5,682 matches
-
între Suedia și Prusia, Pomerania Suedeză să fi revenit Prusiei 86. Deplasările de trupe de-a lungul frontierei dintre Rusia și Imperiul Otoman, cu scopul declarat al constituirii unui cordon care să protejeze noile provincii achiziționate în Polonia, au agravat îngrijorările Porții Otomane. Ca urmare, concomitent cu măsurile de apărare militară, ea a accelerat tratativele cu Franța. Astfel că reis efendi, Ratib Ebu Bekir efendi, a formulat, în scris, condițiile în 82 Cf., raportul lui von Knobelsdorff, din 25 februarie 1796
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
Bezieungen, No 275d, Türkei, fasc. 82, f. 202-206). comunicate de "amicii" lor, francezii. În schimb, aceștia au început să-și împartă cu austriecii poziții strategice din Mediterana Apuseana, însușindu-și posesiunile continentale și maritime ale Veneției. În acel context, o îngrijorare majoră provoca otomanilor ocuparea de către austrieci a Istriei și a Dalmației, precum și nouă vecinătate cu francezii care își adjudecaseră Insulele Ioniene 115. În acest din urmă caz, si pentru că Poartă se temea că francezii urmăreau să "revoluționeze" Raguza, motiv pentru care
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
nu avea să admită că Franța să fi distrus Imperiul Otoman, "dont l'existence etoit nécessaire" și că, dacă turcii o vor cere, flotă rusă din Marea Neagră ar fi primit ordinul să procedeze în consecință (s. Ven.C.)122. În pofida îngrijorărilor provocate de întărirea flotilei ruse din Marea Neagră și a indiciilor că se intenționa traversarea Strâmtorilor, pentru a face joncțiunea cu flotă engleză care opera în Marea Mediterana împotriva celei franceze 123, a reticentelor cercurilor conducătoare otomane față de ideea deschiderii Strâmtorilor vaselor
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
anul 1780, tot din inițiativa rusă, îndreptată împotriva Angliei, aflată, atunci, în război cu Franța. Dând curs invitației, Suedia și Danemarca au intrat în liga în luna decembrie 1800, iar Prusia, la 30 martie 1801152. De data aceea, motivele de îngrijorare ale Porții Otomane au sporit nu numai pentru că Rusia mai făcuse încă un pas pe calea consolidării poziției sale în Nordul Europei, ci și pentru că Neutralitatea Armata o putea aduce într-o situație cu totul ingrata, adică aceea de a
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
pentru Rusia, deoarece închideau intrarea în strâmtoarea Dardanele, pe când anexarea Moreei i-ar fi deschis calea către controlul Mării Adriatice 201. Persistentă zvonurilor privind existența unui plan de împărțire a Imperiului Otoman adaugă un plus de instabilitate politică și sporea îngrijorarea cercurilor conducătoare otomane care căutau soluții pentru a ieși din criză. Una dintre acestea viza restabilirea păcii cu Anglia și era cerută, potrivit afirmațiilor lui Nils Gustaf Palin, îndeosebi de populația constantinopolitană, puternic afectată "par la cessation de la navigation et
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
august, 1 și 15 septembrie și 8 octombrie 1812 și 2 ianuarie 1813, în loc. cît. Alianță Porții Otomane îi mai era necesară Rusiei și din perspectiva rivalității sale cu Austria în problema orientala. Această din urmă nu și-a ascuns îngrijorarea provocată de faptul că tratatul de pace de la București asigura Rusiei o poziție dominantă la gurile Dunării, ceea ce putea prejudicia comerțul acesteia pe fluviu și pe Marea Neagră. Se vorbea, chiar, de intenția Austriei de a trimite un corp de armată
[Corola-publishinghouse/Science/1555_a_2853]
-
om și omu-ăla dă în el să-l omoare... Dacă îl loveam peste ochi, nu-i crăpau ochii? Bacaloglu mirosea parcă o idee prin aer și după câteva clipe de tăcere îi dădu glas cu o indignare distilată, simulând o îngrijorare: "Domne, ăsta lovește oamenii..." " Da, bolborosi și Calistrat cu privirea turbure, în timp ce își umplea paharul gânditor, a venit aici să ne terorizeze..." "Ba a venit să facă cinste, strigă Vintilă, căruia i se făcuse iar foame și mesteca pâine goală
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
pus mâna pe bici..." N-o auzii când se întoarse, dar îi simții prezența și mă uitai la ea. Stăteam în pat, cu coatele sub ceafă, și o privii. Avea o tavă în mână și pe chip o expresie de îngrijorare intensivă. Lăsă tava chiar jos, pe mochetă, tavă încărcată desigur, pe lângă sticla de vin, și cu alte bunătăți, și îmi spuse cu același glas pe care îl avusese când o întrebasem dacă ca îmi pusese pe birou o floare: (nouă
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
parfumase și sărutul ei parcă și l-ar fi dat în mijlocul unei grădini înmiresmate. Se uită apoi la mine și abia atunci o recunoscui: mă privea fix cu știuta dar și simulata ei perplexitate și cu o desarmantă și timidă îngrijorare. "Ai văzut? parcă îmi șoptea părăsită. Ai văzut?!" Și avea aerul că o să se clatine. Da, vedeam... Vedeam pentru întîia oară un astfel de spectacol divin și nicicând nu mi-ași fi închipuit că într-o femeie puteau să stea
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
senin această perspectivă. Dar... Iarăși dar! Era suficient doar să gândesc acest lucru în prezența ei, ca să tresară cu putere și o suferință acută, însoțită de panică, să i se aștearnă pe chip. Ce e cu tine, zicea, cu o îngrijorare care nu mai disimula nimic, cu privirea rătăcind fără sprijin în ochii mei, repetând cu o șoaptă gravă, plină, ca o lovitură de gong: mă auzi, ce e cu tine?!" Și atunci tresăream eu însumi ca trezit dintr-un somn
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
Probabil, sau poate o dată pe săptămînă..." "Și tărăncile acelea..." Da, și țărăncile, zise Suzy. Unele stau la zeci de kilometri de spital, se întorc acasă pe jos..." "Și acasă o iau de la cap", spusei posomorât, descoperind deodată în mine o îngrijorare sumbră în fața speciei care se mutila cu bună-știință și chiar cu veselie (acum mi se părea că toate fetele acelea, așteptând să le vie rândul, erau de fapt foarte vesele, deși nu erau). Bineînțeles că acolo în satul lor o
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
făcut-o să acumuleze un complex de impresii defavorabile, gândii, pasajul acesta nu s-ar fi putut rupe din context ca s-o înveselească atât de tare. "Mai ai mult?", o întrebai cu grijă (să-i zicem, în realitate cu îngrijorare sa nu întrerupă chiar acum lectura, când îi mai rămăseseră de citit doar câteva file). Făcu un semn liniștitor din degete. Întoarse ultima filă, puse manuscrisul deoparte și apoi se destinse, se răsuci în pat de câteva ori, în prada
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
cameră. Mai ținea pumnul pe stern ca pentru a se convinge că era întreg. Apoi camera video de deasupra patului se puse în mișcare și tresări. O femeie de o vârstă incertă o privea îngrijorată. Meditehniciana din serviciul de noapte. Îngrijorarea ei părea sinceră, nu doar profesională. ― Iar coșmaruri? Vrei ceva ca să dormi? În stânga lui Ripley, un braț mecanic se deplasa bâzâind. Îl privi cu dezgust. ― Nu. Am dormit și-așa prea mult. ― Cum dorești. Știi mai bine. Dacă te răzgândești
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
Ripley se întoarse pentru a fi sigură că nimeni nu era pe punctul de a se năpusti înăuntru. Sosirea unui nepoftit ar fi stricat tot ce realizaseră un pic de cacao cald și apă chioară. Nu avea nici un motiv de îngrijorare. Toate persoanele prezente în centrul de exploatare stăteau în jurul terminalului pentru a-l privi pe Hudson apăsând pe tastele consolei. Pe monitorul principal se forma o reprezentare tridimensională a coloniei. Niște linii geometrice se deplasau alene de la stânga la dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
nu trebuiau să simtă decât ușurare dacă băiatul-âmpărat era îndepărtat pentru totdeauna. Și totuși... La fel de evident dacă împăratul mai putea fi încă salvat, atunci fiecare trebuia să aibă grijă ca, pentru ochii celorlalți, să arate că a manifestat o sinceră îngrijorare. Probabil că la fel de important pentru viitorul acestor curteni, orice s-ar fi întâmplat, ar fi existat un alt moștenitor, care mai târziu avea să-i aprecieze pe cei loiali. După care obișnuiții turnători ar da buzna să raporteze despre cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
al Semanticii Generale și am corectat anumite, să le zicem așa, deficiențe de personalitate asupra cărora mi-ai atras atenția. Gosseyn își aminti, nefericit, că lipsa de personalitate pe care cel dinaintea sa o criticase, avea de-a face cu îngrijorarea excesivă a lui Blayney privitoare la posibilitățile viitoare. La vremea aceea, avertismentul dat puternicului Thorson era că un om care se aștepta întotdeauna la ce e mai rău, avea, mai devreme sau mai târziu - de obicei mai devreme - să ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
Adresându-se lui Eldred Crang, care stătea în picioare alături de soția sa - Patricia, fostă Hardie, care stătea pe scaunul aflat cel mai aproape de ușă - Gosseyn spuse: - Mă duc să vorbesc cu îngrijitorul. Mă întorc imediat. Crang păru să-i observe îngrijorarea. - Cred că sunt bine. Nu este nici un semn de violență în jur. Cred că tot pe tine te vor în mod special. - Mulțumesc, spuse Gosseyn. Și ieși în holul larg al ruinelor unei clădiri care fusese Institutul de Semantică Generală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85124_a_85911]
-
pierdeam refugiul cel mai de preț, mă simțeam invadat, dezbrăcat, pus la colț ca un școlar prins cu temele copiate. Drept răspuns, învățasem să-mi compun în doar câteva fracțiuni de secundă un zâmbet, o spaimă sau o cută de îngrijorare, în spatele cărora să-mi pot păstra proaspete și neatinse imaginile culese de dincolo de geam. Era ca și cum înlocuiam o viață cu alta, realitatea cu un set de proiecții optice. Îmi iubeam senzațiile și percepțiile așa cum alții își iubesc copiii sau amantele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
semn ascuns de nemulțumire. „Să mă tund?“ sau „Să-mi iau o fustă scurtă?“ deveneau întrebări-capcană, pe care alt bărbat le-ar fi tratat simplu și relaxat. Eu trebuia să le iau în serios, citind printre rânduri și descifrând adevăratele îngrijorări din spatele lor: „Mă iubești așa cum sunt?“ sau „Vrei pe altcineva?“ Deși nerostită, iubirea se trezea pusă în discuție (ca și nesiguranța), îndărătul formei unei tunsori sau a lungimii unui pantalon. Nu existau detalii nevinovate; un cuvânt pronunțat senin, fără precauție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
ce-ți spune. Apoi a privit în spate și-a văzut și ea Vento-ul. Păstra distanța, ținea aproape. Nu era bară-n bară, dar nici nu băgai altă mașină între noi. „Cine sunt ăștia?“, m-a interogat Maria. Se citea îngrijorarea în vocea ei, dar și puțină iritare. Cine erau ăștia care se țineau după noi și noi nu puteam să-i lăsăm în urmă? suna de fapt întrebarea. „Rapotan și Penciu. Niște ciudați care te strâng de gât când vorbesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
chinui o pisică în copilărie sau rupi aripile unui fluture. Ești imbatabil, stăpânul senin și necruțător al vieților altora; le poți smulge, le poți terfeli, te poți lăuda în public cu ele. Fără consecințe. O simplă apăsare de buton, și îngrijorările lui Paul puteau ajunge în mii de calculatoare, ca o armată de chiloți atârnând pe geamurile din Grozăvești. O scenă măreață, devastatoare: dezastrul pândea în orice clipă. Catastrofele aviatice și feroviare, pe care le urmăream cu-atâta devotament nopțile, treceau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
oprire. Mergeam la cafenelele de lângă Ateneu, după care fugeam la Billa, să ne facem cumpărăturile. Ieșeam cu portbagajul burdușit de pungi galbene, le descărcam seara, să nu ne observe nimeni. Locuiam într-un apartament alb, care ne unifica spaimele și îngrijorările, ca o poveste de Crăciun. Frigul intra pe sub geamuri, tăios și reconfortant: câtă vreme îl simțeam, înghesuiți unul în celălalt pe canapea, eram vii, rezistenți, pe poziție. Iarna, jaluzelele clănțăneau în vânt, ca dinții proaspăt puși ai unui pensionar. N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
marele om politic român a susținut ideea construirii în Europa a unui sistem de pacte de neagresiune și de asistență mutuală. Degradarea situației internaționale, mai ales după venirea lui Hitler la putere în Germania, la 30 ianuarie 1933, a determinat îngrijorarea statelor membre ale Micii Înțelegeri, accelerând realizarea ideii consolidării unității acestei organizații. Astfel, din inițiativa lui Nicolae Titulescu, la 16 februarie 1933, s-a semnat la Geneva, de către România, Cehoslovacia și Iugoslavia, Pactul de reorganizare al Micii Înțelegeri, văzut de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
de menținerea statutului Transilvaniei, în condițiile în care guvernele maghiare din perioada interbelică au dorit recuperarea teritoriului transilvan 161. Ralierea politicii Ungariei la cea italiană și în special intențiile maghiarilor de a semna o alianță militară cu Italia au determinat îngrijorări serioase la București, cu atât mai mult cu cât italienii susțineau revizuirea Tratatului de la Trianon, chair dacă recomandau ca această revizuire să se facă pe cale pașnică 162. Semnarea Acordului de la München (septembrie 1939) a dus la accentuarea presiunilor revizioniste față de
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]
-
evenimentele de la București”172. La 1 septembrie 1936, ziarul “Berliner Tageblatt” a analizat “în termeni destul de obiectivi activitatea fostului ministru al Afacerilor Străine și a subliniat că nu poate fi vorba de o schimbare a politicii externe românești“, și drept urmare “îngrijorarea Parisului este neîntemeiată“. În continuare se arăta că Germania “privește cu liniște și cuvenită rezervă situația”, având convingerea că relațiile economice “vor stimula și regula raporturile germane“. În aceeași zi, “Frankfurter Zeitung“ accentua asupra faptului că demiterea a survenit în urma
Nicolae Titulescu Idei și acțiuni diplomatice. by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1603_a_2957]