13,635 matches
-
Iași este angajat ca actor, după 1948 transferându-se la Teatrul Tineretului și ulterior la Teatrul Mic din București. În 1967 i se conferă „Meritul cultural” pentru întreaga sa carieră de actor. Actor cu o excepțională prezență scenică, interpret memorabil îndeosebi al unor eroi de dramă, având un joc inteligent, nuanțat, într-o tonalitate gravă, întotdeauna personal până la manierism, I.-G. s-a revelat la maturitate și ca un poet de idei și de insațiabilă meditație, publicând două volume intitulate neutruVersuri
IONESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287589_a_288918]
-
ș.a. I.-G. este un cronicar afabil, care își transmite impresiile într-un comentariu vioi, de o eleganță ușor convențională, fără a excela prin idei și judecăți de valoare. E întotdeauna bine informat, știe să facă trimiteri la cultura europeană, îndeosebi la cea franceză, și să așeze astfel într-o lumină favorabilă și evoluția culturii românești. Ca și maeștrii săi, A.I. Odobescu și B.P. Hasdeu, prețuiește literatura populară, susține campania pentru culegerea și valorizarea ei, apreciază virtuțile modelului folcloric pentru literatura
IONNESCU-GION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287597_a_288926]
-
comentariul se orientează către componentele naratologice (spațiu, timp, tramă epică, organizare internă etc.) și conturează o biografie fabuloasă, proiectată pe un fundal epopeic al lumii și pe o mitologie particulară în care elementul fundamental este pământul. Ca prozatoare, I. tratează îndeosebi o mare temă a literaturii moderne: recuperarea identității continuu agresate de realitate, posibilă prin redescoperirea originilor și prin respingerea intruziunilor brutale ale celorlalți. În Exerciții de fidelitate (1987; ediție revăzută, 1999), comentatorii au descoperit un original roman al „căutării chipului
IONESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287583_a_288912]
-
grav de inovațiile și fanteziile puriste și italienizante. Rătăcirile lingvistice, greșelile politice, izolarea ostentativă a omului dornic numai să conducă, nu să și colaboreze cu alții, întunecă treptat imaginea mentorului cultural. În exil, sub influența socialiștilor utopici, preocupările sale sunt îndeosebi de natură filosofică și religioasă. Ideile care îl preocupă acum (expuse în Biblicele sau Notițe istorice, filosofice, religioase și politice asupra Bibliei, 1858, și în Echilibru între antitezi sau Spiritul și materia, 1869) vădesc, în ciuda unor speculații confuze, aceeași înclinare
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
lui Victor Hugo, cu care avea puternice afinități, poetul român evoluează spre o gesticulație romantică, declamatorie, de tip mesianic, plină de grandilocvență, de simboluri și de alegorii. Poemele capătă treptat o coloratură socială și religioasă mai evidentă. Destinul omenirii și îndeosebi locul poetului-profet în univers constituie acum teme dominante. Încă de la 1836 se observă intenția lui H.-R., acaparat de planuri vaste, de a-și gândi opera ca „un tot”, un unic și uriaș poem, Umanitatea, compus din mai multe cicluri
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
albinele) dezvăluie o mare slăbiciune pentru bufonerii lexicale, jocuri de cuvinte și înșirări de vocabule fără sens, parodiind descântecul. Duritatea invectivelor este atenuată de impresia finală de gratuitate și joc, de farmecul, spontaneitatea și umorul dialogurilor. În alte satire (Ingratul, îndeosebi) înverșunarea polemică ia forma pamfletului și a blestemelor clocotind de ură. H.-R. a fost un prozator de mare talent, dar nici una din scrieri nu este pe măsura înzestrării sale. Fără să persevereze în vreo direcție anume, el s-a
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
masive. H.-R. are meritul de a fi pus în circulație în cultura noastră un număr impresionant de autori și opere din literatura universală. Orientările mai importante din poezia pașoptistă își au rădăcinile și în bogata sa activitate de traducător. Îndeosebi până la 1848 el a contribuit într-o măsură hotărâtoare prin inițiativele editoriale și publicistice, prin ideile estetice și de teorie literară răspândite, prin exemplul propriei creații la constituirea literaturii române moderne și la închegarea unei tradiții culturale. După D. Cantemir
HELIADE-RADULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287426_a_288755]
-
de „noile grupări intelectuale din Franța”, iar în relație cu literatura, de „poeții creștini” (Paul Claudel, Francis Jammes și Paul Verlaine din Sagesse) sau de „romanul subconștientului” (Marcel Proust). În practică, o soluție la îndemână a fost pentru I. călătoria, îndeosebi în părțile transcarpatine, necunoscute ei. Însemnările publicate la început (În Țara Bârsei și În Țara Crișului) au în centru preocuparea de a înfățișa locurile și oamenii, cu elementul lor caracteristic, cu istoria lor. Discret, mai mult în chip aluziv, sunt
IRINEU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
a semanticii, iar universul poetic al unui scriitor - al lui Eminescu în speță - este gândit ca reunirea structurilor profunde cu expresiile lingvistice, funcții ale celor dintâi. Gramatica limbii române (1997), care reunește toate cercetările de gramatică ale lui I., preocupat îndeosebi de funcționarea verbului, s-a impus prin viziunea în care predomină analiza logică a funcției și descrierea relației stabilite de formă în sistem, viziune ce guvernează și concepția stilistică a lui I. Rezumată, aceasta ar fi că gramatica este o
IRIMIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287617_a_288946]
-
-se investigații și înregistrări pe teren. Exemplul îl dădea G. Călinescu prin monografiile sale despre Mihai Eminescu, Ion Ghica, Grigore Alexandrescu, V. Alecsandri, N. Filimon. Alți colaboratori studiau metodic scriitori români sau străini, cercetările lor finalizându-se în articole publicate îndeosebi în revista Institutului, despre Honoré de Balzac, I.L. Caragiale, N.D. Cocea, Victor Crăsescu, Nikolai Dobroliubov, Gala Galaction, Vsevolod Garșin, N.V. Gogol, Vladimir Korolenko, Victor Hugo, Alfred de Musset, Liviu Rebreanu, Wladislaw Reymont, Pierre de Ronsard, Mihail Sadoveanu, Mihail Sebastian, Taras
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
obedienți ai regimului. Acest fapt nu a trecut neobservat și, deși antologia a fost premiată de Academie, ea va fi dur atacată de ideologii partidului, în temutul oficios de partid „Lupta de clasă”, incriminându-se devieri de la linia ideologică oficială, îndeosebi așa-numitele poziții obiectiviste. G. Călinescu a înțeles repede că, de fapt, atacul era dirijat împotriva sa, nu împotriva autorilor masivelor tomuri antologice, I.C. Chițimia, Ovidiu Papadima, Gheorghe Vrabie. Scrie, în consecință, câteva articole pe tema „actualității” folclorului și se
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
un important studiu, care a stârnit ecouri polemice în cercetarea folcloristică românească, intitulat Arta literară în folclor, introdus apoi în primul volum al Istoriei literaturii române, apărut sub egida Institutului în 1964. Gheorghe Vrabie a primit în 1997 Premiul Herder, îndeosebi pentru lucrările întreprinse în Institut: Balada populară română (1966), Structura poetică a basmului (1975). Ovidiu Papadima a scos monografia Literatura populară română (1968), iar I.C. Chițimia Folclorul românesc în perspectivă comparatistă (1971). Generațiile care au urmat au continuat tradiția cercetării
INSTITUTUL DE ISTORIE SI TEORIE LITERARA „G. CALINESCU”. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287561_a_288890]
-
În perioada interbelică a colaborat la „Viața Basarabiei”, „Pagini basarabene”, „Bugeacul”, „Gazeta Basarabiei”, „Itinerar”, „Jurnalul literar”, „Convorbiri literare” ș.a. Venind dinspre publicistică, I. a publicat plachetele de versuri Blestem (1937) și Moartea vulturului (1938), vădit marcate de „experiențe barbiene” și îndeosebi de „maniera lui Arghezi”, așa cum observa G. Călinescu, dar și de marea poezie franceză (Baudelaire, Verlaine, Béranger), de care s-a simțit întotdeauna foarte apropiat. Poezia din această perioadă evocă, în vocabule dure, de o intensă coloratură autohtonă și cu
ISTRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287638_a_288967]
-
datelor. În anii 70 a apărut versiunea R/2. SAP R/2 constituia un pachet de aplicații software pentru gestionarea afacerilor implementate pe mainframe. Această versiune a avut mult succes în anii 80 și începutul anilor 90. A fost folosită îndeosebi de marile companii europene multinaționale care aveau nevoie de procesarea în timp real a datelor cu posibilități de folosirea simultană a mai multor sisteme monetare și a mai multor limbi. Odată cu SAP R/3 s-a implementat o arhitectură client-server
APLICAŢII INTEGRATE PENTRU ÎNTREPRINDERI Note de curs - laborator by Culea George, Găbureanu Cătălin () [Corola-publishinghouse/Science/285_a_543]
-
și portrete (I-II, 2001-2002). În toate lucrările, plecând de la o afirmație a lui A. Philippide, I. combate ideea existenței la baza limbii române literare a unui anumit grai, idee susținută de câțiva specialiști de marcă în domeniu (Al. Rosetti îndeosebi). El pledează pentru ideea unei contribuții multiple și variate, din toate graiurile nord-dunărene, intermediată de cei care au scris în limba română, de la traducătorii textelor rotacizante și corifeii Școlii Ardelene până la autorii contemporani, ponderea cea mai mare având-o „clasicii
ISTRATE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287634_a_288963]
-
rare, iar câștigurile dificil de obținut. Creșterea dramatic) a prețurilor la petrol promovat) de cartelul ț)rilor exportatoare de petrol la mijlocul anilor 1970, indic) faptul c) doar circumstanțe extrem de speciale pot fi luate că premise necesare ale succesului. Exemplul demonstreaz) îndeosebi faptul c) aceia care sunt înzestrați cu o resurs) pentru care se înregistreaz) o cerere masiv) prosper), pe seama multora, cu atat mai mult în cazul în care ar fi posibil) o reglementare a ofertei. Exemplul confirm) proverbul familiar ,,cine-a
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
pentru a trezi interesul altor participanți pot fi determinați de competiție s) furnizeze produse și servicii de ordin politic, economic și militar mai multe și mai bune, destinate consumului dintr-o parte oarecare a lumii. Cu toate acestea, competiția joac) îndeosebi rolul de motivație în cazul fiec)rui stat, pentru a-și promova propriul s)u interes. Avantajele pe care alții le-ar putea câștiga reprezint), în mare parte, efecte secundare ale acestuia. Sistemele economice sunt evaluate mai mult în funcție de cantitatea
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
al lui I. este magistratul Titus Istrati, membru al Junimii, iar un nepot - cântărețul de operă Edgar Istratty) susține că ar fi fost otrăvit. Și-a publicat poeziile în „Foaie pentru minte, inimă și literatură” și în almanahurile lui Asachi îndeosebi, dar și în „Propășirea”, „Albina românească”, „România literară”, „Steaua Dunării”. A mai folosit semnătura Nicolai Iestrate, a recurs la inițiale sau, cum s-a întâmplat cu prozele din „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, la una sau două cruciulițe; un
ISTRATI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287635_a_288964]
-
IMPERII, CONFESIUNI ANUL 1204 ÎN ISTORIA EUROPEI: UN BILANȚ Șerban Papacostea După secole de involuție în urma prăbușirii Imperiului Roman în Occident, de declin politic și militar, de contracție teritorială sub apăsarea popoarelor migratoare din interiorul continentului, din nordul scandinav și îndeosebi din Mediterana, Europa occidentală și-a regăsit echilibrul și capacitatea de afirmare în raport cu puterile ostile în cursul secolului XI. Rezultat al acumulărilor multiple de putere în sfera demografiei, a economiei și în general a vieții sociale, a constituirii unei forțe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1978, p. 29-30. Tot mai mult, în cursul secolului XII, cavalerii au făcut apel, pentru a traversa marea, pentru a-și asigura proviziile necesare și nu mai puțin pentru asediul cetăților maritime din Orientul Apropiat la serviciile centrelor comerciale italiene, îndeosebi Veneția, Genova și Pisa, și la mijloacele lor navale; servicii indispensabile, răsplătite copios cu privilegii comerciale în teritoriile cucerite din Siria și Palestina. Una dintre consecințele cele mai însemnate ale participării la cruciate a centrelor maritime italiene a fost rapida
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Cavalerii cruciați au deschis calea negustorilor iar aceștia au sfârșit prin a deveni un factor de seamă al cruciatei și chiar, când au considerat necesar, prin a dicta direcțiile acțiunii militare. Din forțe auxiliare ale cavalerilor, principalele centre comerciale italiene, îndeosebi Veneția și Genova, thalasocrații în rapidă dezvoltare au devenit factor de inițiativă politică și militară și au influențat decisiv, în câteva rânduri, în secolul XIII, cursul cruciatei. Cea dintâi inițiativă majoră în acest sens s-a desfășurat la începutul secolului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
una dintre urmările cele mai însemnate și durabile ale cruciatei a patra. Protecția flotei venețiene a fost cea mai sigură pavăză a Imperiului Latin, amenințat în însăși capitala sa de tendințele de restaurație ale statelor grecești constituite din ruinele Bizanțului, îndeosebi fragmentul de putere bizantină salvat în Asia Mică, Imperiul de la Niceea. Semnificativ pentru funcția protectoare decisivă a Veneției în raport cu Imperiul Latin e faptul că restaurația puterii bizantine la Constantinopol în 1261 a avut loc când flota venețiană care ocrotea permanent
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
confesiuni și civilizațiile pe care le exprimau, factor agravant al neînțelegerii dintre cuceriți și cuceritori și care a făcut imposibilă simbioza lor. Caracterul limitat al restaurației bizantine din 1261 a lăsat să subziste însemnate vestigii ale cuceririi latine din 1204, îndeosebi cele venețiene, cărora nu avea să le pună capăt decât cucerirea otomană în secolele XV și XVI. Una dintre cele mai însemnate și de lungă durată ramificații ale evenimentului din 1204 a fost înlăturarea barierei bizantine de la Strâmtori, integrarea bazinului
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
al echilibrului de forțe din Europa Est-Centrală. Ca urmare, granița nord-vestică a posesiunilor europene ale Imperiului otoman a rămas descoperită în fața adversarilor săi • Habsburgii austrieci dar, mai ales, a rușilor. Acest pericol avea să fie evidențiat, în toată amploarea sa, îndeosebi de evoluția Marelui Război Nordic. Deoarece în acele împrejurări devenise indubitabil pentru cercurile conducătoare otomane faptul că țarul Petru I urmărea „scopul pervers“, cum se exprima sultanul Ahmed al III-lea, „di soggiogare la Polonia, per haver poi subito di
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
rândul clasei nobiliare autohtone. Deoarece aceștia fuseseră surprinși colaborând, ca și în alte situații de criză pentru Imperiul otoman, cu dușmanii celui din urmă, în scopul sustragerii Principatelor din sistemul politic otoman și plasarea lor sub protecția unui stat creștin, îndeosebi a Rusiei 3. Era imperios necesar, deci, ca posibilitățile de colaborare, în sensul amintit, să fie nu numai drastic limitate, ci chiar anihilate în totalitate și, prin urmare, orice tentativă de favorizare din interiorul Principatelor Române a oricărui plan de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]