală, bunica semi-senilă rămasă parcă încă în
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
fustă scurtă care ține Internet-café-ul și cu care eraoul se mai întâlnește din când în când, din plictiseală, bunica semi-senilă rămasă parcă încă în Polonia, secvența hilară a întâlnirii de la ambasadă când eroul e întrebat de motivațiile cererii cetățeniei și începe să enumere tot ce știe despre Polonia - („Polanski, cel care a avut legătură cu fata aia din America”) - informații lacunare trădând de fapt deruta personajului. Filmul e un caleidoscop al cotidianului. Capătă strălucire prin naturalețea situațiilor, a replicilor, a actorilor
Femeile, sfinte și monștri cu față umană by Iulia Blaga () [Corola-journal/Journalistic/13071_a_14396]
-
relevanță editorială din Europa (Germania, Franța, Spania, Italia), ca și din USA, unde scriitorul găsește În partenerul instituției de a-i face cartea tipărită și importantă pe adevăratul comiliton gândit și găsit. Demersul relevant În a i se tipări cartea Începe de la editor. El Întâmpină venirea și apariția cărții după ce constată valoarea sau nonvaloarea acesteia. Ba, la edituri devenite celebre, tocmai prin randamentul producției ofertat, se și cumpără manuscrise, prin negocieri (convenabile) cu autorul. Atunci când evenimentele politice, de cultură, de literatură
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
intituleze cartea de față așa cum a și făcut-o. Editura „Albatros”, Înființată În decembrie 1969, a avut ca director pe Mircea Sântimbreanu (1926 - 1999). Din prima lui echipă de lucru a făcut parte și Ion Nistor. La acea dată, el Începuse a publica În presa cultural-literară, tot mai des după debutul din „Gazeta literară”, survenit În 1964. Aș putea spune astfel că ridicarea pe... orizontală... a edificiului, În fapt, a labirintului, Își numără anii de acolo. Firul Ariadnei se compune din
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
trecutului său editorial se sprijină pe ofertele de critică și istorie literară, selectate riguros, de la 1966 la 2005. Cu bună știință, survolul din 2005 despre Fabuliști români și străini se prezintă ca o parabolă fenomenologică a vremurilor pe care am Început să le trăim Într-o altă paradigmă politică (și culturală!) după acea dată! Ca puțini editori români de referință, cu flerul occidentalului de profesie, Ion Nistor și-a grupat În departamente specializate o parte din producția risipită generos prin presă
Clasicii – contemporanii lui Ion Nistor. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1447]
-
Europei Încă de pe vremea iluminismului, În lumea artiștilor din toată, lumea vorbele de duh ori de Înțelepciune ale lui Brâncuși circulau ca orice folclor asimilat pe cale orală. Devenit un vizitator constant al expozițiilor personale ori de grup, deschise În Franța, Începând cu primul deceniu al sec. al XX-lea, Brâncuși obișnuia cu aceste ocazii să se exprime aforistic În cataloage. Mai apoi În interviurile oferite presei și, fapt notabil, către prieteni, apropiați, ca și În carnetele individuale. Multe, foarte multe dintre
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
Emil Brumaru Și sufletul, și-aureola grea Unei femei precum unui copil Ce te așteaptă să-l mîngîi, fragil, Cu ochii ridicați spre tine dulce, Nainte-ntre cercefuri să se culce? Să fie despuierea ta de-aripe Un cîntec începînd să se-nfiripe Acum, parcă în prag de despărțire De tot ce-a fost sfială și uimire? Să fie o ciudată pregătire De a pleca?...
Să fie o plăcere în a-ți da... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/8909_a_10234]
-
Urmând drumul spre Catedrală, Întâlnim Biserica St. Augustin, construită În 1571, monument UNESCO, din 1993, cu orga de 800 de pipe, Casa Manila, muzeu cu tapiserii și mobilier originale, din perioada colonială. Apoi urmează Grădina Președinților, unde sunt expuși toți, Începând cu Manuel Luis Quezon, primul președinte, din 1935 și până astăzi, inclusiv Ferdinand Markos. Mai avem ruinele fortificațiilor Armatei Japoneze, „Pietta”, statuia memoriei celor pieriți În cel deal Doilea Război Mondial, 1939-1945, și Muzeul Chinezesc. Nu putem Încheia până nu
MANILA - PHILIPINE. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Pompiliu Mania () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1545]
-
secat lacrimile. Nu-l plânge, nu blestema, nu-și face reproșuri. Nu are de ce. Omenește a făcut tot ce se poate. E conștientă că viața omului normal, după cum o spune și Biblia, este de 70 de ani. Că după aceea Încep necazurile. Ea nu se teme să rămână cu trupul soțului singură. Face asta de aproape un an, de când acesta nu mai putea vorbi. Este supărată pe rude că n-o lasă În pace. Este surprinsă de câtă lume a cunoscut
Lacrămioara. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Constantin T. Ciubotaru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1533]
-
a poposit În grădinile Semiramidei ca un avizat, ca un baron, nu numai al imaginii și sunetului, al cuvântului rostit, ci și al expozeului lexical, virtual În durată, adică al literaturii, proză și poezie. Ispita cuvântului tipărit se instalează confortabil Începând din 1988. Atunci, după uzanțele vremii, a debutat la Editura Dacia În volumul colectiv Doisprezece prozatori, cu nuvelele Primăvară târzie și De dragoste. Ca poet, Alecu Croitoru și-a Înregistrat debutul la Editura Eminescu cu volumul De dragoste, În 1998
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
obține un lungmetraj, un documentar, un portret, un ansamblu, o secvență cu Încărcătură simbologică. În afară de dragoste - ca temă, și de nostalgie față de cea care i-a dat viață, mama, axis mundi se reunește din secvențele lui pantha rei, care șia Început deja caruselul neliniștii. Ori aceasta nu poate fi temperată În vreun fel, de-ndată ce anii vin cu Întrebări istovitoare - de ce plutim În derivă de la o vârstă Înainte?, de ce acel și totuși (eminescian, arghezian) nu poate fi oprit sau străpuns
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
dreaptă a străzii Ștefan ce Mare se sfârșea pentru mine la străduța Primăverii perpendiculară pe strada noastră. Cam acolo se Încheia bucla comunității În care ne Învârteam și țopăiam zilnic noi, copiii străzii. Ștefan ce Mare, ca toate străzile Brăilei, Începea și se termina la Dunăre formând un imens semicerc, ca și la Odessa, planul orașului fiind făcut de acelaș celebru inginer civil Kisseleff. Dacă la Primăverii traversam pe partea opusă, să fac turul Înapoi spre Călărași, Întâlneam o casă dărăpănată
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
În aceiași clasă, dar nimănui nu-i păsa de asta; eram un fel de modelminiatură al corabiei lui Noe comportându-ne firesc, trăind laolaltă destul de armonios până la adolescență, când ne-am risipit pe la școli superioare, care Încotro. După 1951 au Început să plece armenii În Liban, grecii În Grecia, de unde se Îmbarcau pentru America sau Noua Zeelandă, iar evreii spre Israel sau altundeva unde aveau sponsori. Acolo am Învățat noi de mici și fără efort, lecțiile de conviețuire cu oameni de diferite
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
cu care am rămas prieteni adevărați până la maturitate, uneori chiar mai târziu. Magia străzii! Strada noastră , pe care În orice direcție o luai ajungeai tot la Dunăre, ne-a stârnit tuturor dorința arzătoare de a călători , mai ales când am Început să ne pierdem prietenii de joacă ce părăseau corabia iluzorie a visurilor noastre, pentru una reală care se Îndrepta către alte mări și țări și cel mai mai mult când regimul comunist ne ținea sechestrați În cușca de fier a
Strada. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Monica Ligia Corleanca () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1534]
-
un nuc. De vară Furnici încleiate-n mierea Soarelui flori mai înalte decît dealul miresme de nuc ce se zbat cum o aripă pămîntul răgușit pe limbă cum apa linia funicularului șerpuind la-ntîmplare pe cer deasupra creștetelor noastre-nmărmurite așa începe vara și nu se mai termină niciodată. Pe chipul tău efemer un rid etern cum Cetatea eternă. Niciodată Niciodată nașterea nu-i întreagă niciodată nu-i întreagă moartea toată viața ele se luptă și-n cele din urmă se-ndură
Poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Imaginative/8981_a_10306]
-
Herzl! Dar aici sunt de acord cu el: cum să ridici un zid între Biblie și Israel? Dimineață irosită, după-amiază sterilă. Le temps passe si vite, si vide. 9 martie. Pe tava micului dejun, măcinici. S-au dus zilele Babelor, încep ale Moșilor, la fel de amestecate. Îndrăznesc să ies din nou, atent la gropi, la băltoace. Delicatul meu baston de cireș nu e făcut pentru asta. Nici ghetele din piele de ied, puțin folosite în toamnă. Mă opresc în pasagiul Macca, răsfoiesc
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
gris, una în fondul stofei, alta în dungulițe, precum și o nuanță de bleu în ton cu pietrele și splendidul albăstrui-oțel al vestei. Încalț pantofii cei noi, cumpărați alaltăieri. Ajung la timp pe Pod, mă postez în fața Casei Grecianu. Curând caii încep să pășească în covorul de nisip care-i împiedică să alunece pe caldarâm. Atacă defilarea primarul Donescu în caleașcă firetuită, cu frac și joben. Îl urmează sumedenie de uniforme strălucitoare. În privința asta Carol dă dovadă de inspirație și novațiune - două
Primăvara pe Pod by Ion Iovan () [Corola-journal/Imaginative/8733_a_10058]
-
bună dispoziție, ei Înșiși fiind calzi și modești, oricât de multe cărți au scris, cu talent și substanță pură. Romanul „Așa le-a fost datul”, o construcție armonioasă, curge liniștit, Împletind viețile unor personaje care se derulează, pentru unele de la Început de secol XX, ca apoi firul povestirii să le aducă În zilele noastre agitate, de secol XXI. Acțiunea se desfășoară În diverse localități și este axată pe o mare iubire, În contrast cu durerile sufletești provocate de Înscenările regimului sub care noi
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
resuscitat!), Esența Sacră LUP infiltreză și transcende esența ne-sacră umană - RESACRALIZÂND-O!!! ...LYCANTROPOS este (sau devine, ceea ce, În situația data, de METANOIA, e același lucru!), de fapt, ARCHANTHROPOS/OMUL PRIMORDIAL!!! Ce păcat că Biserica Creștină “de zid” (cel puțin Începând din Evul Mediu, când scopul Bisericii era și acela de a elimina foarte brutal și deloc “fair”, PRIN TEROARE, “adversarul” Religiilor Primare <endnote id="3"/>, cum este și ZALMOXIANISMUL... despre care Religii Primare, Hristosul, prin spălarea picioarelor Sfinților Apostoli, sugerează
PRICOLICIUL ȘI... ÎNVIEREA! folclor sacral daco-românesc. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Botez () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1486]