3,705 matches
-
opune unor astfel de planuri, pentru că altfel turcilor li s-ar crea înlesniri să scoată și mai mult din țară, să facă vizite inoportune, să pună mâna pe produsele țării ș.a. Între principalele probleme cu care aveau să fie confruntați întreprinzătorii, erau înlăturarea obstacolelor naturale și stabilirea măsurii în care râurile Moldovei erau navigabile sau puteau fi făcute navigabile. Măsura în care râurile Moldovei erau navigabile, sau puteau fi făcute navigabile, n-a făcut obiectul unor studii aprofundate până în epoca regulamentară
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a apelor Moldovei pentru transport, de către străini, au devenit posibile o dată cu proclamarea libertății de navigație pe fluviile Imperiului Otoman, pentru ruși la 1774, iar pentru austrieci la 1784. De altfel, austriecii au început primele sondaje imediat după anexarea Bucovinei. Un <întreprinzător> Hörne proiecta să folosească Prutul și Siretul în vederea scurgerii produselor galițiene către Marea Neagră. În 1782, încercarea a fost repetată de către prințul de Nassau Siegen, care dorea să-și trimită grâul și lemnul la Ackerman. În 1784, prințul August Sulkowski proiecta
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Duclos și cât timp anume a funcționat acea asociație. În vara anului 1844, se semnalează o altă tentativă de navigare pe Siret. Nu cunoaștem dacă ea era în legătură cu societatea mai sus amintită. La 18 iulie 1844, Alecu Aslan, unul din întreprinzătorii acelei tentative, într-o jalbă către domnitor, arăta că dificultățile transportului, ,,întinderea plugăriei... m-au nevoit a cerca un mijloc mai lesnicios, care ar pute răspunde la trebuința ce avem și așa m-am și apucat a dura niște vasă
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Aslan. Din cele mai sus prezentate, reiese că este vorba de cercetarea râurilor moldovene, de încercări de navigație ce nu depășeau stadiul de transport tipic feudal, adică nu depășeau stadiul utilizării unor mijloace de transport rudimentare și tradiționale. Deși părerile întreprinzătorilor în privința navigabilității râurilor moldovene, întemeiate mai ales pe studii nu îndeajuns de serioase, sunt contradictorii, cercetările au dovedit că pentru a se ajunge la navigația pe Prut și Siret era nevoie de curățirea acestor râuri, de dragarea lor, de îndiguirea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Dacă s-ar folosi galerele, beneficiile ar spori foarte mult, luând în considerație faptul că pe o galeră se poate încărca între 80-100 kile. Aceste galere ar putea fi aduse înapoi de la Galați prin tracțiune animală. După părerea lui Castaing, întreprinzătorii care ar folosi acest ultim mijloc de transport fluvial puteau sconta pe un beneficiu de 3.401 galbeni. Castaing opina că pe Siret era preferabil să se combine transportul cu șeicile, trase de cai, și cele cu vasele, deoarece râul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
prelucrare a produselor cerealiere și animaliere. În al doilea rând, se preconiza, pornindu-se tot de la abundența de materii prime și rentabilitate, dezvoltarea industriei textile, a industriei hârtiei, a industriei forestiere etc. Promotorii acestor din urmă ramuri industriale vor fi întreprinzători care nu dispuneau de mari domenii agricole: Gheorghe Asachi, Mihail Kogălniceanu, reprezentanți ai burgheziei străine, franceze, engleze și austriece. I. Industria extractivă La jumătatea veacului al XIX-lea, în condițiile dezvoltării rapide a economiei de mărfuri, industria prelucrătoare era deja
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
creșterea viermilor de mătase și prepararea borangicului, mai ales în ținuturile Putna, Tecuci, Covurlui, Vaslui, Fălciu. La Șerbești, în ocolul Crasna, ținutul Vaslui, funcționa în 1851 un atelier de producere a mătăsii. Borangicul obținut de gospodăriile sătești era colectat de întreprinzători și apoi vândut. M. Vitlimescu exporta borangic în Austria, Prusia și Franța cu 300-400 lei oca. Puține știri avem și despre meșteșugul pielăriei în mediul sătesc. Opinca continua să rămână principala și adesea unica încălțăminte a țăranului moldovean. Ea putea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cooperația capitalistă simplă la manufactura capitalistă, care reprezintă un progres pe plan economic și social, are loc în anumite împrejurări istorice. Pentru înfăptuirea ei sunt necesare, în linii mari, două condiții: a) acumularea unui suficient de mare capital în mâna întreprinzătorilor; b) existența unui mare număr de oameni liberi. În felul acesta se creează posibilitatea ca din micile stabilimente industriale „să răsară” manufacturile, care-și întemeiază producția pe relații tipic capitaliste și în care procesul de producție capătă un caracter social
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care, firește, o parte din banii plătiți lucrătorilor le reveneau pe această cale. Funcționarea acelei zalhanale a găsit un important sprijin în târgoveții din Huși, care s-au opus intenției Departamentului din lăuntru care, pretextând, în interesul unor concurenți ai întreprinzătorilor, că zalhanaua ar fi fost construită chiar în târg, dăunând astfel sănătății locuitorilor lui, plănuia să o desființeze. Târgoveții au arătat că zalhanaua „li este de îndemânare și de priință pentru negoț”. Probabil că zalhanaua a contribuit la sporirea numărului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
greșit. În ceea ce privește cărămidăriile, în care lucrează pe baza diviziunii tehnice a muncii câteva zeci de oameni, ele deasemenea nu sunt manufacturi, de vreme ce au un caracter instabil și vremelnic, iar numărul lucrătorilor variază nu numai în funcție de comenzile pe care le obțin întreprinzătorii, ci și din alte cauze chiar de la o zi la alta. O astfel de întreprindere este când un simplu atelier, când o manufactură. De aceea, în stadiul actual al informațiilor documentare de care dispunem, apreciem că numărul manufacturilor în Moldova
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mai precis capitaliștilor francezi, după care au urmat încercări, unele reușite, de înființare a unor mori cu vapori de către autohtoni. Ca și în alte ramuri ale industriei, și în domeniul morăritului înființarea morilor cu vapori era permisă după obținerea de către întreprinzători a unui hrisov domnesc. Prin acest hrisov, dat fiind că moara sistematică era o noutate tehnică, întreprinzătorului i se acorda inițial monopolul măcinării pe întreg cuprinsul țării. Excepție făceau, firește, târgurile, proprietate particulară. Această stare de lucruri a durat până în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
vapori de către autohtoni. Ca și în alte ramuri ale industriei, și în domeniul morăritului înființarea morilor cu vapori era permisă după obținerea de către întreprinzători a unui hrisov domnesc. Prin acest hrisov, dat fiind că moara sistematică era o noutate tehnică, întreprinzătorului i se acorda inițial monopolul măcinării pe întreg cuprinsul țării. Excepție făceau, firește, târgurile, proprietate particulară. Această stare de lucruri a durat până în martie 1856, când, datorită numeroaselor cereri pentru înființarea de mori mecanice, Consiliul administrativ a constatat că „condiția
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
întîmpina multe greutăți. Deși guvernul, atunci când desființase monopolul măcinării cerealelor prin morile cu vapori, făcuse o excepție pentru moara din Iași, căreia i se menținea monopolul asupra producerii mecanice a făinii în orașul Iași, acest privilegiu era încălcat de către alți întreprinzători, ca de pildă arhitectul Niciman, care înființase o moară cu vapori pe lângă fabrica sa de arpacaș. De asemenea, contractele încheiate cu furnizorii de lemne nu erau respectate de către aceștia din urmă, iar moara era amenințată din această cauză cu întreruperea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de export ale Principatelor Române din 1860 este trecută și făina picluită, produsă de acest tip de mori, cu prețul de 142 lei kila. Totuși, în ansamblul acestei ramuri, morile mecanice dețineau un loc secundar, ilustrând înapoierea economică a Moldovei. Întreprinzătorii în ramura morăritului mecanic sunt mari proprietari funciari, care înființează mori sistematice pe domeniile lor și, după cum am văzut, reprezentanți ai burgheziei indigene și străine, în primul rând cei ai burgheziei franceze, care, la sfârșitul deceniului cinci al secolului trecut
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
mijloace mecanice. Niciman a fost nevoit să renunțe la măcinarea grâului. Producția anuală era de 60.000 ocă de arpacaș. Arpacașul fabricat de Niciman era de trei calități. Mașina de vapori avea o putere de zece cai. Rezultă, așadar, că întreprinzătorul mai sus pomenit înființase inițial o instalație rudimentară, din lemn, de producere a arpacașului, care a funcționat în această stare până în 1860. În acel an, ea a fost transformată într-o fabrică, prin utilizarea în procesul de producție a unei
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alcătuit o nouă comisie de arbitraj. În aceste împrejurări neprielnice, fabrica a continuat să funcționeze în întreaga perioadă de care ne ocupăm. Și dacă ne-am oprit ceva mai mult asupra lor, aceasta am făcut-o pentru a arăta că întreprinzătorii aveau de luptat nu numai împotriva lipsurilor mari, ci și împotriva a o sumedenie de piedici mărunte de genul celor de mai sus. În afara încercării izbutite a lui Goldner, întâlnim în acea epocă și alte inițiative de fondare a unor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a mașinilor întreprinderii de la mănăstire. Mihail Kogălniceanu a înființat cea de-a doua și cea mai mare fabrică de postav din Moldova. El s-a dovedit a fi nu numai un mare bărbat de stat, dar și un foarte priceput întreprinzător. Proprietar de moșii, arendaș de moșii, de poște, de hanuri, negustor etc., el a acumulat sume de bani și a fondat fabrica de postav de la Târgu Neamț. Construind acea fabrică, spune Kogălniceanu, a „pus în pericol peste două zeci și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
monoplul producției și al desfacerii lumânărilor de stearină, proclamând principiul liberei producții și desfaceri a acestui produs. El a încurajat, după cum am văzut, fabricarea lumânărilor prin acordarea de scutiri de plată a taxelor la export lui Th. Ghica și celorlalți întreprinzători. Dar nu toate aceste măsuri au fost puse în practică. Desființarea monopolului asupra producției și desfacerii lumânărilor de stearină, de pildă, n-a fost pusă în aplicare în mod consecvent. Invocând deficitul financiar al unor eforii, statul, încălcând propria-i
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
9 fabricanți austrieci” de la sticlăria din Grozești. Fără îndoială că proprietarul fabricii avea de luptat cu foarte mari greutăți, provocate de „neîndemânările acestui Principat” și de concurența străină. Nicolaie Suțu, referindu-se în 1849 la piedicile pe care le înfruntă întreprinzătorii din domeniul industriei în Moldova, scria că ei, fiind „obligați prin forța împrejurărilor să locuiască departe de centrul afacerilor lor (este vorba de întreprinzătorii mari proprietari funciari - n.ns.) și lăsându-se pe mâna unor persoane care, de cele mai multe ori
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și de concurența străină. Nicolaie Suțu, referindu-se în 1849 la piedicile pe care le înfruntă întreprinzătorii din domeniul industriei în Moldova, scria că ei, fiind „obligați prin forța împrejurărilor să locuiască departe de centrul afacerilor lor (este vorba de întreprinzătorii mari proprietari funciari - n.ns.) și lăsându-se pe mâna unor persoane care, de cele mai multe ori, i-au înșelat, au părăsit asemenea industrii, fără nici o șansă de reușită sub asemenea auspicii, și au descurajat pe ceilalți prin încercările lor rămase
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ion Ionescu de la Brad aprecia că acele obiecte erau „foarte bine executate”. Această întreprindere este singura instalație mecanică din domeniul metalurgiei înființată în perioada 1848-1864. Lipsa de capitaluri, de materie primă, de specialiști, concurența străină, au sugrumat din fașă încercările întreprinzătorilor de a construi fabrici în această ramură, așa că Moldova a continuat să importe toate categoriile de mașini și o parte mare a uneltelor necesare agriculturii și industriei. Industria pielăriei. Pielea oferea industriei perspective deosebite de dezvoltare, căci era o materie
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
piei argăsite rudimentar (opinca și ciubota). Pieile fine, pentru încălțăminte de calitate superioară, erau destinate unei pături sociale limitată la orășenii avuți și marii proprietari funciari. Această piele se importa. Așa că Gueldry avea dreptate atunci când motiva lipsa de inițiativă a întreprinzătorilor în domeniul construirii unor instalații mecanice de prelucrare a pieilor prin „slaba consumație dinlăuntru”. Această stare de lucruri era determinată de înapoierea social-economică a țării, de sărăcia în care trăia marea majoritate a poporului. III. Situația meșteșugarilor și a muncitorilor
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
a petrolului brut, care a situat în acea epocă România printre primele țări producătoare de petrol din lume. Materia primă abundentă, ieftină și de bună calitate explică nu numai profilul majorității întreprinderilor industriale, ci și proveniența socială a celor mai mulți dintre întreprinzători. Majoritatea proprietarilor de mori mecanice, a instalațiilor mecanice de preparare a rachiului, a berii, a lumânărilor, a postavului, a cărămizilor, a sticlei etc., sunt mari proprietari funciari. Aceasta este explicabil, deoarece materia primă care stă la baza acestor ramuri industriale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
număr suficient, cu o largă piață de desfacere, cu capital și n-a fost ocrotită printr-o politică economică protecționistă. În aceste împrejurări mașinile nu puteau fi construite în țară, ci erau importate. Merită totuși să fie subliniat faptul că întreprinzătorii s-au străduit să achiziționeze mașini la nivelul tehnicii europene sau să perfecționeze procesul de producție: introducerea presșpanului în fabrica de hârtie a lui Asachi, folosirea celor mai bune, rentabile și productive mașini în cărămidăria de la Iași, la fabrica lui
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
administrat, atunci viața pentru noi toți ar fi mult mai ușoară decât este acum. Totuși, nu este posibil; este un vis imposibil. În afară de aceasta, prin asumarea unor riscuri, organizațiile pot să înflorească și să-și îndeplinească obiectivele. Existența a suficienți întreprinzători care fac capitalul să meargă an după an reprezintă o mărturie a fructificării riscurilor cu bune rezultate - în majoritatea cazurilor.” Important de reținut este necesitatea unui cadru de risc pentru a gestiona riscurile și a asigura administrarea acestora; declarația privind
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]