4,474 matches
-
și „cap limpede” cu carul. Abia apoi volumul ar putea pleca la tipar. Iată „pandantul” meu la micul șuvoi de proiecte pe care mi-a făcut atâta plăcere să-l citesc În scrisoarea dumneavoastră, urându-vă din inimă să le Înfăptuiți. Este În elanul dvs. un nerv atât de tineresc, este entuziasm, este suflet. O adevărată bogăție. Mi-ar plăcea să citesc Case și locuri memoriale... , dintotdeauna mi-a plăcut acest gen de lucrări. Cât despre „excesul de entuziasm”, se vede
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
centre civice și noi să rămânem cu burțile goale și să muncim pentru un salariu insuficient. în speranța că veți lua în considerare vocea poporului, încheiem scrisoarea cu un ultim sfat. Țineți cont că numai în colaborare cu poporul puteți înfăptui o viață mai bună în România. Vă cerem scuze pentru greșeli și pentru stilul urât, dar nu suntem maeștri ai scrisului, suntem maeștri ai volanului. Lucian Ionescu, Algeria, [vara] 1984, difuzată la 9 septembrie 1984 Stimate domnule director, Fac parte
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
atât de amplă de artă ecleziastică s-ar putea transforma într-un nucleu de iradiere spirituală. între timp, o altă destinație era găsită monumentului: Patriarhia urma să instaleze în incintă sediul unui centru ecumenic. Nici acest proiect nu a fost înfăptuit, în 1981 Muzeul de artă reintrând în posesia ansamblului. De astă dată, din lipsă de fonduri, niciun alt proiect de revitalizare a Văcăreștilor nu va mai fi îmbrățișat, incinta degradându-se încet sub ochii celor câțiva paznici. Până când, într-o
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
rutina profitabilului comercialism. O anume senzație de zădărnicie pare greu de ocolit când recapitulăm vârstele jertfite În afara vocației. Complementarele angajări nu sunt, totuși, neglijabile. În momente privilegiate, scrisul convertește efemerul În durată, dar suntem definiți de tot ceea ce trăim și Înfăptuim. Travaliul În contingent revelează, uneori, disponibilități nebănuite, când nu și legitimează o fibră morală care Își revendica expresia. Dar și, nu de puține ori, necesara reevaluare a tensiunilor dintre solitudine și solidaritate. * Revista 22 a sărbătorit, În iulie 2004, 750
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
atunci, să le concilieze Într-o sinteză caracteristică. Realitatea o percepem prin simțuri, notează ucenicul filosof, Însă doar conștiința realizează cu adevărat percepția. Sunetul unui clopot, produs prin vibrațiile declanșate de mișcarea aerului și transmis prin extremitățile nervilor auditivi, se Înfăptuiește, cu adevărat, abia În conștiință. „Nu clopotul dă naștere la sunet, ci conștiința. Conștiința a creat sunetul”, citim În teza elevului din Roman. „Cu cât simțurile sunt mai numeroase și mai fine, am avea șanse mai mari de a cuprinde
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
atât, sângele morților noștri; căci să nu uităm că față de țară și de neam nu avem decât datorii. Bucuria, ca și mângâierea noastră, pentru toate câte le-am îndurat, va fi deplină atunci când idealurile pentru care am luptat vor fi înfăptuite în folosul poporului nostru, chiar dacă noi nu vom putea participa la această muncă. Ca urmare a acestei atitudini, ce manifesă structura noastră intimă, legionarii vor trebui să păstreze o poziție de respect și lealitate față de autoritatea de stat, iar față de
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Optimist - 1959). Altele au rămas în manuscris. Tipologia și temele de aici reapar în Incognito, Rendez-vous au Jugement Dernier și în alte scrieri din exil. În 1997, într-un proiect de prefață la ediția Opere (ediție ce nu a fost înfăptuită), D. notează referitor la Colecția de Biografii...: „Am scris cu inima grea, între mârâiturile piticului sinistru Beniuc și acreala de sus a călăului literaturii române Răutu.” Valoarea estetică a acestor fișe epice diferă de la un fragment la altul. Unele, ca
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
prin excelență „un talent crud”, pentru a folosi eticheta pe care un critic i-a aplicat-o cândva lui Dostoievski. Ar putea pleda împotrivă cele mai frumoase pagini din basmul Harap-Alb: cele ce descriu călătoria în grup pe care o înfăptuiește eroul la Curtea Împăratului Roș, legându-se tovarăș, rând pe rând, cu Gerilă, Flămânzilă, Setilă, Ochilă și Păsări-Lăți-Lungilă. Fiecare dintre ei își va arăta priceperea într-un anumit moment critic. Ca „niște frați”, se ajută între ei de fapt toți
CREANGA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286480_a_287809]
-
mască - poate prea accentuată - de smerenie și falsă umilință, de resemnare și molatecă supușenie, Vlaicu își asumă rolul ingrat al unui domnitor aparent bicisnic, temător și șovăielnic. Astfel poate urzi, la adăpost de rele, țesătura unui plan pe care îl înfăptuiește cu infinite precauții. Unitatea de timp, generatoare de tensiuni și reglând ritmurile piesei, este dată de cele trei zile obsedante („peste două zile, trei...”) pe care - refren temporizant - domnitorul le invocă mereu. E intervalul de care ostatecii sloboziți din captivitate
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
Situația intelectualilor români (5/1935), Anton Golopenția contrazice de la dreapta afirmațiile lui Petru Comarnescu despre conflictul tragic între intelectuali și contemporaneitate, susținând, prin comparație cu Germania și URSS, că, în România, unde vocația activă a elitelor are încă mult de înfăptuit, e prematur a invoca o atare condiție-limită, lăsându-ne „copleșiți de complicații străine”; în Reabilitarea spiritualității (6-7/1935), Mircea Eliade elogiază tinerețea de spirit a profesorului C. Rădulescu-Motru - al cărui articol cu același titlu din „Revista Fundațiilor Regale” îl comentează
CRITERION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
București Articolul pune în discuție câteva idei privind laboratorul intim în care D. Gusti a construit sistemul monografiei sociologice ce a stat la baza cercetărilor monografice de teren în satele românești. Sunt aduse argumente care atestă abilitățile gustiene de a înfăptui o sinteză creatoare, originală a unora dintre cele mai reputate contribuții europene - germane, franțuzești și românești. Este prezentat un exercițiu de sinteză gustian centrat pe analiza cauzalității sociologice, îndeosebi a legii paralelismului sociologic și a principiului interdisciplinarității. În „inventarul schematic
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
ar fi rezultat o concepție de natură constructivistă pură, fără imixtiuni din alte tradiții teoretice. În realitate, edificiul său teoretic este unul de sinteză între tradiții teoretice alternative, fenomenologice și deterministe. Cel mai intuitiv exemplu de sinteză teoretică și creatoare înfăptuită de D. Gusti este concepția sa asupra cauzalității sociologice. Modelul gustian al cauzalității sociologice: sinteză creatoare între tradiția fenomenologică și teoriile sociologice deterministe Punctul de plecare în elaborarea modelului cauzalității sociologice a fost analiza critică cuprinzătoare a științelor sociale particulare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
fiecare în felul său forme ideale după care ar trebui să se modeleze realitatea. Cel mai interesant dintre toți este (...) acest autor nu s-a mărginit numai să redea idealul său fictiv de organizație a societății ci a încercat să înfăptuiască acest ideal. N-a reușit, însă el voia să facă un stat ideal, să dea o formă geometrică statului, capitala să fie la mijloc, străzile să fie uniforme, oamenii să umble la fel îmbrăcați. Și pentru că nu toți au aceeași
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dominată de planeta Marte și de zeul Marte (Ares, la greciă, care era zeul războiului. Animalul reprezentativ al acestuia este berbecul. Cuvântul-cheie ce caracterizează oamenii născuți în această zodie e acțiune. Între caracteristicile de bază se menționează: nevoia de a înfăptui, energie, implicare totală, vitalitate, instincte puternice, putere de acțiune. Se observă ușor că trăsăturile sau caracteristicile sunt din aceeași clasă, fiind epitete care au „un aer de familie” - cum ar spune Wittgenstein (2004Ă. Astrologia actuală dezvoltă caracterizarea de ansamblu în
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
dată produce două seturi de consecințe: o reacție autoevaluativă, precum și reacții externe. În multe cazuri, consecințele autogenerate și cele care au apărut din exterior pot ajunge înconflict, ca și cum anumite acțiuni sunt aprobate și încurajate de altele, dar, dacă ar fi înfăptuite, ar duce la reacția autodepreciativă. În aceste condiții, efectele autoîntăririi ar putea fi prevalente față de influențele exterioare. Invers, patternurile de răspuns pot fi menținute eficient prin autorăsplătire în condițiile unui suport sau ale unei aprobări externe minime. Dacă cineva este
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
7, 40), prin faptul că societatea este „vinovată” fie pentru deteriorarea unui fond „bun” al ego-ului, fie prin uitarea unei „fapte bune” făcute de ego. La un nivel prescriptiv (39), ego-ul poate aștepta, totuși, o reacție socială pozitivă pentru „binele” înfăptuit. Femeile au o părere opusă celei a bărbaților (7) în legătură cu natura „dată”, ereditară, a fondului uman (bun sau rău). Aceste opinii sunt în general împărtășite și de interlocutorii sub 40 ani, cu o distribuție totuși mai echilibrată a răspunsurilor acestora
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
românească, cu un sens „inversat”, pornită „de la afirmarea spiritului național și de la construcția politică spre dezvoltare economică”. Modernizarea s-a împletit la noi cu realizarea a două mari urgențe naționale: independența și realizarea unității politice, aspirații ce nu puteau fi înfăptuite fără existența unui organism politico-juridic modern. Dar, slăbiciunea modernizării noastre vine din suportul economic precar și, de aceea, ea a răzbit „greu și lent prin complicata rețea de structuri socioinstituționale” reziduale, fiind o „modernitate mozaicată, nestructurată sub o formă dominantă
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
de când lumea, de aceea nu ezită să "cobească" precipitarea intrigii către un deznodământ nefavorabil Corbului. E mult, e puțin? Atitudinea Brehnacei este una prudentă, dar, oricum, trebuie acceptat că ea nu se numără printre agenții devotați ai tiranului Corb; nu înfăptuiește răul, conștientizându-l ca atare. Ea rezistă, dacă pot forța nota, prin cultură: încearcă dacă nu să ia o poziție fățișă, măcar să-și păstreze neutralitatea și să nu pună zel în comiterea răului. Dar face vreun personaj aflat în subordinea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
a scris Constituția României cuvânt cu cuvânt, de unul singur. 5 http://www.iiccr.ro/ro/fise detinuti politici. 6 Din mărturia unui fost deportat politic: într-un sat din Moldova de pe lângă Roman, la vreun an după încheierea colectivizării, cel care a înfăptuit-o, secretarul de partid, a murit. După înmormântarea lui mai bine de jumătate de sat a mers și a defecat pe mormântul lui. 7 Cred că aici merită adusă în atenție explicația simplă și penetrantă pe care o dă Gabriel
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
domni și boieri, cetățenii țării erau mișeii, adică calicii țării, pentru că starea de sărăcie era considerată urmare a mișeliei omului. Era chiar o breaslă a mișeilor sau calicilor care avea în frunte un staroste. Mai târziu scuteala indivizilor s-a înfăptuit prin lege, cum s-a întâmplat prin 1910, când s-a încercat scutirea de dări a circa un milion de săteni care nu aveau proprietate mai mare de 6 hectare. După 1989 o astfel de iertăciune de la impozite a avut
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
1856, către departamentul cultelor și instrucțiunii publice, se prevedea „grăbirea de școli săteștiDeși încă din 1851, „așezământul pentru reorganizarea învățământului public" proclama învățământul gratuit și hotăra înființarea în Moldova a 74 de școli primare sătești, lucrul acesta nu s-a înfăptuit. Abia în 1858 se vor deschide 25 de școli sătești, moment care înseamnă începutul învățământului public la sate în Moldova. Abia după Unirea principatelor, în anul 1864, existau în Moldova 74 școli sătești, cu 1872 elevi, adică ceea ce se proclamase
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
publicată revista Cuvântul Adevărului, organ al călugărilor bazilieni care se ocupau în special de "predică"317. Publicația Clujul Creștin sau Viața Creștină (tipărită săptămânală) a apărut la Cluj în 2500 de exemplare și a avut ca scop declarat "de a înfăptui pe pământ împărăția lui Dumnezeu printre oameni". La apariția publicațiilor din Transilvania au contribuit și unele personalități catolice, care prin activitatea lor au ajutat la dezvoltarea presei românești. Redactorii și colaboratorii care au înlesnit evoluția jurnalismului românesc au fost: Augustus
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
catolice și crearea unor ziare puternice de mai mare amploare, cum a fost cotidianul Farul nou înființat prin contopirea cu revista de la Iași Dacia creștină fosta Sentinela catolică a rămas dezideratul ierarhilor catolici din România. Dificultatea cu care s-a înfăptuit contopirea celor două publicații, nereușita altor proiecte, slaba colaborare cu uniții sau cu comunitățile catolice maghiare ori germane (toate surprinse de responsabilii presei catolice românești) au dus la absența unei viziuni unitare asupra catolicismului din România, la o lipsă de
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
ironie folosește distanța față de legenda medievală, de vitraliul declarat ca sursă. Ironia pătrunde și în povestea relatată: într-o legendă ce anunță chiar prin titlu un personaj primitor, acesta e prezentat, la un moment dat, cum își ucide oaspeții (părinții), înfăptuind astfel cel mai neospitalier dintre gesturi. În mai multe rânduri, problema distanței ce se cere abolite într-o ospitalitate necondițională, absolută este prefigurată, indicând astfel că într-un anume sens, ospitalitatea înseamnă proximitate, atingere, în ocurență, îmbrățișare. Traiectul lui Iulian
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
parte din această hartă europeană a reveriilor revoluționare. Simptomatic, linia de demarcație dintre pasiunea națională și „chestiunea socială“ străbate întreg secolul al XIXlea. Și, dacă expediția lui Garibaldi de la 1860 este cântecul de lebădă al unei revoluții a națiunilor, niciodată înfăptuită cu adevărat, socialismul și comunismul vor fi noile repere în jurul cărora se va aduna oștirea proletară, ca detașament al viitorului. Aici, ca și în alte puncte, Franța indică Europei drumul de urmat. Răscoala de la Lyon, confruntarea socială a anului 1848
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]