4,859 matches
-
teologia speculativă fiind, practic, metamorfozată într-o ideologie compromițătoare încă din vremea Inchiziției, fapt ce a dus la ruptura dintre catolici și protestanți" (ibid., pag. 245). Eminescu a remarcat primul că filozoful e uneori mai aproape de spiritul eclesial decât preotul, îngrijorându-se de ireligiozitatea ce bântuia secolul său, sau, cu termenii lui Mircea Eliade, profanul ecranează sacrul (dominantă în cartea Rosei del Conte din 1962, deși descoperită de Nichifor Crainic încă din 1940), iar "Demiurgul a murit". Arta moderna desacralizează lumea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
nici un chip Eminescu nu poate fi acceptat ca model, "buricat" acolo, în vârf scrie apăsat Grama prin "spiritul de clică". În fine, chestiunea lui Eminescu nu putea cocoli "morbul mental", starea sanitară a poetului și, desigur, "alarmul foilor", canonicul fiind îngrijorat de orgiile periculosului cult; o ceată de oameni ar fi pus la cale "comedia" și tinerimea de atunci, amețită, sedusă, hipnotizată ar fi căzut pradă "infecției". Ca să nu mai vorbim despre "monstruozitățile" poetice, sfidând "paciența hârtiei" ori de influența schopenhaueriană
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
cu Divinitatea, pentru că are libertatea alegerii. Timpul i s-a dat omului ca șansă (...) cine înțelege timpul înțelege eternitatea lui Dumnezeu" (p. 21). Distanța dintre Triada creștină și Nimicul postmodernist este distanța dintre Iubire și Suferință. Că eseistul este sincer îngrijorat de perspectivele sumbre ale unei umanități aflate în derută se vede și din faptul că el judecă natura omului în perspectivă creștină, nerefuzând acestuia vreo clipă salvarea, mântuirea în lumea lumen, cu condiția ca acesta să conștientizeze cauzele destrămării și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
răsturnată"? Dacă Emil Cioran, biciuind, în anii tineri, orgoliul național (mereu în suferință) și denunțând slăbiciunile naționalismului românesc, explica "amânarea" României prin răul interior (anemica forță lăuntrică, neconvergența acțională a Provinciilor), nicidecum prin "piedicile din afară", Theodor Codreanu, și el îngrijorat pentru soarta neamului (confruntat acum cu deromânizarea), vorbește despre o "mutilare" a destinului prin bolșevizare. O altă schimbare la față, așadar, visatul "salt" cioranian în plămădirea României (în sensul progresului organicist, pe filon eminescian) fiind înlocuit cu o brutală sovietizare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
că după 1990, ca și după instaurarea regimului comunist în România, intelectualii au trădat cauza națională. Scriitorul recunoaște că, din acest punct de vedere, demersul său poate fi apreciat și ca o replică dată "teribilei frământări ideatice a tânărului Cioran", îngrijorat de soarta României, exprimată în lucrarea Schimbarea la față a României, apărută în 1936. Theodor Codreanu ne destăinuie faptul că în ultimii ani ai secolului trecut a rezistat, din varii motive, ispitei de a publica această carte, deoarece "părea condamnată
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
până acum. Aștept răspunsul tău mai întâi. E drept, nici nu aș ști ce să i scriu... Sandul meu drag, te rog pentru ultima dată, fii bun și scrie-mi mai des, nu mă lăsa să sufăr și să fiu îngrijorată pentru tăcerea ta. Măicuței și lui tăticu transmite-le sărutări de mâini, celorlalți sărutări, iar pe tine te doresc și te sărută mult, a ta Mia. Da, tânărul învățător avea probleme. Plecând supărat de la Inspectoratul școlar care avea posturi în
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
ți le ai conceput odată... Odată când inimile noastre băteau în același ritm. Poate că te-au supărat scrisorile mele, că te învinuiam că nu mi le trimiți. Eu dragul meu, nu am putut să nu fiu, nu supărată, ci îngrijorată de tăcerea ta. Am căutat și m-am scuzat față de tine, chiar imediat ce am primit de la tine două scrisori deodată, așa cum spui că ai primit și tu de la mine. În cazul acesta, să zicem că poșta e de vină. Îmi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
și presimt că nu în curând voi putea să dezbrac tunica și centura. Vremurile sunt ca acum. Anul 1941 cred că va fi decisiv dar poate va trebui să avem și noi Românii partea noastră de contribuție... Să nu te îngrijoreze acest fapt! În scrisoarea pe care ai primit-o nu am amintit de plăcuta surpriză ce mi-ai făcut. Am pus-o la treaba pentru care a fost făcută și mă simt de la distanță mai ocrotit de dragostea ce-mi
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Am primit de asemenea câteva rânduri în același sens și de la gazda mea de la Băcani. Nu știu cum se face că toți acei cu care am venit în contact au idei frumoase despre mine. Nu mă amăgesc, ci mă fac să fiu îngrijorat și totodată să mă gândesc să nu le produc cumva vreo dezamăgire. Știi, scumpa mea, iarăși mă simt la capătul spațiului îngăduit de hârtie și deci trebuie să închei. Cu cea mai curată iubire, te îmbrățișez și te sărut cu
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
să scapi tu de toate grijile și zbuciumul pe care îl ai de atâta timp și vom aranja restul. Acasă, la Priponești, ai avut destulă chibzuială să nu scrii, că ai fost chemat pe la Tg. Ocna. Și eu sunt destul de îngrijorată de felul cum îmi scrii despre asta. Stau de multe ori și mă gândesc, de ce a lăsat Dumnezeu neplăceri în viață și mai ales celor care abia încep să guste din fericire. Sandy drag, eu am credința, la fel ca
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
-ți pot spune, mă chinuiesc de câteva zile să dorm ca de obicei, dar simt gânduri care mă frământă îngrozitor. Marlena de data asta doarme dusă, iar eu mă tot gândesc la Sandy dulce și scump. Dragul meu, nu fii îngrijorat de ceea ce îmi scrii, cred că n-ar fi posibil vreodată, în viața noastră de căsnicie, să poți tu să mă superi cu ceva. Nu sunt absolut cu nimic supărată pe tine. Tu, cu sufletul tău mai nobil mult ca
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
Îmi este tare dor de tine, îmi este chiar insuportabil de a mai sta singură. De ceea ce a rămas să-ți scriu, evenimentele zilei, vizita domnului Popescu, trist, dar am scăpat. Nu am vrut să-ți scriu să nu te îngrijorezi prea mult. Acum sunt bine, măseaua mi-a mai dat necaz. Relativ la certificatul de naționalitate am scris lui tăticu chiar acum. Cred că ți-l trimite în câteva zile. De ce nu mi-ai scris, dacă Aurica a fost de părere
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
mi-a oferit vreo 15 exemplare), a alergat la București, la Clinica „Aesculap” să-și caute de sănătate... Îl cam supăra ceva, nimic important, mă asigura uneori, ca să mă liniștească, cum făcea tata, când își simțea șubrezeniile, să nu-și îngrijoreze feciorul și cu cele ale sale... Mi-a vorbit puțin, în rezumatul-rezumatului despre ce i-au descoperit doctorii, față de care avea un adevărat cult, ba am simțit că chiar îi iubea, ca pe niște neajutorați a timpurilor prezente, oameni care
Alexandru Mănăstireanu : corespondenţă by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/629_a_1301]
-
nu se va îmbunătăți în urma vizitei și numai o apropiere de Germania va putea modifica pozitiv situația țării. Agenții Corpului Detectivilor au reținut și teama lui Argetoianu ca legionarii să nu comită „fapte necugetate” în lipsa regelui din țară, arătându-se îngrijorat față de precaritatea situației interne. Din mediul Legației Greciei la București, Corpul Detectivilor a exploatat informativ considerațiile că vizita la Londra ar avea ca scop dorința de apropiere față de cel de-al III-lea Reich, atât din punct de vedere economic
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
armatei. S-a ajuns până acolo încât toate ramurile de activitate acționau numai cu avizul cercurilor militare, care studiau problemele, pregăteau soluțiile și le impuneau în Biroul Politic, Biroul de Organizare sau în Sovietul Comisarilor Poporului. Toate acestea l-au îngrijorat pe Stalin, care a început să ia măsuri de prevedere pentru a micșora influența militarilor, iar pentru apărarea intereselor partidului a luat decizia cea mai dură, lichidând principiul comandamentului unic. Este posibil ca militarii să se fi opus la intenția
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
nenumărate bogății”. În zona economică, pensionarii care nu și-au primit pensiile pe luna septembrie au comentat greutățile financiare prin care trece țara. De asemenea, scumpirea și lipsa alimentelor de pe piață au fost puse pe seama exportului către Germania, aceasta fiind îngrijorată că U.R.S.S. nu mai exportă „nimic” în cel de-al III-lea Reich. Mediile comuniste pretindeau că între Anglia, S.U.A. și U.R.S.S. „s-ar îndruma” o convenție care să prevadă, între altele, ca Moscova să ocupe Moldova și
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
Populația urbană avea aceleași probleme privind lipsa articolelor de îmbrăcăminte, încălțăminte și a lemnelor de foc, comerțul stagna din cauza posibilității transformării țării în câmp de război, iar sporul de salariu hotărât de guvern nu se acorda la timp. Muncitorii, deși îngrijorați de scumpetea continuă, nu se manifestau ostil, înțelegând situația gravă prin care trece țara, în timp ce intelectualii „comentează între ei situația frontului din Răsărit”. Comunismul, odată cu apropierea frontului de granițele țării, a dezvoltat acțiuni din ce în ce mai periculoase. Inspectoratul de Jandarmi Iași a
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
aceleași drepturi de a trage jandarmilor sau militarilor împotriva ungurilor (din Ardeal, Bucovina și Moldova) ca cele ce sunt date de legea ungurească”. După evenimentele din martie 1944, când Ungaria a fost ocupată de Germania, acțiunea maghiară s-a arătat „îngrijorată de o retrocedare a părții de nord a Ardealului către România” și a menținut o stare continuă de ostilitate față de autoritățile de la București. Din luna mai 1944, legiunile de jandarmi de la granița de vest au constatat „o vădită tendință de
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
expansiuni teritoriale. Pierderile de vieți omenești, suferință umană, implicînd un număr uriaș de refugiați, au fost cele mai grele de la cel de-al doilea război mondial. Deteriorarea patrimoniului nostru cultural și distrugerea proprietății au fost dezastruoase. Comunitatea noastră este profund îngrijorată de aceste evoluții. Individual și în comun cu C.S.C.E., O.N.U. și alte organizații internaționale, am căutat să atenuam suferințele și să căutăm soluții pe termen lung crizelor care au apărut. Prin deciziile de la Helsinki am stabilit un program
DECLARAŢIE din 9-11 iulie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121353_a_122682]
-
să accepte o oarecare supraveghere habsburgică. Guvernul monarhiei era intens preocupat de faptul că orice concesie acordată Muntenegrului ca teritoriu de coastă ar fi însemnat pur și simplu dobîndirea de către Rusia a unui port la Marea Adriatică. Practic, toate puterile erau îngrijorate de pătrunderea Rusiei ca forță navală în Marea Mediterană. Posibilitatea această era exclusă în tratat prin clauza potrivit căreia apele Muntenegrului erau închise pentru navele de război ale tuturor națiunilor. Muntenegru nu urma să aibă o flotă, iar Austro-Ungariei îi era
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
la Atena. Venizelos a acceptat în 1910 invitația Ligii și a revenit la Atena în calitate de consilier politic al acesteia. Dîndu-și seama de necesitatea reformelor, el a susținut ideea convocării unei adunări naționale speciale care să modifice Constituția, dar era totuși îngrijorat de influența militară asupra politicii. Atunci cînd regele a aprobat întrunirea adunării, Venizelos a convins Liga să accepte condiția dizolvării și a retragerii ei din politică. Primele alegeri ținute pentru adunare au avut drept rezultat victoria vechilor partide, care nu
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
feudale era transferată acum înspre birocrația statului și reprezentanții noii ordini socio-economice de la oraș... Erau puține motive pentru ca țăranii să privească la nou întemeiatul stat al secolului al XIX-lea cu încredere sau bunăvoință.10 Situația grea de la sate îi îngrijora cel puțin pe o parte a liderilor balcanici. Ea a devenit și subiect de dezbatere în unele cercuri intelectuale. Mulți scriitori, profesori și ziariști, mai ales cei care nu aveau putere politică, erau preocupați de efectele instituirii sistemului statului centralizat
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Bineînțeles că Partidul Național, care sprijinea regimul dominat de unguri, nu i s-a alăturat. Fapt și mai semnificativ, ambele facțiuni ale Partidului Drepturilor au adoptat o poziție independentă. Forța și popularitatea Coaliției, ca și unele puncte din programul ei, îngrijorau foarte mult autoritățile habsburgice. O criză a apărut în momentul anexării Bosniei-Herțegovina, Coaliția fiind total împotriva acestei acțiuni. În 1909 au fost intentate două acțiuni judecătorești împotriva membrilor Coaliției, procesele Agram (Zagreb) și Friedjung, într-o încercare de dovedire a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
naționale. Era astfel pregătit terenul pentru izbucnirea unei revolte majore împotriva Constantinopolului. În primăvara anului 1909 au apărut semne că la nivelul comunităților locale se făceau pregătiri în vederea unei răscoale armate. Liderii albanezi erau dezamăgiți de noul regim și foarte îngrijorați de intențiile vecinilor lor. Să nu uităm că Bulgaria se declarase de puțin timp independentă, iar Austro-Ungaria anexase Bosnia-Herțegovina. Conducerea otomană s-a dovedit încă o dată incapabil să facă față unui atac care îi amenința integritatea teritorială și poziția pe
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
nu era inclusă nici o prevedere teritorială. În octombrie, Muntenegru a semnat acorduri cu Serbia și Bulgaria. Statele balcanice nu erau pregătite de război. Negocierile acestea, chiar dacă nu și detaliile lor exacte, erau cunoscute de marile puteri, toate fiind tot mai îngrijorate în privința lor. Ele nu doreau o altă criză răsăriteană. La 8 octombrie, Rusia și monarhia habsburgică au trimis un avertisment statelor balcanice în numele tuturor puterilor, dar intervenția lor era tardivă. În aceeași zi, Muntenegru lansează un atac împotriva Imperiului Otoman
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]