4,849 matches
-
ori același drum. Căzături la fiecare pas și lașități când te înspăimânți de cel mai mic obstacol. Unul dintre schiuri mi s a desprins de la picior și mam căznit o mulțime ca săl prind. Mă așezam pe zăpadă, dar mă încurcam în cele două lemne, îmi scoteam mănușile, dar îmi înghețau degetele. Și dacă veneam la vale, mereu găseam în drum o trăsură sau un om, căruia naveam curajul săi țip să se dea la o parte, în timp ce eu, asemeni unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
și pe Fiul și pe Sfântul Duh, Dumnezeu”. (Sf. Vasile cel Mare, Despre Sfântul Duh, cap. 29, în PSB, vol. 12, p. 87) „...vorbele Fiul nu poate să facă nimic de la Sine (In. 5, 29) dușmanii Domnului le iau ca să încurce mințile celor care îi ascultă. După părerea mea și acest text ne dă să înțelegem tocmai faptul că Fiul este de aceeași Ființă cu Tatăl. Și de fapt, dacă fiecare făptură cugetătoare poate face ceva prin ea însăși pentru că are
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
a discutat adesea filozofie cu Wittgenstein, a făcut următoarea observație caracteristică: „Când studenții citesc pentru prima dată Tractatus-ul, sunt adesea impresionați și simt că acesta este genul de lucrare pe care sperau să o găsească. Dar apoi, foarte adesea, sunt încurcați și simt că nu pot progresa.“6 Cel care nu va înceta totuși să spere că poate înainta se va îndrepta spre lucrările comentatorilor. Citind cu spirit critic mai multe asemenea lucrări, începe să se îndoiască de faptul că o
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
Frontul Renașterii Vandane), ținut în Zanzibar 58, s-a ajuns la concluzia că singura șansă reală de ieșire a țării din marasm era să fie ocupată de un stat democratic. Problema era că nici un guvern nu era dispus să "se încurce" cu o asemenea misiune, chiar dacă și din interiorul "țării în cauză", în ciuda propagandei patriotice, marea majoritate a cetățenilor sperau de asemenea la o intervenție străină. Problema era că activiștii FRV nici măcar nu găseau parteneri de discuție, din moment ce până și denumirea
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
puțin. Gândește-te și dumneata! Un om care nu e în stare să mențină disciplina. Ce autoritate are el în fața elevilor? Tânărul Bogdan, elev în clasa a VII-a, se grăbi să confirme: "Așa e! Știți că odată s-a încurcat la o problemă? Nu-i ieșea rezultatul și nu mai știa de unde s-o ia. E un profesor slab, v-o spun eu! Se compară el cu Micșunescu? Tot de fizică... E grozav! L-am avut anul trecut, dar numai
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
separă de semn" și nici gîndul de scriere. Termenul de deconstrucție, care îl caracterizează în chip notoriu, nu a fost niciodată definit de autor. Rămîn la părerea că e un simplu joc mental care, în loc să flexibilizeze gîndirea, mai mult o încurcă, în timp ce scriitura sa e o superbă bolboroseală, iar exprimările sale publice frizează impostura. Derrida nu poate fi rezumat, esențializat, explicat, el cultivă deliberat absconsul, ambiguitatea, paradoxul, deși are și poziții tranșante referitoare la Marx bunăoară, la Heidegger sau la Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
și cei din jur se vor bucura de prezența și de munca ta. Dacă, în schimb, faci ca fata babei, alegînd ceva ce pare mai mare și mai frumos, vei avea tot timpul sentimentul că înoți împotriva curentului și vei încurca și pe alții, iar eficiența sistemului va fi scăzută. Aceasta este ordinea naturală, ca ordine divină transpusă social, pe care oamenii nu au decît a o recunoaște și a o respecta. Ordinea spontană a pieței ar asigura cel mai bine
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
salvatoare ? Pentru că nu se vrea. Popoarele trebuie supuse, asemenea danaidelor din mitologia greacă (iar greacă !?), la pedeapsa eternă de a umple un butoi fără fund... Știința economică contemporană strălucește prin absența unor idei noi, rămînînd ancorată într-un trecut convențional, încurcată în propriile axiome și construcții tot mai fictive. Extrem de obedientă politic, manipulantă și manipulatoare, ea nu mai produce doctrine noi nici măcar în situație de criză. Rămînem cu același eclectism de idei neoliberale și neokeyne siene pe care fiecare le amestecă
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
sunt pentru alții. Europa se pregătește să devină un muzeu. Armata de funcționari întreținută pe datorie se va transforma pur și simplu îmtr-una de ghizi. Creșterea integrării politice prevăzută, armonizarea fiscală, mutualizarea datoriilor și politicilor economice nu fac decît să încurce și mai rău companiile și să explodeze deficitele, pe fondul dilatării în continuare a sectorului public. Mă simt ca înainte de 1989. E nevoie de reforme fundamentale, de piață, de o democrație de piață, de care birocrația actuală pare să se
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
Frontul Renașterii Vandane), ținut în Zanzibar 58, s-a ajuns la concluzia că singura șansă reală de ieșire a țării din marasm era să fie ocupată de un stat democratic. Problema era că nici un guvern nu era dispus să "se încurce" cu o asemenea misiune, chiar dacă și din interiorul "țării în cauză", în ciuda propagandei patriotice, marea majoritate a cetățenilor sperau de asemenea la o intervenție străină. Problema era că activiștii FRV nici măcar nu găseau parteneri de discuție, din moment ce până și denumirea
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
ofertei, ambele determinînd valoarea bunurilor, precum lamele unui foarfece taie hîrtia. Îl consideră neînțeles pe Ricardo, datorită stilului confuz, dar profund, al acestuia. Astfel, Marshall apreciază că Ricardo nu ar fi fost susținător al teoriei valorii-muncă, că s-ar fi încurcat în propriile raționamente. Ricardo ar fi admis teoria valorii-muncă doar pentru stadiile primitive ale civilizației, nu și pentru cele mai avansate, unde munca de calitate diferită e remunerată diferit, iar în calculul costurilor de producție ar trebui să se țină
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
prin creativitate. Au plonjat în meditații în locul acțiunii menite a rezolva situații de blocaj în fața cărora istoria le-a pus deseori. Dileme existențiale le-au frământat ființa, sădind întruna sămânța incertitudinii în gândurile lor. Au ajuns să fie prea șovăielnice, încurcându-se în multitudinea de variante pe care le-au conceput. Prea multă chibzuială chiar și pentru probleme care impuneau rezolvări relativ simple. Au tărăgănat, știind că poate pe moment au scăpat, dar mai târziu, s-ar putea să-și complice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
pe care atît de mult le urăsc la vreme de belșug. Ben Bernanke, președintele Sistemului Federal de Rezerve american, e criticat că e "prea intelectual" și nu pricepe nimic, în timp ce fostul președinte, Alan Greenspan, este intens regretat, pentru că nu se încurca în studii inutile, ci tăia ratele dobînzilor fără să crîcnească. Din păcate, soluțiile nu mai sunt locale, nu pot fi pedepsiți doar cei vinovați. Efectele s-au coagulat, iar riscul e sistemic. Principiul dominoului lovește din nou. Ani de zile
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
poetului, Titu Maiorescu i-a cerut Aglaiei Drogli unele relații asupra locului de naștere a poetului, iar aceasta i-a răspuns, la 3 iulie 1889, că fratele ei, Mihai, s-a născut la Ipotești 5. Parcă anume pentru a se încurca și mai mult aflarea adevărului, căpitanul Matei Eminovici a "precizat", prin revista "Fîntîna Blanduziei" din 16 iulie 1889, că fratele său, poetul, s-a născut la Dumbrăveni, în anul 1848, la 8 noiembrie, în ziua de Sfinții Arhangheli, pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
țară, Ion Iurașcu, și continuă cu fiul său, stolnicul Vasile Iurașcu din Joldești"29. Cînd cărțile se scriu din alte cărți, neverificate, nu se poate ajunge la concluzii sigure. Revenind la acest din urmă arbore genealogic, Augustin Z. N. Pop încurcă de-a binelea rangurile boierești și treptele rangurilor. De exemplu, Stratul Iurașcu și-ar fi început cariera ca biv pîrcălab (1683-1685), apoi a fost avansat biv logofăt (1685), apoi a fost pîrcălab (1687), apoi vtorimedelnicer (1695), și în sfîrșit, vtorilogofot
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
persecuția părinților, Ileana ar fi plecat la Pomîrla, unde acest băiat a învățat carte. Augustin Z. N. Pop, fără a face verificările care se impuneau, i-a dat valoare documentară, trăgînd deocamdată o concluzie cu oarecare prudență, iar mai apoi încurcînd elemen tele acestei legende, cu personagii din Ipotești: "Mihai I. Lăzăreanu pare să fie fost fiul său natu ral cu Ileana, soția pădurarului Ichim, din slujba lui Eminovici"69. De observat aici că Ileana nu-i fata lui Ichim, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
1877, considerîndu-l nul, pentru că cererea nu fusese scrisă și nici semnată de apelantul Gh. Eminovici, ci de altă persoană, care nu avea calitatea. În adevăr, cererea fusese scrisă și semnată de poet, care era gazetar la "Curierul de Iași"205. Încurcat și de obligația ipotecară, pentru cei 1.200 de galbeni, împrumutați pe doi ani, de la Gh. Urzică, Eminovici n-a mai putut face recurs, la Casație, iar avocatul lui Drogli a obținut învestirea sentinței cu formulă executorie. Astfel, fără nici un
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
pe de altă parte, încântătoarea pădure luminată de razele lunii nu e deloc pașnică: prin ea roiesc tot felul de spiriduși năzdrăvani, ca Puck, de pildă, acest „duh năstrușnic și sprințar” în stare să-și schimbe mereu înfățișarea și să încurce cărările tuturor celor ce se aventurează prin partea locului. Oare noaptea din Visul... nu devine astfel ecoul nopții din Hamlet evocată de Marcellus, noapte a spiridușilor și a zânelor, dar totodată și a spectrelor? Iar acești spiriduși și aceste zâne
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
controlul rațional al consecințelor, pentru implicarea conștientă în cursul proceselor. Și acest lucru este vizibil acolo unde căile s-au multiplicat cu febrilitate, unde a contat viteza atingerii scopului uzându-se de orice mijloc accesibil, unde, în fapt, s-au încurcat planurile, s-au suprapus orizonturile de înțelegere, unde s au confundat nivelurile de explicație. Expresia directă a eșecului se originează în ceea ce numesc calea materialistă din care a derivat forma cea mai coruptă a acțiunii, calea cazinoului, în materie de
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
la lumea complexă a întregului natural fertilizat pe principiul antropic. Ideea de sistem nu este o cărămidă a înțelegerii lumii în devenirea sa, ci este chiar expresia fidelă a lumii în stadiul ei integral, unificată prin globalizare. Puterea cogniției Ceea ce încurcă cel mai tare înțelegerea discontinuității introduse de metafora sistemului sunt două abordări surprinzătoare ca perspective nu doar pentru că una se cantonează în idealitatea destinată să unifice, iar alta în metateoria care conține soluția demarcațiilor în complexitate, ci pentru că amândouă au
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și îngrădește. Patima banilor, la fel ca afectarea sărăciei, ocupă mintea cu treburi inutile. Aceste preocupări vane consumă o energie utilă pentru înfăptuirea altor țeluri. Aristip îndepărtează tot ce nu duce la acest proiect: ca etician integrist, el nu se încurcă cu activități inutile pentru a ajunge la binele suveran, la plăcere. Astfel, el renunță bucuros la matematică, fizică, astronomie și la toate activitățile științifice cu care pierzi un timp enorm. Nihilist în materie de epistemologie, el își concentrează toate eforturile
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
toate, dar de multe ori ne-a dat un curaj, ne-a îmbărbătat și ne-a pus în ordine. Au fost și situații când mi-a solicitat, și am răspuns, să merg la alte proiecte, la unii care se cam încurcaseră, să le spun cum am făcut noi” (lider de proiect FRDS, Hangu, județul Neamț). Supervizații deja angajați și motivați în realizarea planului lor aduc la cunoștința supervizorului aspectele pe care nu le pot rezolva, iar acesta va organiza - consultându-se
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și dobândind, astfel, o realitate subiectivă, căreia îi lipsește un fond obiectiv”. Altfel spus, introvertiții autentici caută mereu solitudinea „pentru a se înveseli în gogoașa de mătase țesută de propriul lor suflet”. Tipic pentru această categorie de oameni care se „încurcă” în propriile lor probleme de conștiință este tânărul Ștefan Gheorghidiu, personaj central al cunoscutului roman psihologic „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război”, al lui Camil Petrescu. Dragostea lui pentru Ella, colegă de facultate, apoi soție, intră într-o
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
să încalce morala, nimeni nu-i regretă. Vulnerabilitatea praguluitc "Vulnerabilitatea pragului" Supravegherea amenință mai ales marginile, împrejmuirile, făcându-le vulnerabile. O atestă operele și experiențele istorice. Constatarea devine însă caducă odată cu apariția telesupravegherii care, de la Orwell încoace, nu se mai încurcă în asemenea subtilități: ea este acum centrală, explicită, afișată. „Zâmbiți, sunteți văzuți!”, se poate citi în autobuzele pariziene. Deplasare datorată modernității. Supravegherea și-a schimbat practicile, dar asta nu ne va împiedica să aruncăm o privire asupra formelor prin care
[Corola-publishinghouse/Science/2222_a_3547]
-
cu acest adulter, Îl mai seduce și pe Adam, cu care are un raport homosexual: aceste două acțiuni sînt prototipul tuturor actelor de adulter și de pederastie 27. Baruh Încearcă să se adreseze lui Moise și profeților, dar Naas Îi Încurcă mesajele. Atunci Elohim hotărăște să facă prozeliți printre necircumciși și Îl trimite pe Hercule să lupte cu cei doisprezece Îngeri ai lui Eden: este explicația alegorică a celor douăsprezece munci ale lui Hercule 28. Tocmai cînd eroul părea să-i
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]