4,199 matches
-
în jos capul și zise: De partea dumitale este dreptatea și iată făgăduiesc să nu mai blestem și să înjur. NOI, iubiți cititori, din ce loc suntem? Nu cumva avem și noi prostul obicei și urâtul păcat de a blestema, înjura și drăcui?! Să ne ferim ca de foc de acest păcat al gurii, ca să nu ajungem cu adevărat în chinurile iadului. 62. Cum scăpăm de ispite Într-o zi veni la preotul său un credincios, care i se plânse astfel
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
sine Un credincios veni într-o zi la preot să-i spună ce să facă pentru a se birui pe sine, căci iată, zise el, îmi asupresc femeia. Pe când ea este bună, eu sunt rău. Pe când ea se roagă, eu înjur. Pe când ea e cuminte, eu sunt un stricat. Pe când ea stă acasă, eu stau mai mult la cârciumă; eu sunt risipitor, ea-i strângătoare. Și tot ce fac ca să mă birui și să fiu ca ea nu pot să izbutesc
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
eu nu mă simt păcătos. Bine! Eu te voi întreba și vei vedea că și tu ai păcate. Prietenul consimți. Nu te-ai mâniat niciodată? Ei, cine nu-i mânios niciodată în viața lui? N-ai ocărât niciodată, n-ai înjurat, n-ai blestemat sau nici n-ai bârfit? Cinstit, vorbind, trebuie să mărturisesc că am cam făcut și din acestea... De câte ori nu ți-ai călcat cuvântul? De câte ori ai mințit? De câte ori ai invidiat pe altul? Nu-mi este în obicei, dar
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
SFÂNTA ÎMPĂRTĂȘANIE ăEUHARISTIA, CUMINECĂTURA, LEACUL NEMURIRII). Și femeia făcu o spovedanie bună, luă LEACUL NEMURIRII (Sfântaîpărtășanie) și căpătă liniștea și mulțumirea sufletească pe care le dorea atât de mult. 111. Înjurăturile și drăcuitul Un om avea prostul obicei de a înjura la orice pas. Fiind însă creștin, ca toți românii, simțea el că acest obicei nu-i bun și nu-i pe placul lui Dumnezeu, dar nu se putea lecui. Un vecin de-al său îl întrebă într-o zi, cam
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
orice pas. Fiind însă creștin, ca toți românii, simțea el că acest obicei nu-i bun și nu-i pe placul lui Dumnezeu, dar nu se putea lecui. Un vecin de-al său îl întrebă într-o zi, cam de câte ori înjură de dimineața, de când se scoală, și până seara când se culcă. Păi, de ce să mint, cred că n-am păr în cap de câte ori greșesc. Atunci vecinului îi veni în minte un gând bun și-i zise: Măi Ioane, și așa
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
te duci tu la biserică decât din an în Paște, iar de spovedit cred că de ani de zile n-ai mai făcut-o; închipuie-ți că preotul nostru duhovnic ți-a dat canon după mărturisire, ca de câte ori greșești sau înjuri, să-ți smulgi câte un fir de păr de pe cap. Ion făgădui și se ținu chiar de cuvânt. Dar, văzând de la o vreme că părul din cap i se cam rărește, se lăsă definitiv de obiceiul cel rău și merse
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
rărește, se lăsă definitiv de obiceiul cel rău și merse la vecin să-i mulțumească pentru sfatul dat. Vecinul îi zise, dojenindu-l cu glasul său blând: Vezi vecine Ioane, de dragul părului te-ai lăsat de răul obicei de a înjura. Cu atât mai mult trebuie să faci acest lucru de dragul lui Dumnezeu, Căruia îi place să ne audă grăind numai lucruri frumoase și folositoare. 112. Bucurie adevărată Doi prieteni, care nu se mai văzuseră de mult, s au întâlnit într-
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
între altele i-a spus și acestea: Vezi, fiule, n-ai ascultat de glasul meu și n-ai urmat sfaturile ce ți-am dat an de an, duminică de duminică. Zadarnic am zis: lăsați fumatul, nu abuzați de băutură, nu înjurați și nu purtați clevetiri de la unul la altul, ci mai bine rugați-vă. Acum iată unde te-a adus neascultarea, patima și răutatea inimii. Ți-am zis mereu: îngrijește de sufletul tău, căci, la judecata Domnului, după faptele tale vei
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
pătrunderea duhului răscoalei în gloată. În urma unor nedreptăți sociale acumulate în timp, țăranii încep să nu mai fie umilii din Proștii, crâcnesc, primesc sfaturile, propunerile și discursurile proprietarilor și acoliților lor cu câte un rău prevestitor „De!”, încep să amenințe, înjură și în special, vorbesc între ei cu înțelesuri revelatoare. Scriitorul face deosebiri între boieri ca tânărul Grigore Iuga, om cu vederi mai liberale, tatăl lui, Miron, conservator, mai aspru cu țăranii și arendașii rapaci de tipul lui Rogojinaru sau Platamonu
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
în monștri, în broaște sau păsări ca urmare a unui blestem. Eroul din basmul Crai-vișăn [Păun - Angelescu] datorează puterea unei origini animale: este fiul unei vaci negre (de fapt, al unei neveste de preot transformată într-o vacă neagră). Vaca, înjurată de argat, rămâne însărcinată. Ea naște, lângă un vișin "un drăguț de băiat, de-ți venea să-l mănânci". Vaca "și-a lins pruncul", numindu-l Crai-vișăn; "creștea băiatul într-o zi cât alții creșteau într-un an." La fel
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
întâmplă în Fiul vacii [Oprișan, III]. Când veni sorocul sarcinii, sluga este avertizată de către stăpân: "dacă te duci cu ea la pășune, tu să nu-i spui nimic vorbe murdare că vaca rămâne gravidă." În pofida avertismentului, vaca, după ce a fost înjurată, părăsește satul și merge în munți unde naște un fecior înzestrat cu "puterea cumpăna pământului". Blestemul mamei are repercusiuni asupra traiectoriei vieții copilului. Astfel, "se pomeni împărăteasa că prunca-i plânge în pântece..., iar împăratul se înghesui cu urări care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
unii elevi. Copiii reflectă spontan impresiile receptate din mediul ambiant, aidoma unei oglinzi. Candoarea copilăriei este bariera de aur a purității sufletești. De altfel, viciul minciunii se deprinde frecvent în familie și în felurite modalități. Părinții nu-și țin promisiunile, înjură, bat copiii pentru greșeli minore și aceștia, de teamă, ascund greșeli ca: furtișaguri, note mici la școală, chiulul de la ore, conflicte cu colegii, profesorii și altele. Alteori aceeași părinți îi pun pe copii să mintă când vin musafiri neașteptați cerându
ARTA DE A FI PĂRINTE by Cristina- Elena Paviliuc () [Corola-publishinghouse/Science/91745_a_93070]
-
Frederic a comis o greșeală, sancționată imediat de direcție. El avea o mină posomorâtă. Era atât de egocentric, încât nu reușea să stabilească o paralelă între propriile sale comportamente și cele ale direcției. El continuă să țipe, să urle, să înjure, să-și bată joc și să trântească ușile (Leymann, 1993, pp. 56-57). Ingrid (consilier în psihosociologie) În prepararea unei anchete ea a fost solicitată să modifice metodele pentru a se conforma parametrilor fixați de partenerii sociali. Schimarea respectivă a antrenat
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
care cerul ni lețar putea hărăzi. Toată lumea știe lucrul ăsta. Până și Zeliha. Și totuși, iatțo în prima vineri din iulie, mergând pe trotoarul ce se strecura pe lângă traficul blocat fără speranță; grăbinduțse spre o întâlnire la care întârziase deja, înjurând ca un birjar, afurisind pietrele sparte din pavaj, tocurile ei înalte, bărbatul care o urmărea, șoferii care claxonau frenetic, deși faptul că larma nu avea nici un efect asupra deblocării traficului era deja o realitate urbană, întreaga dinastie otomană care cucerise
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]
-
care vor cu disperare să te depășească a devenit un exercițiu de maximă stăpânire de sine, a opri la semafor la culoarea galbenă devine o imensă prostie pentru cel din spatele tău, a tăia linia continuă, o obișnuință, a claxona și înjura pentru orice nimic, o banalitate. Răutatea din noi parcă iese cel mai bine la iveală atunci când suntem în trafic. Dacă în mod teoretic a fi participant la trafic ar trebui să fie simplu, căci regulile sunt clare pentru toată lumea, nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
cel mai mare român trebuie să fie Nicolae Ceaușescu. De ce? Pentru că pe vremea lui era liniște și se construia mult. Probabil că asta a auzit acasă, căci el nu a trăit atunci nici un minut. Am plecat la club scârbit, amețit, înjurând această invenție folosită pentru a imbeciliza și mai mult niște oameni și așa limitați, simpli căci „There’s no confusion like the confusion of a simple mind“ (F. Scott-Fitzgerald, The Great Gatsby). Codruț 29 mai 2006 Finalizarea manuscrisului cărții mele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
din Parlament! Acum 3-4 săptămâni am ascultat declarația micului Titulescu, care rostea despre nu știu ce acțiune a unui ministru că nu e coioasă. În curând, băieții vor da m., se vor lega de penisul prea mic al oponenților și se vor înjura de mamă „în plen“. Passons. 2. Mă plimbam ieri, prin centru, când, deodată, mare gălăgie, claxoane, țipete. Ce să fie? Doar un alt alai de nuntași valahi. Un alai clasic? Nu, unul deosebit. Prima mașină era una de epocă, decapotabilă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
se desfășura un super-keff al noii generații, cea pe care noi nu o mai înțelegem deloc (mă întreb și dacă au ceva ce ar putea fi înțeles...). Chiote, manele, înjurături. În balcon, doi-trei petrecăreți bine afumați au început să-l înjure cu entuziasm, cu poftă. „Băăăă, rockerule... băăăi fetițo... băăă pletosule“. El le-a răspuns simplu, îndemnându-i să tacă naibii din gură. Și-a continuat nestingherit drumul, nebănuind că situația va degenera. Nici nu avea motive să creadă altceva, căci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
putea să te apuci de Flash, Maya, 3D Studio Max... Povestea calfelor călătoare Veronica D. Niculescu Trec de poșta mare, mă strecor printre mașinile care sugrumă Strada Mitropoliei. Taxiurile s-au bulucit în fața barierelor ce mărginesc Piața Mare, un șofer înjură crunt, cu dulce accent ardelenesc. Îmi pare rău că încă nu mi-am luat bicicletă. Fac stânga, trec pe lângă Hermann-primar și mă strecor pe sub bolta de piatră. După ce trec de poarta de fier a vechii Case Altemberg sunt salvată, căci
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
micului vertij încercat, într-un restaurant, la vederea unor cupe de înghețată cu care altădată m-aș fi războit până la victoria finală, n-am avut probleme. Mă simt nemaipomenit. Prietenii mă admiră și mă încurajează, dușmanii mă invidiază și mă înjură și din acest motiv, iar cei foarte apropiați îmi declară că am căpătat look-ul din adolescență. Voi continua în acest stil, chiar dacă voi ajunge să semăn cu băiețelul de șase ani care se juca, alături de fete, cu elasticul. Multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2171_a_3496]
-
țăcăne domnișoarele tocurile pe bulevard. Bocanci și Converse. Creste și plete. Laolaltă, fără discriminări. Altar. Celelalte Cuvinte. Cargo. Anathema. „Hello. Is there anybody in there?“ Uitările de sine împrăștie berea din pahare pe caldarâm. Haggard nu mai vin și cineva înjură întruna. Tarot. O blondă plânge, dar se scutură de tristeți până la My Dying Bride. Sharon Den Adel de la Within Temptation și-a uitat bocancii acasă și cântă în picioarele goale printre făclii. Pogo. 15, 40, 100 Nopțile sunt cele mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
ani de lucru prin Iași, fie mâncând sau dormind pe la prieteni, fie schimbând tot feluri de cămăruțe-gazdă, în funcție de prețul întreținerii, am îndurat n-șpe umilințe din partea „sistemului“ din România. Am lucrat aproape cinci ani „la privat“ și patru „la stat“, înjurând în fiecare dimineață când deschideam ochii pentru a mă grăbi să nu întârzii la serviciu, timp în care visam ca ziua de salariu să nu mai fie o mică sărbătoare sau să nu mai am groaza dimineților de luni. Azi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
cere scuze că i-au arestat și sunt repuși în funcție. (Realitatea TV, 11.VIII.2008) era un suporter al echipei adverse, Vaslui, care i-au bătut pe cei de la Dinamo (Realitatea TV, 17.XII.2007) deși critica l-au înjurat (Realitatea TV, 2007) Colegiul cu care am reușit să discut sunt hotărâți să continue acțiunile (Realitatea TV, 2009) (ii) topica predicat - subiect (28) nu mergeau conducerea PNL-ului să discute cu șeful statului (Realitatea TV, 2007) cum au votat electoratul
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
cum se auto-numesc uneori criticii literari, și un exemplu flagrant de denigrator al creației mele, al tipologiei romanelor mele, a fost Ov.S. Crohmălniceanu; ins inteligent, cult și care, după ce s-a dezmeticit din narcoza ideologiei staliniste În timpul căreia i-a Înjurat, cu acel entuziasm tipic vremii proletcultiste, pe ctitorii literaturii române clasice și moderne, de la Maiorescu la Lovinescu și Blaga -, pe filozof mai ales -, desigur, cu alți „ortaci” precum Paul Georgescu sau N. Tertulian - Îi citez doar pe cei stimabili! -, a
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
nu va fi. La fel și românii. Dacă noi am fi beneficiat de o poziție geografică prielnică, ne-am fi debarasat de acest temperament cuminte și am fi devenit barbarii lumii. Așa nu ne-a rămas decât opțiunea de-ai înjura pe unii și a cerși de la alții. Ceea ce condamnăm cel mai aprig, Occidentul și Orientul, slujim și dușmănim cu cea mai mare înfocare în același timp. "Rusia și-a întins "brațul lung" asupra Basarabiei când numai partea de sud era
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]