104,540 matches
-
despre lumea politică din România sînt atît de pertinente, încît e greu să nu accepți că pentru o parte însemnată dintre români, incluzînd aici și diverși lideri politici, Europa nu e decît sordidul angro de dincolo de București. Încît Cronicarul se întreabă dacă nu cumva în exagerarea Kathrinei Lauer nu se ascunde speranța că acest "candidat haotic" care este România și-ar putea depăși condiția.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
istorie de vreo 1000 de ani, părea, natural, un pariu sigur. Au trecut cîteva săptămîni de la decernarea Whitbread-ului, și s-a stins, cum era de așteptat, gălăgia protestelor, zarva dezamăgirii, boscorodelile și explicațiile, nimeni nu mai are poftă să se întrebe ce va zice, sau ce ar zice, sau ce a zis lumea etc. La urma urmelor, în lumea largă se prăbușesc avioane, eșuează negocieri de pace, medici cu figuri inocente își ucid în masă pacienții. Cine mai are răgaz să
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
va zice, sau ce ar zice, sau ce a zis lumea etc. La urma urmelor, în lumea largă se prăbușesc avioane, eșuează negocieri de pace, medici cu figuri inocente își ucid în masă pacienții. Cine mai are răgaz să se întrebe dacă o carte își merita sau nu laurii literari? Dar tocmai aici se află, cred eu, răspunsul. Lumea violentă și tulbure în care trăim determină, între altele, și apetitul de lectură. Întrebarea care mai merită pusă este: citim, într-o
Fantasticul de pretutindeni by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17341_a_18666]
-
sau nu restul... Nu i-l cer niciodată. Îi zîmbesc acru, doar. Fără a-l face să priceapă că eu știu că mă trișează, regulat. O singură dată, rușinat de mica lui pîrleală ce mi-o aplică, serios, m-a întrebat, zîmbind fermecător, îngerește, ca toți îngerii pe care Renașterea, și nu numai ea, i-a pictat în Roma aceasta augustă care nu se știe de ce, azi, în ciuda aerului sărbătoresc al verii pline, mă întristează, - mă întrebase dacă-mi place laptele
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
aplică, serios, m-a întrebat, zîmbind fermecător, îngerește, ca toți îngerii pe care Renașterea, și nu numai ea, i-a pictat în Roma aceasta augustă care nu se știe de ce, azi, în ciuda aerului sărbătoresc al verii pline, mă întristează, - mă întrebase dacă-mi place laptele. Sau, de atîta măreție, să ți se facă și greață?... Se întîmplă. Privindu-mă cum îmi beau paharul acela de lapte, băiețelul-trișor mă întrebase așadar dacă e bono? - laptele pe care-l beau încet; dacă este
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
știe de ce, azi, în ciuda aerului sărbătoresc al verii pline, mă întristează, - mă întrebase dacă-mi place laptele. Sau, de atîta măreție, să ți se facă și greață?... Se întîmplă. Privindu-mă cum îmi beau paharul acela de lapte, băiețelul-trișor mă întrebase așadar dacă e bono? - laptele pe care-l beau încet; dacă este bun; și l-am asigurat că da; pe urmă, terminînd paharul, mai cerusem încă unul, care, pe vremea aceea, făcea 850 de lire. Băiatul îmi umpluse altul imediat
San-Giovanni in Laterano by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17361_a_18686]
-
și de a rămâne senin. Nu știu dacă în literatura propriu-zisă frică. Cît despre Sorin Titel, s-au mai întîlnit apoi, au vorbit despre studenție, și el n-a acuzat pe nimeni. Scrisoarea I de la Botoșani a premierului Cronicarul se întreabă ce vor face cotidianele de-a lungul unui întreg an Eminescu după ce au tras cartușele tradiționale, cu toată solemnitatea, în jurul zilei de 15 ianuarie. Un an Eminescu desfide festivismul pentru a se deschide normalității. Cel puțin teoretic. N-a fost
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17383_a_18708]
-
personale pe care s-a altoit dramatismul provinciei vitregite generează un astfel de tablou vizionar: "Zboară niște gheare fără păsări pe cerul disperării,/ se apropie în unghi ascuțit de Ochiul Albastru./ Îl vor sparge sau vor trece pe alături? se întreabă orbii.// Nebunii își rod unghiile în timpul rugăciunii,/ orfanii care au ajuns milioanri le aduc daruri de Crăciun,/ ologii își visează picioarele alergînd după trupuri.// Viața e frumoasă! strigă o pocitanie în crîșmă./ Muzicanții bătrîni îl sărută ca pe-un copil
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]
-
semnat de Noelle Chatelet; Rorty își va fi ocupat ceasuri de răgaz cu fantezia istorică Cryptonomicon de Neal Stephenson, aparent o compoziție pynchoniană despre al doilea război mondial, pe cînd Searle, mai atras de istorie decît de ficțiune, s-a întrebat, alături de cîți alții, Nu cred că risc mult prognozînd că nici una dintre aceste cărți "ale anului" nu va rămîne în vreo arhivă (sigur, nepunîndu-l la socoteală pe Borges), alta decît una personală, a autorilor menționațI, și poate a unei comunități
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
premier ce nu ezită să pună la punct un ministru pe care l-a luat gura pe dinainte promițând al "treisprezecelea" salar, invitându-l să plătească din solda proprie (între noi fie vorba, până la al treisprezecelea salar, ar fi de întrebat unde sunt celelalte douăsprezece, pentru că bacșișurile aruncate în scârbă bugetarilor numai salarii nu pot fi numite!) E încă mai lăudabil că dl. Isărescu intenționează să elimine inechitățile și finanțările abuzive. Minunată idee. Am chiar o sugestie în acest sens: să
Cotiere Armani, abacuri Versace by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17386_a_18711]
-
Geo Vasile " Trăiește cititorul un complex de inferioritate din cauză că literatura e o nesfârșită aluzie culturală? Ce-i oferă scriitorul lui, cititorului, viață sau cultură? se întreba regretatul Radu G. Țeposu în tentativa reușită de a defini "Istoria tragică & grotescă a întunecatului deceniu literar nouă". Viață, vom răspunde citind Plaja nudiștilor (Ed. ALLFA, 1999, 323 p.), o antologie cu "cele mai bune povestiri 1998", alcătuită de infatigabilul
Desant epic pentru 2000 by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/17409_a_18734]
-
umană decît o carte în memoria celor care au împărtășit emoțiile actorilor". În 1994, înainte de premiera cu Avarul la Teatrul Nottara, cu două săptămîni înainte de moartea lui George Constantin, Florica Ichim, autoarea cărții, îi lua un interviu în care îl întreba, printre altele, dacă se consideră un mare actor. Răspunsul lui George Constantin exprima, încă o dată, modestia care l-a caracterizat, dar și o imensă amărăciune față de societatea noastră care și-a pierdut criteriile, ierarhiile și noțiunea de valoare: "În comparație cu marii
George Constantin sau aventura destinului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17412_a_18737]
-
doresc să văd delta și o voi face cât de curând, mai ales că în viitor activitatea noastră se va intensifica o dată cu mutarea colegiului în casa nouă. M.P.M.: Deoarece cunoști destul de bine țara noastră, mi se pare oportun să te întreb în încheiere cum vezi tu viitorul acestei țări și mai ales viitorul ei cultural? I.C.: Nu sunt deloc pesimist, fiindcă văd tinerii bursieri de la " Noua Europă" deschiși, curioși, competenți... Se simte că în România este o comunitate intelectuală foarte puternică
Iso Camartin - "Românii au cu ce contribui la tezaurul european" by Magdalena Popescu-Marin () [Corola-journal/Journalistic/17382_a_18707]
-
internațional privind siguranța și integritatea țării! Și asta când ai ajuns în parlament tocmai plusând, până la idiotizare, pe valorile etnicității și ale patriotismului nețărmurit! Acești domni cu fumuri de vizionari nu sunt, după cum s-a dovedit, decât niște proști! Mă întreb ce-o fi gândit dl Blair, văzând totală indiferență a unei jumătăți din sală Parlamentului: oare să fi greșit țară? Să fi fost dezinformat de ambasada Mării Britanii la București, care l-a avertizat, cu siguranta, că românii sunt extrem de
Parteneriatul pentru Albion by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17904_a_19229]
-
Hronic, era prietena cu familia primului meu soț și circulă în toate familiile bune din Cluj. În București, venea la noi în casa (...). Cîndva, prin deceniul opt, a dispărut în Italia (era deja destul de în vîrstă), iar soțul meu se întreba oare din ce trăiește. No comment!" * Ion Bălu reproduce în acest număr interogatoriile unui medic și ale unui profesor, arestați în 1958 și puși să spună tot ce știu despre Blaga. Pe securiști îi interesează mai ales ziua de 7
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
al comediei negre. Cu 2001 - Odiseea spațială a pus bazele filmului S.F. modern. Cu Portocala mecanică a devansat estetică punk. Cu Barry Lindon a reușit să creeze ceva atît de extraordinar și de misterios și de profund sensibil, încît mă întreb adeseori dacă aceasta capodoperă a fost percepută ca atare. De fiecare dată cînd scotea un nou film - dupa perioade de liniște și de reflecție din ce in ce mai lungi -, acel film era un eveniment major. Știam că o să fim surprinși și că o să
Cannes, fin de siècle by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17921_a_19246]
-
Cristian Teodorescu Cu cîteva zile în urmă, un prieten m-a întrebat cum se poate cîștiga cinstit un concurs pentru ocuparea unei funcții în administrația de stat. Omul despre care vorbesc e de o corectitudine rarisima, așa că m-a blocat cu întrebarea această. Începusem să-mi pun întrebarea dacă nu există mai
Cinstea concursurilor by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17927_a_19252]
-
i-l pusese lui Drăghici direct în brațe. ăîti doresc, Alexandăr Ivanâci, să auzi prin el glasul prietenesc al popoarelor sovietice.ă Aparatul era greu. Și, în timp ce Hrusciov își scutură paltonul, ca și cum carcasa furniruita ar fi lăsat talaș, el se întreba cum îl putuse ține în brațe Nichita Sergheevici." Secretul conducătorului comunist Protagoniștii românului politic din Prizonier în Europa sunt Alexandru Drăghici și Gheorghe Gheorghiu-Dej, tandem grotesc, legat prin frică celui de-al doilea de cel dintâi. Alexandru Drăghici știe că
Gheorghe Gheorghiu-Dej ca personaj de roman by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17945_a_19270]
-
aproape întuneric/ se-aprind cîteva becuri/ (sau sori micuți, nu stiu)/ începe hăituiala alergarea începe vizionarea/ iar lumea e o hala nesfîrșită/ cu o lumină chioara (artificială?)./aDe ce-i aicea în pădure, la munte, totul/ sub neoane?a - am întrebat-o pe-o prietena care părea/ - în visul meu - să nu-nteleagă.../ Și altă dată stînd de vorbă cu cineva mi se păru așa deodată/ că e iluminația cam ciudată/ deși în plină zi era ca și cum ziua venea de la o mare
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
de afaceri - e un exemplu tipic prin care resentimentarismul țărănist înțelege să sfârșească o guvernare deplorabilă. Apărut din neantul slugărniciei, sigur că d-lui Ionescu un personaj care a dovedit, în momente tragice pentru țară, eroism, îi este suspect. Mă întreb de ce ministrul de Interne n-a luat nici o măsură împotriva subordonaților care au pătat haină militară dedându-se la furturi calificate: ce altceva decât hoție e luarea de împrumuturi cu dobânzi preferențiale și înmulțirea banilor prin plimbarea lor dintr-o
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
valoare? Dar ce are atunci valoare? Alergătura voiniceasca a ăveteranilor" după privilegii și aranjamente? Am avut un enorm respect pentru suferință lor și pentru umilințele indurate în închisorile comuniste. Dar, de-o vreme, o bănuiala nu-mi da pace. Mă întreb: dacă acum, la bătrânețe, sunt atât de hapsâni și rapace, atât de ahtiați după onoruri și măriri, cum vor fi fost în tinerețe?! Nu duc gândul mai departe, pentru ca, slavă Domnului, există suficienți foști deținuți politici care se comportă admirabil
Buddhismul, variantă crestin-democrată by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17929_a_19254]
-
nu amintește de sistemul plagiatului practicat de Nae Ionescu, intuit de Rădulescu-Motru, si dovedit, în ultimii ani, prin clasică metodă a așezării textelor pe două coloane, de d-l Alexandru George și d-na Marta Petreu. Oare nu de aceea, întreb, a evitat Nae Ionescu să-și publice cursurile sale, apărute postum, si acum reeditate în ritm susținut? În sfîrșit, mult bogat în înțelesuri este studiul Ambiția sistemului. Aici se pune în evidență faptul că trei gînditori, situați pe postamente filosofice
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
poemele sunt neinspirate. Iată, ca exemplu, reprodus integral, poemul Răstignire, cu o imagistică improvizată și libertina și, mai ales, cu prea multe cuvinte: "Tata, am mușcat din pâinea noastră/ cea de toate zilele/ și am găsit dinți./ De aceea te întreb:/ Tata, ce fel de pâine e aceasta?// Noi o mâncăm și ea/ ne mănâncă zilele./ De ce în loc de grâu/ macini scrâșnet de masele?/ De ce în loc de spic/ culegem suferință?// Tata, legea noastră este: / ăOchi pentru ochi, dinte pentru dinteă./ De ce ne trimiți
Al doilea Nichita al literaturii române by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17963_a_19288]
-
necesarmente un outsider, pentru că numai lui i s-ar revelă cu adevarat această lume ciudată și ascunsă în ciudățeniile ei, este cel ce garantează ontologic viabilitatea universului pe care îl descoperă, de fapt instituie, povestindu-l. Eroul lui Mariaș se întreabă, de la începutul românului, daca nu cumva există o coincidență semnificativă între moartea acestor două personaje (din trei care sînt importante pentru el pe durata șederii la Oxford) și propria lui plecare. Dacă m-aș mai fi aflat în viața lor
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
poate închipui cum ar arăta viața unui coleg de-al său în clipa în care el nu va mai fi prezent, dispus deci să o observe, să o constate. Aceeași vanitate că și în cazul naratorului, care la început se întreba dacă nu cumva moartea celor doi prieteni ai săi s-a suprapus în chip semnificativ cu plecarea lui. Dar e tot o vanitate tragică și conștientă de sine, trecătoare deci, mai curînd un reflex al frustrării de a pleca, al
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]