5,437 matches
-
două? Lăsăm ca să judece publicul cetitori. În capitolul IV, criticul [î]l laudă pe d-l Alesandri și-l face regele poeților, lucru la care aplaudem și noi, până ce vom avea și un împărat al poeților, care adecă să-l întreacă pe dumnelui, ceea ce, spus fără compliment, va fi cam greu, deși suntem de o natura ce nu despeară niciodată. Abstragem însă autoritatea ce i-o dă criticul în materie de limbistică și în proză. Proza d-lui Alesandri nu e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
poporului românesc decât "Lipitorile", în care ovreiul vorbește ovreiește, grecul grecește - astfel încît te miri de ce sârbul nu vorbește sîrbește? 2 Comediele cele mari și pline de spiritul cel mai fresc ale d-lui M. Millo, cari însă în frivolitate întrec încă și pe ale d-lui Alesandri. 3 Comediele fără de spirit și mai cu samă fără de legătură ale d-lui Pantazi Ghica, pline de frazeologie franceză, la vederea cărora te 'ndoiești de vezi caractere ori numai păpuși, căci vorba în
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Shakespeare. Într-adevăr, când iei în mână operele sale, cari se par așa de rupte, așa de fără legătură între sine, ți se pare că nu e nimica mai ușor decât a scrie ca el, ba poate a-l și întrece chiar prin regularitate. Însă poate că n-a esistat autor tragic care să fie domnit cu mai multă singuritate asupra materiei sale, care să fie țesut cu mai multă conștiință toate firele operei sale ca tocmai Shakespeare; căci ruptura sa
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cauza care-i făcuse să întreprinză această călătorie în un așa timp va fi fost atât de presîndă încît îi silise a risca chiar viața. (ferească d-zeu să mai urmeze) S. Feitelsohn {EminescuOpIX 119} În curând, divule Feitelsohn!, vei întrece chiar pe d-nu Pantazi Ghica, carele, după cum propovăduiește Telegraful, este o autoritate în literatură. Așadar sempre avanti! ce dracu, ori caftan pîn' în pământ ori ștreangul de gât. [28 mai 1876] TURCIA ["TIMES" SUSȚINE... "] "Times" susține, pe baza unor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
două păseri pe an de locuitor; ceea ce ecuivalează cu unul sau două dramuri de carne pe zi pe locuitor. De aceea mortalitatea va fi foarte mare între țărani și numărul lor va scădea. În 1873 numărul morților din țara întreagă întrecea cu 226 pe acel al născuților. Burlăcia, adecă faptul că cei mai mulți tineri nu se însoară, este cauzată în țară la noi de o parte, în clasa cultă, prin nesiguranța pozițiunei a mai toată lumea care este funcționar; în clasa țăranilor, prin
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
și 8 mâni. Am avut deja ocazia de-a spune că "pensionatul normal de domnișoare" e nu numai cel mai bun din România, dar că nici în străinătate nu se vor găsi multe cari să-l egaleze necum să-l întreacă. Instrucția solidă pe care o primesc copilele în toate ramurile învățămîntului primar și secundar, apoi deose[bi ]ta aptitudine și bogăția de cunoștințe speciale ale profesorului de muzică (D. Humpel) sunt tot pe atâtea indicii că serata muzicală va avea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deputaților, cuvinte cari au nevoie de oarecare comentar. Într-adevăr nu e o monstruozitate de care corespondenții {EminescuOpIX 373} ziarelor din Viena și Pesta să nu fie în stare a învinui pe români. Neue freie Presse mai cu samă se întrece pe sine însăși în aiurările cele mai perverse, în calomnii de-a dreptul criminale. Astfel ea zice cum că la Calafat oastea română e de-o poștă îndărătul orașului, ca să nu fie ajunsă de ghiulele [le] din Vidin, că orașul
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
confere numai militarilor, iar Senatul a reintrodus prin amendament dispoziția ca ea să se poată conferi și civililor, încît legea în forma ei de față se va întoarce la Cameră. În faptă însă există merite - de exemplu diplomatice - cari să întreacă chiar pe cele militare, de aceea credem că Adunarea deputaților se va convinge ușor că armele spiritului sunt cel puțin egale, în multe cazuri însă chiar superioare armelor războiului. [13 mai 1877] ["CONTRAR SIMPATIILOR MAJORITĂȚII POPOARELOR... "] Contrar simpatiilor majorității popoarelor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
pentru așa numitul federalism, pe care-l numește drept istoric. Numai în caz dacă politica internă a monarhiei ar lua calea federalistă, dând fiecării naționalități ceea ce este al ei, s-ar putea susținea cu siguranță că alipirea cătră dinastie va întrece puterea germenilor de disoluțiune. Susținem și am putea proba oricând că simțământul dinastic în popoarele Austro-Ungariei e restrâns la cercurile cari aparțin unei confesii creștine oarecare și că politica raselor va fi aceea a bisericilor lor. Restul face politică de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să ție mai mult la poporul său românesc, la școala și biserica lui, la limba lui, decât la ademenirile și lingușirile Austriei oficiale. [1 iunie 1877] {EminescuOpIX 389} COMITETELE PENTRU AJUTORUL RĂNIȚILOR În așteptarea evenimentelor de la Dunăre, damele române se întrec care mai de care ca să procure toate mijloacele de alinare cu putință ostașilor noștri. Din toate părțile țării ne sosesc știri cari ilustrează această nobilă și dezinteresată activitate. Se fac colecte de bani pentru înființarea de ambulanțe, se fac oferte
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a-l ținea în samă pe cineva (auf jemanden achten) ș. a. m. d. Aceste exemple le-am putea înmulți fără capăt; destul numai că de fiece cuvânt vechi se ține un șir întreg de zicale care înlocuiesc cu prisosință, ba întrec adesa mulțimea cuvintelor și frazelor nouă, primite în limbă fără de nici o rânduială. Apoi autorii din Ardeal au mai ținut samă de așa-numita puritate a limbei și pentru acest scop au crezut de bine a prăda lexiconul latinesc și acelea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
o vârstă a purității și a gingășiei umane, când omul era în comuniune cu natura și se simțea bine în mijlocul acesteia, devine un fel de regresus ad uterum: „iar acolo să ne petrecem vremea în bucurii și desfătări, fără a întrece întru nimic măsura și buna-cuviință.” 153 Având o poziție socială nobilă, deci privilegiată, femeile grupului nu caută decât plăcerile sufletului, păstrează permanent un echilibru, nu-și permit excese care ar denota o cultură rudimentară. Singura lor ocupație pare a fi
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
cuvine să le întrunească o femeie [...] căci trup avea frumos, de ani era copilă încă, îndemânatică era, harnică tot pe-atâta și-n nicio treabă muierească, țesut cu arnice ori mătase, n-ai fi găsit ușor pe cineva s-o întreacă. Apoi pe lângă acestea zicea nu-i cu putință să afli paharnic sau scutier, cum vrei să-i spui, care să știe a sluji la masa unui 189 Ibidem, vol. I, p. 53. 190 Ibidem, p. 196. 191 Ibidem. 75 domn
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
atunci printre acele/ Preaminunate demoazele/ Pe una neasemuită;/ și am credință nendoită/ Că precum soarele de vară/ Mai viu și mai frumos dogoară/ Decât oricare astru-n noapte -/ Lună sau stele, cele șapte -/ și ea pe cele mai semețe/ Le întrecea în frumusețe,/ Purtare și drăgălășie,/ și drămuită voioșie,/ Iar gingășia ei - minune.../ [...] Chip hotărât și vitejesc/ Vădea, și port și mers crăiesc.”649 Desăvârșirea fizică este de netăgăduit: „și ce grumaz de nea curată/ Avea, fără de nod sau pată/ Să
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
Penelul când să zugrăvească fata,/ Nainte de-a se naște drămuind/ Culorile pe cât mai bine-o prind;/ Iar soarele cu dulcea lui văpaie/ A poleit cosițele-i bălaie./ Frumoasă fără seamă cum e ea,/ Nici în virtute nimeni n-o-ntrecea./ și lumea, negăsindu-i nici o vină,/ O lăuda cu laudă deplină./ Curată-n cuget și la trup era/ și fecioria-i gingaș înflorea/ În sfioșenie și n cumpătare,/ În umilință și-n răbdare mare;/ Aleasă în purtări și-mbrăcăminte,/ Ea
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
a contextului.” Ibidem, p. 121. (trad. n.) 982 Aldous Huxley, Chaucer, în „The London Mercury”, vol. II, nr. 8, June, 1920, p. 189. (trad. n.) 983 Ibidem. 264 Că-n ochii-i limpezi raiul s-a-ntrupat.../ și frumusețea-i fără-asemuire/ Se întrecea cu dulcea ei simțire.// Cinstită, cumpătată și cuminte,/ și dăscălită-n orișice privință,/ Plăcută îndeobște la cuvinte,/ Miloasă, mândră, dornică ființă,/ și-n toate dovedind îngăduință,/ Cu suflet galeș, lunecos din fire [subl. n.]” 984 . Caută mereu să fie protejată
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
și asupra altor texte care fac din văz și din auz senzații rezervate „ființelor alese” sau divine, cum ar fi Pseudo-Plutarh, De musica, 25, sau Platon, În Phaidon, 111 b: „vederea, auzul, cugetul și toate celelalte facultăți ale lor le Întrec pe ale noastre cu atât cu cât aerul Întrece În puritate apa și eterul, aerul”. Lui Pitagora, care era un „daimon lunar”, Îi era cu putință să asculte „armonia sferelor”. În Epinomis (986 d), omul, datorită științei perfecte pe care
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
din auz senzații rezervate „ființelor alese” sau divine, cum ar fi Pseudo-Plutarh, De musica, 25, sau Platon, În Phaidon, 111 b: „vederea, auzul, cugetul și toate celelalte facultăți ale lor le Întrec pe ale noastre cu atât cu cât aerul Întrece În puritate apa și eterul, aerul”. Lui Pitagora, care era un „daimon lunar”, Îi era cu putință să asculte „armonia sferelor”. În Epinomis (986 d), omul, datorită științei perfecte pe care o reprezintă astronomia, poate pătrunde, după moarte, În lăcașurile
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
Istros 2 au menționat nenumărate alte oracole În proză. Toți cei enumerați făceau totuși parte din categoria acelora care s-au străduit să adune oracole În versuri șsub formă de culegeriț. Iar Theopomp 3, pe care nimeni nu l-a Întrecut În hărnicia cu care a cercetat specia literară a oracolului, a Înfierat cu tărie opinia după care În această epocă Pythia Încetase să mai dea oracole În versuri. Dar mai târziu, (F) când s-a hotărât să-și susțină părerile
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
anilor 1980 guvernele din Europa occidentală se confruntau cu criza economică. Slaba competitivitate a firmelor europene în comparație cu cea a principalilor parteneri comerciali din SUA și Japonia a dus la mari deficite comerciale. S-au înmulțit companiile transnaționale al căror profit întrecea cu mult pe cel al firmelor limitate la granițele naționale. Creșterea puternică a prețului petrolului din 1979 a adus economiile europene în recesiune. La începutul anilor 1980 erau înalte atât inflația cât și șomajul. 2.2. Programul Pieței Unice Europene
Politici economice europene by Ileana TACHE () [Corola-publishinghouse/Science/202_a_459]
-
prealabil actele de dispoziție, pe care părinții urmează să le încheie în numele minorului sau pe care acesta urmează că le încheie cu încuviințarea prealabilă a părinților (art. 129, alin. 2 C. fam.); > încuviințează ridicarea sumelor de bani, de către părinți, care întrec nevoile minorului și ale administrării bunurilor sale, precum și a hârtiilor de valoare care sunt depuse în numele minorului la CEC (art. 131 C. fam.); > numeste un curator în caz de interese contrarii între părinți și copii (art. 132, C. fam.); descărcarea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de dispoziție, pe care părinții urmează să le încheie in numele minorului sau pe care acesta urmează să le încheie cu prealabila încuviințare a părinților (art. 129, alin. 2 C. fam.); > încuviințează ridicarea de către părinți a sumelor de bani care întrec nevoile minorului și ale administrării bunurilor sale, precum și a hârtiilor de valoare ce sunt depuse, în numele minorului, la o casă de păstrare de stat (art. 132 C. fam.); > numește un curator în caz de interese contrare între părinți și copil
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
iminent. Dar scăldatul ne-a oferit mai mult clipe plăcute. La scăldat mergeam dimineața, mergeam la prânz, mergeam și seara, iar uneori baia dura câte o jumătate de zi. Gârla a fost „ștrandul” nostru. Acolo organizam întreceri de înot. Ne întreceam cine traversează mai repede gârla, cine stă mai mult sub apă sau cine sare de la înălțime mai mare. Chiotul, larma și animația creșteau însă, când în jocul nostru intrau... un cățel, un cârd de gâște sau de rațe. Nelipsite erau
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cojanilor, costumele de sărbătoare se îmbrăcau la anumite ocazii, cum ar fi nunți sau hore, fiind admirate de către toți membrii comunității. Astfel se explică grija permanentă pentru a descoperi noi efecte cromatice, noi combinații de motive ornamentale, care să le întreacă pe cele existente până atunci. În acest scop, erau asimilate curentele „la modă” care circulau în lumea satelor și la oraș. Hora satului era locul și prilejul de etalare a talentului gospodinelor și fetelor de măritat. Aici era locul pentru
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
dar a știut că numai așa puteau fi conduși oamenii. A purtat 36 de bătălii, dintre care a pierdut numai două. Ștefan cel Mare și Sfânt „au construit 44 de mănăstiri și biserici”, cum a scris cronicarul Grigore Ureche, fiind întrecut la număr numai de Matei Basarab, care a construit 46. După ideile sale, armata era alcătuită din țărani săraci, cărora le dădea pământ chiar la granița țării, acesta era proprietate colectivă, și nu putea fi vândut. Țăranii, apărându-și pământul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]