3,639 matches
-
Bănică, Elena C. Popescu, Panaitița T. Bănică, Naim A. Nurla și Maria F. Iordache. În același an, au mai fost numite la școala din Nisipari următoarele cadre didactice: învățătoarea Mărgean Nița, învățătoarea Munteanu Elena, profesorul Letcă Gheorghe și soția sa, învățătoarea Letcă Maria. Important de reținut este faptul că, în adresele de numire a noilor cadre didactice din sat se stipula ca acestora să le fie asigurate de către comunitatea locală cazarea, hrana și combustibilul pentru iarnă. Școala din Nisipari a suferit
Nisipari, Constanța () [Corola-website/Science/301145_a_302474]
-
Cheia înțelesului, O odă pentru cititori și "gogiomanii" Bisericii Sf. Nicolae din Scheii Brașovului". Cei care au contribuit substanțial la îmbogățirea culturii românești strâns legați de Bistrița prin numeroasele copii și traduceri după manuscrise, sunt numeroși. Menționăm pe Teofil ("Evanghelie învățătoare" - 1644), Teofan ("Psaltire slavonă" - 1619), Ilarion ("Psaltire cu tâlc"), Ștefan ieromonahul ("Cazania"" - 1724), Ioachim din Bărbătești - gramatic ( "Istoria Troadei - 1766). De remarcat că Ștefan ieromonahul, cel care mai tâziu ajunge mitropolitul Țării Românești, este fiu al meleagurilor vâlcene născut la
Mănăstirea Bistrița (județul Vâlcea) () [Corola-website/Science/301441_a_302770]
-
un premiu literar, premiul Baumgarten. Dar insuccesul poeziilor din volumul „"Nagyon fáj"” (Rău mă doare) din care s-au vândut doar foarte puține exemplare, i-a amărât inima. Pe deasupra, o nouă iubită i-a cucerit de data aceasta sufletul - o învățătoare tânără predând pentru handicapați , Flora Kozmutza, devenită mai târziu soția scriitorului Gyula Illyés. O nouă criză de depresie l-a silit să se interneze din nou într-un sanatoriu. Attila József a murit la 3 decembrie 1937 la Balatonszárszó unde
Attila József () [Corola-website/Science/300029_a_301358]
-
transformată în spital de campanie. Anul școlar 1960-1961 găsește înscriși în școala un numar de 196 elevi și 7 cadre didactice la clasele 1-4. în acest an școlar conducerea școlii a fost preluată de profesorul-director Mihai Rednic. În anul 2006, învățătoarea Mariana Godje împreună cu învățătoarea Felicia Codrea, la inițiativa directoarei Lăcrămioara Dinga, au reaprins interesul satului pentru viața artistică maramureșană, înființând în cadrul școlii " Ansamblul Mara" care are în repertoriu cântece și dansuri specifice Maramureșului istoric. 1:Moții din Satmar și Maramureș
Drăgușeni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301762_a_303091]
-
campanie. Anul școlar 1960-1961 găsește înscriși în școala un numar de 196 elevi și 7 cadre didactice la clasele 1-4. în acest an școlar conducerea școlii a fost preluată de profesorul-director Mihai Rednic. În anul 2006, învățătoarea Mariana Godje împreună cu învățătoarea Felicia Codrea, la inițiativa directoarei Lăcrămioara Dinga, au reaprins interesul satului pentru viața artistică maramureșană, înființând în cadrul școlii " Ansamblul Mara" care are în repertoriu cântece și dansuri specifice Maramureșului istoric. 1:Moții din Satmar și Maramureș 2:Moții și Maramureșeni
Drăgușeni, Satu Mare () [Corola-website/Science/301762_a_303091]
-
de pălării, două frizerii-bărbierii, două ateliere de tâmplărie, două manufacturi, o moară, un atelier mecanic și o făbricuță de var Pe la sfârșitul secolului XIX ., în Dobra trăiau 1202 români (în anul 1891), exista o școală cu 3 învățători și o învățătoare, un oficiu poștal precum și , fondat în În 1925, Dobra avea 1551 locuitori. În Dobra s-a născut dirijorul Miron Rațiu, personalitate a muzicii românești, ce a activat la Filarmonica din Oradea. În Dobra a activat înainte de 1989 un cunoscut cor
Dobra, Hunedoara () [Corola-website/Science/300546_a_301875]
-
fără carte pentru alte specii de cultură. La începutul secolului ziarele Gyergyó și Gyergyói Hírlap relatează deseori despre spectacolele din Remetea, în a căror organizare au participat și ingineri, medici, intreprinzători din comună. Trebuie menționat și teatrul școlar, în organizarea învățătoarei Molnár Károlyné. În perioada interbelică teatrul a fost susținut de Cercul Industriașilor. Pe lângă teatru au înființat și un cor, care la fiecare spectacol a prezentat câteva romanțe îndrăgite de public. Nivelul spectacolelor a fost apreciat și de ziarul Gyergyói Újság
Remetea, Harghita () [Corola-website/Science/300484_a_301813]
-
Leonăchescu - Năndrașu, 1971; Leonăchescu - Năndrașu, 1981; Leonăchescu - Năndrașu, 2000). f) Activități artistice. Tradiția alcătuirii de grupuri vocale, dansatori și trupe de teatru a început la Stroești prin anii 1893 - 1910 la inițiativa învățătorului Nicolae C. Teoderescu - Nekera, fiind continuată de către învățătoarele Elena Ionescu și Marioara Zăvoianu. În prezent Corul Satului Stroești Argeș este coordonat de învățătoarele Aura Constantinescu și Doina Ciolan. În forma actuală corul a fost constituit la inițiativa preotului paroh Bogdan Gh. Nica, iar cel care a pus bazele
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
grupuri vocale, dansatori și trupe de teatru a început la Stroești prin anii 1893 - 1910 la inițiativa învățătorului Nicolae C. Teoderescu - Nekera, fiind continuată de către învățătoarele Elena Ionescu și Marioara Zăvoianu. În prezent Corul Satului Stroești Argeș este coordonat de învățătoarele Aura Constantinescu și Doina Ciolan. În forma actuală corul a fost constituit la inițiativa preotului paroh Bogdan Gh. Nica, iar cel care a pus bazele instruirii muzicale a coriștilor a fost diaconul George Robert Mitrache. Activitatea recentă a corului se
Stroești, Argeș () [Corola-website/Science/300645_a_301974]
-
etc. Fratele său Milu, a urmat Facultatea de Drept, a fost funcționar CFR (șef de gară), comisar de poliție în Petroșani în perioada guvernării legionare, suferind și efectuând 10 ani de închisoare sub comuniști. Surorile Lucreția și Valeria au fost învățătoare în sat trei decenii. Malvina profesoară în licee din județ. 4) În deceniile 20-30 alți tineri din Livadia au urmat școli liceale, precum: Vladislav Silviu (din familia preotului), notar, funcționar și el făcând închisoare sub comuniști. Stoica Lascu (Băniceanu) de
Livadia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300552_a_301881]
-
tuberculoza. Din aceste căsătorii, a rezultat un număr de cinci copii care s-au împăcat foarte bine între ei și nu au simțit niciodată că sunt frați vitregi. Din cei cinci copii, un număr de trei fete au fost: Virginia - învățătoare, căsătorită cu învățătorul Gheorghe Vornicelul din Cașin; a doua a fost Cornelia - căsătorită cu învățătorul Opincă (Ulmeanu) cu domiciliu în București; a treia a fost Maria - învățătoare, căsătorită cu preotul Comănescu cu domiciliul în Buhuși. Al patrulea copil a fost
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
vitregi. Din cei cinci copii, un număr de trei fete au fost: Virginia - învățătoare, căsătorită cu învățătorul Gheorghe Vornicelul din Cașin; a doua a fost Cornelia - căsătorită cu învățătorul Opincă (Ulmeanu) cu domiciliu în București; a treia a fost Maria - învățătoare, căsătorită cu preotul Comănescu cu domiciliul în Buhuși. Al patrulea copil a fost Ion Pâslaru (Neluță), preot în satul Păncești. Al cincilea copil a fost Nicolae (Nicușor) Pâslaru - inginer chimist la Năvodari. Neculai Pâslaru a locuit în Cașin în casa
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
considerat într-un articol de Gavril Fulgeriș a fi de origine dacă, cu sensul de "râpă", dar această ipoteză este infirmată de filologul Corneliu Ștefan, care consideră că vine de la cuvântul slav "tiaga". Portul și tradițiile comunei sunt descrise de învățătoarea Elena Damian într-o lucrare pentru avansarea în grad didactic. Ea arată că acestea s-au păstrat mai bine decât altele din zona Buzăului, din cauza izolării comunei. Înainte de industrializarea prelucrării lemnului, localnicii purtau pe cap iarna căciuli din blană de
Comuna Gura Teghii, Buzău () [Corola-website/Science/300819_a_302148]
-
completează cu membri noi: Onisim Roșca, Nicolae Bucilă, Ion Burlacu, Timofei Prașco și Tudor Chifă. Grupul a avut însă foarte mulți simpatizanți și susținători, unii dintre care au și fost acuzați, la proces, în calitate de membri activi ai grupului, de exemplu, învățătoarea Ecaterina Vidrașcu, Grigore Roșca sau Constantin Isofie. Grupul lui Filimon Bodiu nu avea un statut, o structură bine definită sau program de acțiuni, ca în cazul altor organizații antisovietice basarabene (precum Arcașii lui Ștefan sau Partidul Libertății). Metodele de luptă
Grupul antisovietic al lui Filimon Bodiu () [Corola-website/Science/300835_a_302164]
-
religii. Atât în Bălaia cât și în celelalte sate Bihorene, credincioșii ortodoxi români au păstrat toate datinele și obiceiurile strămoșești privind sărbătorile religioase de peste an, până la declanșarea celui de al doilea război mondial. Preotul Nicolae Buciu și soția sa Irina - învățătoarea, începând cu anul 1920, au fost singurii intelectuali în localitate, răspânditori de lumină și cultură religioasă în mijlocul locuitorilor bălăieni. In toamna anului 1940, această familie dotată cu valori morale și spirituale, a fost înlăturată de la catedră și altarul bisericesc de către
Bălaia, Bihor () [Corola-website/Science/300843_a_302172]
-
să 4 sate: Telciu, Telcisor, Bichigiu și Fiad. La recensământul din 2002, sătul Telcisor, avea o populație de 1151 locuitori. Școala din Gură Poienii, Telcisor s-a înființat în anul 1949-1950 inchiriindu-se casă personală a locuitorului Paramon Natu. Prima învățătoare a fost Henciu Lucia , absolventa de liceu. În cursul anului școlar 1958-1959, localul școlii a fost mutat într-o baraca improvizată pe terenul unde se gaseste actuala clădire a școlii. Mai tarziu, 1967-1968, sub conducerea directoruluiprof. Vasile Sandors-a construit actuala
Telcișor, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300898_a_302227]
-
cu ciclul primar și gimnazial, una în satul Leșu și una în satul Lunca Leșului, și o școală cu ciclul primar, în satul Lunca Leșului, cătun Valea Măgurii. Școlile au 33 de cadre didactice: 33, din care: 16 educatoare și învățătoare, 17 profesori din care 11 calificați și 6 cadre necalificate. Școala din sat este condusă de directorul Mircea Cosbuc. Școala din satul Leșu are un număr de 373 elevi. De la înființarea satului, până în secolul al XVIII-lea, locuitorii Leșului au
Leșu, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300881_a_302210]
-
numește pe cantorul Galea Petru ca învățător, pentru o perioadă de doi ani, până la venirea unui absolvent al Școlii Normale din Focșani, Dragomir Petculescu. Tânărul Petculescu rămâne aici doar în anul școlar 1924-1925, după care este luat în armată. Urmează învățătoarea suplinitoare Elena Oros (anul școlar 1926-1927), apoi Lucreția Chira (1927-1928). În următorul an școlar, 1928-1929, Petculescu revine la post, iar la Școala din Marin se înființează un al doilea post de învățător. Astfel, învățătorul-director D. Petculescu va fi secondat de
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
limba română. În acest an școlar sunt înscriși 201 elevi, dintre care 173 în clasele I-IV, iar 28 în clasele V-VIII. Școala din Marin funcționează cu două posturi, învățător-director fiind Nicolae Diaconiță, iar pe postul al -II- lea învățătoarea Paraschiva Tătar care a predat și în perioada anterioară, alături de înv. Burnea Alexandru. Ca urmare a creșterii numărului de elevi, în anul 1946-1947 se aprobă înființarea celui de-al treilea post de învățător, în persoana suplinitorului Biluca Miron. La data
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
puternică în acest proiect a membrilor comunității locale, care au strâns de la țărani valoroase materiale etnografice și piese arheologice. Adăpostit în localul vechii școli a satului Oțetoaia, muzeul “La casa bunicii” a rezultat din activitatea plină de dăruire a doamnei învățătoare Elisabeta Darabana, care a adunat valoroase materiale etnografice, de artă populară, țipături, piese arheologice”, a declarat Monica Marcot, managerul Rețelei Electronice a Comunității Locale (RECL). Muzeul satului s-a construit în colaborare cu Asociația Clubului Rotary din Huși, aceasta ocupându
Comuna Lunca Banului, Vaslui () [Corola-website/Science/301891_a_303220]
-
Vicșani, avea 830 de locuitori: români, germani, polonezi, evrei și de alte naționalități. Primarul comunei era Ciobotaru Constantin, iar notar era Tofan Ioan. Preot paroh al bisericii ortodoxe era părintele Cernovschi Sofronie. Școala avea un învățător, Cijevschi Dionisie, și două învățătoare: Cijevschi Domnica și Zetel Olga. Proprietarul moșiei de 700 de fălci (adică de 1000 de hectare) era boierul Barbu Artur. Majoritatea locuitorilor erau agricultori, cei câțiva meseriași (cizmari, croitori sau comercianți) erau nemți, evrei sau polonezi. Erau și două cârciumi
Baineț, Suceava () [Corola-website/Science/301927_a_303256]
-
ha de pământ pe fosta moșie Onești, Județul Iași. Mai tarziu acești dolhesteni au întemeiat satul Borosoaia, comuna Plugari. 1921 - se înființează Școală de Fete, care în primii 24 de ani a funcționat mai mult prin case particulare închiriate. Prima învățătoare a fost Dna Maria Irimescu-Oescu. În primul an au învățat aici 73 de fete. 1928 - Profesorul Ion D. Ștefănescu descoperă în pronaosul Bisericii portretul votiv al Hatmanului Sendrea. Acest portret era acoperit de un strat gros de văr alb, datat
Dolheștii Mari, Suceava () [Corola-website/Science/301947_a_303276]
-
domeniile, totuși ocupația de bază a rămas agricultură, străveche îndeletnicire a poporului nostru, precum și creșterea animalelor, în special a oilor și vitelor. Școala, ca factor de cultură și civilizație, asigură instruirea și pregătirea tinerei generații prin strădania cadrelor didactice: educatoare, învățătoare și profesori. Începând cu anul școlar 1974-1975, în Bobohalma s-a introdus învățământul liceal, tinerii absolvind 10 clase - treaptă I de liceu, până în 1989. Satul a dat societății ingineri, medici, cadre didactice, tehnicieni și maiștri și foarte mulți muncitori calificați
Bobohalma, Mureș () [Corola-website/Science/300364_a_301693]
-
grădiniță Sălcuța cu 24 elevi, 1 grupa mixtă la grădiniță Panaghia cu 21 elevi. Cursurile se desfasoara într-un singur schimb între 8:00-14:00. În școala noastră își desfășoară activitatea 20 de cadre didactice din care: 2 educatoare, 8 învățătoare, 10 profesori cu diverse specialități (din care 7 titulari) Cei mai mulți elevi provin din familii de rromi și au situație socială și materială improprie iar educația pentru ei nu este chiar pe primul plan și tocmai de aceea întâmpinam o serie
Panaghia, Dolj () [Corola-website/Science/300411_a_301740]
-
a fost profesor de matematică Familia Budulan, Budulan Dumitru a fost profesor de geografie, Budulan Elena a fost profesor de științele naturii, Budulan Cristian, fost brigadier silvic, actualmente unul dintre cei mai de seamă oameni ai satului, Budulan Viorica, fostă învățătoare, actualmente educatoare la grădinița Stejari. Alți foști învățători și profesori la școala din sat: Hurezeanu Vasilică, Sanda Ion, Andrei Lucia. Popa Andrei a fost un om respectat în sat și a slujit parohia cu credință. A făcut școala teologică la
Piscoiu, Gorj () [Corola-website/Science/300464_a_301793]