3,852 matches
-
cu ale unei regiuni franceze. Martinica este o regiune formată dintr-un singur departament, condusă de un consiliu regional. În 2003 a fost propusă o reformă administrativă ce presupunea reorganizarea Martinicăi într-o comunitate teritorială cu un consiliu unic ce înglobează puterile celor două consilii deja existente. Reforma a fost supusă unui referendum, respins cu 50,48% în data de 7 decembrie 2003. Reprezentantul guvernului francez este prefectul, bazat în reședința Martinicăi, Fort de France. Martinica are 6 locuri în Parlamentul
Martinica () [Corola-website/Science/300156_a_301485]
-
Comunitatea și limba germană au apărut cu mii de ani în urmă, însă ca țară/teritoriu Germania a apărut abia în 1871, când, sub conducerea cancelarului Otto von Bismarck s-a format Imperiul German, înglobînd partea de nord a Germaniei actuale - Confederația Germană de Nord (dominată de Prusia), apoi Bavaria (în germană: "Bayern") precum și diferite alte regiuni, excluzând însă părțile vorbitoare de germană din Austria. Acesta a fost deja cel de al doilea "Reich" german
Istoria Germaniei () [Corola-website/Science/300128_a_301457]
-
secolul al XVIII-lea Gurahonț se întindea doar pe malul stâng al Crișului Alb, iar pe malul drept, erau localitățile Iosaș, la vest și Iosășel, la est, separate de o culme de deal. Prin extinderea localității Gurahonț, Iosășel a fost înglobată în aceasta, actual fiind o stradă din Gurahonț. Iosășel este referită ca localitate separată în lucrări din secolele al XIX-lea și al XX-lea despre Revoluția de la 1848 din Transilvania. La desființarea comitatului Zarand, în 1876, în urma anexării Hălmagiului
Gurahonț, Arad () [Corola-website/Science/300292_a_301621]
-
o altitudine medie de 200 de metri, fiind dominată de lunci și terase ale râurilor Lăpuș, Săsar, Someș. Relieful este așezat pe verticală. Există o fâșie înconjurătoare compusă din piemonturi, glacisuri, sau dealuri, apoi o zonă de câmp înaltă care înglobează terasele superioare și mijlocii ale râurilor și o zonă mai coborâtă cu lunci și terase inferioare ale râurilor. Pe fundul depresiunii se găsește municipiul Baia Mare, reședința județului Maramureș, reprezentat prin albia majoră și terasele joase ale râului principal (Săsar). Bazinul
Rus, Maramureș () [Corola-website/Science/301589_a_302918]
-
în aceeași configurație, dar în plasa Ploiești a județului. După reorganizarea administrativă din 1950, au fost arondate orașului regional Ploiești, reședință a regiunii Prahova și apoi a regiunii Ploiești. În 1968, județul Prahova a fost reînființat și comuna Bărcănești a înglobat, în cadrul acestuia, și fosta comună Tătărani, precum și satul Ghighiu din altă comună desființată, Corlătești. În comuna Bărcănești se află (secolele al XVIII-lea-al XIX-lea) din Tătărani; dar și mănăstirea Ghighiu (1817, 1856-1866), al cărui ansamblu cuprinde biserica mare
Comuna Bărcănești, Prahova () [Corola-website/Science/301642_a_302971]
-
a trecut și el la comuna Berceni. În 1950, comunele Berceni și Corlătești au fost arondate orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova și apoi (după 1952) a regiunii Ploiești. În 1968, comuna Berceni a devenit comună suburbană a municipiului Ploiești, înglobând și satul Corlătești din comuna Corlătești, care s-a desființat atunci, precum și localitatea Cartier Dâmbu. Din 1981, comunele suburbane au fost resubordonate județelor din care făceau parte, și astfel comuna a trecut din nou direct în componența județului Prahova. În
Comuna Berceni, Prahova () [Corola-website/Science/301644_a_302973]
-
de Chițorani, comuna Bucov rămânând doar cu satul de reședință. În 1938, făcea parte din plasa Ploiești din județul Prahova, iar în 1950 a fost arondată orașului regional Ploiești, reședința regiunii Prahova, și apoi a regiunii Ploiești. În 1968, a înglobat și comuna Pleașa și a fost declarată comună suburbană a municipiului Ploiești din județul Prahova. Acest statut l-a avut până în 1989, când, ca și toate comunele suburbane ale țării, a fost resubordonată direct județului din care face parte. În
Comuna Bucov, Prahova () [Corola-website/Science/301650_a_302979]
-
lăcaș se ridică pe structura pereților exteriori ai bazilicii anterioare. Este o hală cu 3 nave, boltită cu nervuri în rețea. Are remarcabile ancadramente și un tabernacol monumental. Este înconjurată de o amplă fortificație țărănească și întărită cu turnuri, care înglobează și o veche capelă gotică, probabil din sec. XIV. Are un turn-clopotniță masiv, situat la circa 2 m vest de biserică, clopotul fiind turnat în anul 1515. Altarul poliptic, executat de Vincentius (1521), se află în prezent la Biserica Evanghelică-Luterană
Moșna, Sibiu () [Corola-website/Science/301721_a_303050]
-
fi fost Petru Toma, Pârcălab al Pădurenilor, și Andrei Buda, vicejudele curții domeniale. În contextul ocupării Transilvaniei de către Habsburgi, la finele deceniului al treilea din secolul al XVIII-lea, satul se desprinde din sfera marii proprietăți private feudale și este înglobat fiscului austriac. Reformele tereziene și iosefine aduc cu sine zorii emancipării din iobăgie. După 1762, cea mai mare parte a satului se înscrie în contingentul grăniceresc, la Compania limitanensă de la Răcăștia, dobândind în schimb eliberarea din servituțile feudale. Semnele modernizatoare
Mănerău, Hunedoara () [Corola-website/Science/300553_a_301882]
-
de 8, dovedind că pe cuprinsul localității au existat așezări rurale din Dacia română intracarpatica. Denumirea satului provine se pare de la un drum ! De fapt e vorba de o ulița îngustă formată pe vremea castrului român de la Brâncovenești,unde "se înglobează mai multe așezări rurale" și unde niște "urme de zidarii și diferite obiecte de factură română,culese din punctul *Elovar* ( situat la Maioresti jud. Mureș ) ar indică acolo numai un turn român de pază." Deci "numele satului derivă de la drumul
Maiorești, Mureș () [Corola-website/Science/300587_a_301916]
-
au trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău (reînființat), iar comuna Goioasa a fost desființată, satele ei fiind transferate la comuna Agăș; tot atunci, satul Simbrea s-a desființat și a fost înglobat în satul Agăș. Activități specifice zonei sunt creșterea animalelor și exploatarea materialului lemnos. În comuna Agăș lucrează aproximativ 400 de persoane în exploatarea și prelucrarea lemnului, din care 200 angajați la fostul UFET, iar diferența la gaterele particulare din comună
Comuna Agăș, Bacău () [Corola-website/Science/300652_a_301981]
-
satul Pleșești . . La început satul a fost răzeșesc ,apoi a devenit boieresc .În Cronica Liuzilor pe la 1803, era a Banului Constantin Miclescu , același proprietar stăpânindu-l și în anul 1816„. A fost reședință comunală între anii 1864-1876; 1887-1927 și 1931-1950, înglobând satele învecinate ; pe la 1927 avea peste 500de locuitori , iar în 2002 satul Băhnășeni (din comuna Pârjol ), avea 894 de locuitori. Pe parcursul celor trei veacuri de existență , localitatea a cunoscut mai multe denumiri , variante ale unei grafii diferite a toponimicului Băhnășeni
Băhnășeni, Bacău () [Corola-website/Science/300655_a_301984]
-
1908, 1912), moșie în ocolul Tazlăul Sărat (Ocolul Tazlăul de Sus), ținutul Bacăului, în anii 1810, 1815, 1817, 1818, 1836, 1840, satul nu mai era; include trupul de moșie Cotul lui Frunză (1837) și trupul de moșie Ciceiul (?) (1837, 1870); înglobat în satul Podurile (1846, 1856), unde nu mai apare moșie. Pe teritoriul satului Valea Șoșii au fost descoperite și cercetate arheologic așezări preistorice din eneolitic, din cultura Cucuteni (mil. V a.Chr.), amplasate în punctele: ""Dealul Păltiniș"", „"La Slatină"” - ""Grădina
Valea Șoșii, Bacău () [Corola-website/Science/300711_a_302040]
-
Județul Brașov a fost o unitate administrativă de ordinul întâi din Regatul României, aflată în regiunea istorică Transilvania. Reședința județului era municipiul Brașov. Județul se afla în partea centrală a României Mari, în sud-estul regiunii Transilvania. El îngloba și vechea Țară a Bârsei. Până la reforma administrativă din anul 1925, teritoriul județului a corespuns vechiului comitat omonim. Avea o suprafață de 1.491 km². Ulterior, teritoriul său a fost mărit. Teritoriul lui cuprindea partea estică din actualul județ Brașov
Județul Brașov (interbelic) () [Corola-website/Science/300784_a_302113]
-
afla în plasa Silistraru, având 948 de locuitori. Comuna Baldovinești, formată din satele Baldovinești, Pietroiu și General Praporgescu, a apărut în 1931. În 1950, cele două comune a fost inclusă în raionul Brăila din regiunea Galați, iar în 1968, a înglobat comuna Baldovinești și a trecut din nou la județul Brăila, căpătând forma actuală, după ce satul General Praporgescu a fost și el desființat și inclus în satul Baldovinești.
Comuna Vădeni, Brăila () [Corola-website/Science/300789_a_302118]
-
an, extrapolând datele pe o perioadă de 14 ani (1995-2008), se arăta că persoanele LGBT erau "pe departe cele mai predispuse între grupurile minoritare din Statele Unite să fie victimele unor infracțiuni motivate de ură". Ca și concept, homofobia este diversă, înglobând mai multe forme de manifestare: "homofobia instituționalizată" (crearea și promovarea unor practici instituționale care dezavantajează persoanele gay), "homofobia oportunistă" (folosirea homosexualității doar pentru un câștig personal sau financiar și dorința de a nu fi perceput ca gay sau asociat cu
Homofobie () [Corola-website/Science/300839_a_302168]
-
parte au fost asimilați de populația băștinașă iar altă parte au plecat. După trecerea valului de popoare migratoare în această zonă continuă viața în vechile forme de organizare. Extinderea stăpânirii feudale maghiare în Transilvania afectează și satul Chintelnic care este înglobat în cadrul unei mari moșii și este vândut sau donat unor feudali maghiari. Începând cu a doua jumătate a secolului al XII-lea, satul Chintelnic va face parte din comitatul Dăbâca iar la sfârșitul secolului, după colonizarea sașilor în jurul Bistriței nu
Chintelnic, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300870_a_302199]
-
Tomiță. Din anul 1865 satul Băscăceni face parte din comuna Ostopceni Răzeși, apoi Ostopceni din 1873, comuna Românești din 1906, comuna Boscoteni între 1925 - 1929, apoi comuna Rânghilești între anii 1929 - 1931, când revine la comuna Românești, pentru a fi înglobat în satul Românești în anul 1956. Începând din 1832 satul este menționat cu numele Boscoteni, care nu trebuie confundat cu cătunul satului Dersca, care poartă același nume. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Românești se ridică la de locuitori
Comuna Românești, Botoșani () [Corola-website/Science/300922_a_302251]
-
preistorică în istoria românilor, vol. I. Tot vechimea Horodiștei o arată și Bâtca care a fost o întărire de pământ, construită cu scop de apărare și de unde se dădea alarma de pericol. În anul 1968, în satul Horodiștea a fost înglobat satul Crăiniceni.
Horodiștea, Botoșani () [Corola-website/Science/300912_a_302241]
-
teritoriului comunei aparține ca vârstă Sarmatianului inferior și este constituit predominant din argile,marne,nisipuri,în interiorul cărora se găsesc orizonturi de gresii,prundișuri și conglomerate. De asemenea, gresii și conglomerate sub formă de lespeziapar în râpele de desprinderi sau sunt înglobate în masa alunecărilor de pe versanții dealurilor. Zona dealurilor înalte ce aparține Podișului Sucevei se caracterizează prin extinderea unor altitudini absolute care depășesc frecvebt 300 m ( atingând 385 m în Dealul Măgura, fost Dealul Mănăstirii) și printr-o fragmentare accentuată a
Comuna Ibănești, Botoșani () [Corola-website/Science/300913_a_302242]
-
județul Brăila dispare din catagrafiile Țării Românești, ca urmare a anexării Brăilei de către Imperiul Otoman, care a organizat în jurul orașului raiaua Brăilei, ce ocupa mai bine de jumătate din teritoriul fostului județ. Satele rămase în Țara Românească aveau să fie înglobate în județul Slam Râmnic. Această situare la granița cu Imperiul otoman a făcut ca zona actualei comune Bordei Verde să devină de multe ori scena disputelor și luptelor dintre țăranii de pe moșiile vecine, fugiți „la turci” pentru a scăpa de
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
teritoriului Republicii Socialiste România"", prin care comuna Bordei Verde este stabilită în componența actuală, în cadrul reînființatului județ Brăila. Legea aduce câteva modificări esențiale: se desființează satul Vintilești, prin contopire cu satul Bordei-Verde, se desființează satele Cărămidari și Satnoieni, care se înglobează în satul Lișcoteanca și se desființează comuna Filiu înglobându-se satul Filiu în comuna Bordei Verde. Inundațiile catastrofale din anul 1970, aveau să conducă la desființarea satului Filiu, sat grav afectat de distrugerile din timpul războiului, când a fost distrus
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
este stabilită în componența actuală, în cadrul reînființatului județ Brăila. Legea aduce câteva modificări esențiale: se desființează satul Vintilești, prin contopire cu satul Bordei-Verde, se desființează satele Cărămidari și Satnoieni, care se înglobează în satul Lișcoteanca și se desființează comuna Filiu înglobându-se satul Filiu în comuna Bordei Verde. Inundațiile catastrofale din anul 1970, aveau să conducă la desființarea satului Filiu, sat grav afectat de distrugerile din timpul războiului, când a fost distrus aproape în întregime de bombardamentul Armatei Roșii din ultima
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]
-
Brăila din aceeași regiune. După sfârșitul regimului carlist, satele Regele Ferdinand și Domnița Ileana au primit numele de "Cuza Vodă" și "Salcia Tudor", iar comuna formată de ele și satul Ariciu a primit numele de "Salcia Tudor". Această comună a înglobat în 1968 și satele comunei Gulianca, comuna rezultată și denumită "Salcia Tudor" fiind arondată județului Brăila.
Comuna Salcia Tudor, Brăila () [Corola-website/Science/300987_a_302316]
-
Comuna Scorțaru Vechi avea în componență satele Comăneasca, Lutu Alb și Scorțaru Vechi, și era locuită de 1349 de locuitori. În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Brăila al regiunii Galați. În 1968, comuna Tudor Vladimirescu a înglobat și satele comunelor Scorțaru Vechi și Cazasu, care au fost desființate. Comuna a revenit atunci la județul Brăila (reînființat). Satul Cazasu a făcut parte din comună până în 2003, când s-a desprins pentru a forma o comună de sine stătătoare
Comuna Tudor Vladimirescu, Brăila () [Corola-website/Science/300993_a_302322]