3,948 matches
-
cuvânt mai deocheat. Acum îi domini pe toți. De fapt este un joc de putere. În baia întunecoasă, stând pe veceu, râcâi banda adezivă de pe pachet, iar înăuntru dau de o cutie pătrată de carton, lucioasă și fină, cu muchiile învelite în pâslă, cu colțurile rotunjite și strivite. Ridic capacul și descopăr ceva ce seamănă cu niște straturi de forme dure, ascuțite și complicate, unghiuri minuscule, curbe, colțuri și vârfuri. Le așez deoparte, pe podeaua băii, în întuneric. Cutia de carton
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
să se maturizeze odată și să-și termine studiile de microbiologie, abia după aia să se mărite, dar până atunci să nu mai facă sex. Mona Sabbat scoate de sub birou o pungă de hârtie maro și trage de-acolo ceva învelit în folie. Desface folia la un colț; începe să miroasă a usturoi și mirodenii. La radioul cu ceas, curva gravidă nu se mai oprește din plâns. Piatra te lovește și bățul te altoiește, dar și vorbele pot să rănească de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
adică? zice. Adică îi omoară. Ești sigură, zic, că n-ai văzut-o niciodată pe Helen Boyle cu o carte care se chema Versuri și poezii din lumea-ntreagă? Mâna deschisă a Monei Sabbat cade pe birou și apucă sendvișul învelit în folie. Mușcă un dumicat, cu privirea ațintită la radioul cu ceas. — Adineauri, la radio, zice Mona, așa ceva ați făcut? Dau din cap că da. — Ați obligat-o pe doamna doctor să se reîncarneze? O rog s-o sune odată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
nu era prima oară când luna mă hipnotiza ca un abajur metalic la prima fereastră din cer mi-am spus: nu sunt sigură că pot face asta dumnezeu nu e prea prietenos cu hoții de ploaie atunci am vazut-o învelită în ziduri părea să n-o doară nimic deși moartea îi lucea în ochi avea mișcări lascive și o mască transparentă ce i se potrivea de minune când mă fixa printre turnuri supusă ca o fiară la gâtul dresorului aș
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
privesc această doză de coca-cola dar nu o beau exercițiu de voință intoxicarea corpurilor mele subtile începe cu lucrurile mici zici că e prea mare costul unei călătorii noi nu iei în calcul că de multe ori îngerul negru nu învelește adevărul ci îl ascunde la vedere (moartea de pe pachetul de țigări ar fi un prim pas pe trepte inferioare mai jos aburind abundent cu filosofii ezoterice ) și că uneori se folosește de scriptură ca de felii de pâine pentru sandvișul
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
oceane de frunze, oceane de vremuri... vineri, 21 septembrie 2012 Dacie sfântă Zeul tău, Dacie sfântă, Doarme-n vise seculare Peste arcul de Carpați, De la Tisa pân’la Mare. Cu mioarele prin stele Risipite pe câmpii, Ai trăit printre barbari Învelită-n strai de ii. Ai fost vis, ai fost legendă, Sedusă de toți dușmanii, Strecurată printre timpuri, Ai uitat să-ți numeri anii. De la Decebal încoce, Tu ți-ai cam uitat trecutul, Decebale, Decebale, Unde ți-ai îngropat scutul? Printre
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
spre bine, ici-colo, câte o stea adusă de cei Trei Crai colindă, la ceas târziu, lacrima de mir. Zăpezi, numai zăpezi mi-au troienit sufletul bolnav de pe vremea când se coceau cireșele de mai în vechiul turn din ograda bunicii. Învelesc ochii cu ceața amară a singurătății, clopotul a uitat să mai bată în prag de iarnă, pe cer abia se văd îngerii, vopsiți în culoarea cărămizie a durerii. Pornesc spre rugăciune în ninsoarea bogată, asfințește vremea, copacii rămân neînfloriți și
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
mai bată în prag de iarnă, pe cer abia se văd îngerii, vopsiți în culoarea cărămizie a durerii. Pornesc spre rugăciune în ninsoarea bogată, asfințește vremea, copacii rămân neînfloriți și păsările nenunțite, sufletul scoate din țărână bucăți de dor, le învelesc cu stihuri scăldate-n aghiazmă dincolo de mine, curcubeul și-a schimbat culorile, apusul a devenit răsărit, mâine e Ajunul Crăciunului, nicio stea nu se aprinde pe sufletul iernii... cerneala a invadat cerul nespus de cenușiu, îngerii sorb rime, se lăfăie
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
dezgheață iubirea. În zare ninge cu flori ce nu mor. m-aplec spre mine ca spre o prietenă, nu-mi cunosc sufletul de atâtea așteptări, ochii brodați cu vorbe rebele, grăbite, vor să iasă din mit Maricica FRUMOSU „cândva am învelit jumătate de kilogram de primăvară într-un ziar alb-negru și acum citesc despre morți” <biography> Membră a Despărțămîntului ASTRA “Ioan Sârbu” Criuleni și a Cenaclului "Dincolo de lume", Biblioteca Publică Raională “Tamara Isac” Criuleni Premiul Cafeneaua literară acordat la Concursul Național
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
De vreo câteva săptămâni, de când începuse să se desprimăvăreze, neastâmpărul din iarnă parcă îl mai lăsase puțin, dar în schimb copilul refuzase să mai doarmă în casă cu toți ceilalți și se strămutase cu tot calabalâcul în fânar, unde dormea învelit cu cojoace vechi și cu o tohoarcă ciobănească pe deasupra cojoacelor... Zadarnice fuseseră rugămințile și amenințările. Din fânar nu se mai lăsase drăcuciul dat jos, rânduindu-și viața așa cum îl ducea pe el mintea... Se scula de cum se crăpa de ziuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
și un stol de ciori se ridică întunecat dintre crăcile unor salcâmi răzleți și încă fără frunze. Apoi Culae iuți pasul și o luă la fugă, în căutarea unui adăpost. Întâmplarea norocoasă îi scoase în cale un bordei dărăpănat și învelit cu stuf, răsărind stingher la o margine a drumului. Dar nu se repezi să intre, ca un om fără chibzuință, ci mai întâi cercetă bine cu privirea locul și trase îndelung cu urechea. Abia după aceea el împinse încet, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
lucește, sever și puternic - Aproape-i de cine-o dorește ca sfetnic. Cel din vis Eu cred că azi n-aș mai putea Să povestesc cum a-nceput. A fost un vis din cer născut Și vraja-i dulce mă-nvelea. Și azi mai știu ce drag mi-era Cel ce în vis mi-a apărut. Marea de-argint Vino, zbuciumată, val unduios în cristal, Vino, albastră, violetă și verde la mal, Vino tulburată ori însorită, zâmbind, Către mine, dantelă în
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
un salon Stil Ludovic al XV-lea, numai bucătarii mișunau și turuiau vorbe „delicioase”. O doamnă în galoși, cu șapcă cu cozoroc mic, se clătina în dreapta și-n stânga. Ptiu! totul aici e anapoda, ce mai! Acea doamnă l-a învelit într-un pled și i-a ordonat să se culce. Dar nici amiază nu-i! s-a revoltat puștiul. Și o pijama din flanelă i-a aterizat în poală. Știu eu ce-i bine, uită-te pe afară! a ridicat
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
aprins al macilor întregește armonia culorilor, precum niște mimoze cu petalele lor mătăsoase și plăpânde, ce tremură la orice adiere de vânt. Alergând ca un copil sălbatic, las adierea vântului să îmi atingă chipul, voalul roșu de mătase să-mi învelească tălpile obosite de atâta alergat prin viață, iar ploaia de vară să îmi mângâie palmele și să mi le picteze în culori ca bucățile de stele căzute în nopțile de vară. Văd vara cum îmi atinge umărul și o aud
ANTOLOGIE: poezie, proză. Concursul naţional de creaţie literară „Ionel Teodoreanu” Dumeşti – Iaşi ediţia a VII-a by colectiv () [Corola-publishinghouse/Imaginative/245_a_1227]
-
altfel, ca și cum ar fi fost cu toții cuprinși de o amnezie solemnă, în care numele lui de viu nu mai putea fi rostit. A dat pagina și a văzut poza străbunicului din ziua înmormântării. Zâmbea împăciuitor cu ochii închiși, relaxat, destins, învelit într-un lințoliu alb, strălucitor. Capul i se odihnea pe o pernă brodată, probabil foarte confortabilă. Sicriul părea atât de mic, ca de copil; străbunicul fusese un bărbat înalt și frumos, cel puțin așa susțineau mama și bunica, și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1567_a_2865]
-
Credea tatăl său că acolo vor da de urma mamei? Atunci așa trebuia să fie! Era convins că tatăl său știe mai bine ce au de făcut amîndoi. Fu suficient să se relaxeze cîteva secunde, pentru ca pînza viselor să-i învelească trupul obosit. Dură ceva vreme pînă cînd se așeză la somn și lupul înțelept. Preferă să asculte îndelung și cu nesaț respirația regulată a fiului adormit, nevenindu-i a crede că toate acestea se întîmplaseră, că avea, în sfîrșit, lîngă
by Crenguţa H. B. Docan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1108_a_2616]
-
Simți că se poticnește Într-o piedică neașteptată, care fu cât pe ce să Îl răstoarne cu picioarele În sus. Întins pe jos, era un bărbat ghemuit, care Încerca să Îl rețină cu un glas plângăreț. Avea capul În parte Învelit În zdrențe, ca pentru a-și acoperi cine știe ce desfigurare imundă. Un bănuț, și o să-ți dezvălui soarta dumitale! — Ce? Iarăși? Dante Îl Îndepărtă cu piciorul, aruncându-i câteva vorbe grele. Îi cunoștea mutra, Întrucât Îl zărise În nenumărate rânduri printre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
sete, Nelegiuiți, punem cununi de spini. Când pentru ură nu avem regrete, Mâhnire-s ochii Tăi, cu milă plini. Pe lemnul sfintei cruci duci grea povară, Pentru păcatul nostru simți dureri, Când Te hrănim cu fierea cea amară, Tu ne-nvelești cu blânde mângâieri. Te osândim de-o neagră veșnicie, Miel blajin purtat spre junghiere, Dar Tu ne ierți cu-aceeași dărnicie Să trăim prin moarte, înviere! Renaștere Am renăscut strângând nemărginirea în sufletul meu veșnic covârșit De dorul de-a
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
îmi voi topi după-amiezele în mișcare. Te voi găsi în acel loc, unde iubirile se simt între ele supuse. Vom rămâne înlăuntrul trăirilor simple să pășim peste stavilele de întuneric, cu urme-n țărână și ochii-n stele, pe sub arborii înveliți cu aramă bătută în coastele pădurii. Vântul șuieră-n urechile căprioarelor cântecul tău, pe note înalte, și păsările ascultă. Rugă Doamne, limpezește-mi ochii, spală-mi privirea, așază-mă cu fața la chipul tău, picură-mi lacrima pe rugăciune! Ascultă-mi căința
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
trec peste zi ca o noapte de mister mai departe. A fost o iubire dincolo de cuvinte Și mai simt la miez de noapte sărutul cu șoapta sufletului. Cu mâinile rupeai fragmente din cer, deschizând Porțile Raiului. Iar vorbele erau râuri învelite în mătasea din zori. Iubirea ta picta dorințe și mă ascundea prin vise Ce erau efortul sufletului de-a vorbi cu cerul. Și desenai curcubeul ce ștergea din minte amprente false de iubire. Râde iubirea când vine ... Plânge iubirea când
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
achit de partea mea de organizare a petrecerii tatei. În fond, tata nu permisese niciodată ca munca să-l împiedice să mă ajute la lecții, să asiste la spectacolele mele de dans și la meciurile de fotbal, sau să mă învelească seara, înainte de culcare. Trebuia să-mi fac timp. — Bine, draga mea, a consimțit mama, fără prea multă tragere de inimă. Dar dacă ești prea ocupată, nu trebuie decât să mă anunți. Să nu te obosești prea tare. — S-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
prea mare din cauza combinației dintre tirada lui Vivian și întâlnirea cu părinții lui Randall - dar, ca la semnal, o servitoare îmbrăcată cu o uniformă scrobită s-a materializat cu o tavă cu aperitive. Am luat, recunoscătoare, o bucată de pepene învelită în prosciutto. La fix. Dacă nu băgam ceva în stomac, nu mai rezistam până la cină. Tatăl lui Randall nu se încurca deloc cu prepararea paharelor de vodkă. — Nu, mulțumesc, Carlotta, a refuzat Lucille, fără să arunce nici măcar o privire către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
Eu m-am așezat țeapănă pe canapea. Mi-am amintit de biroul intim al lui Jackson, de la P și P, birou care fusese plin de canapele de piele umplute cu puf, lumini calde, fotografii de familie, rafturi cu cărți, care înveleau toate zidurile și mașini de scris vechi. În multe seri mi se întâmplase să înșfac un manuscris și ceva mâncare comandată, să mă cufund într-un fotoliu și să citesc ore întregi, în vreme ce Jackson lucra la biroul lui. Mara făcea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
mine. Cum ar fi perceput el mașina cea veche a mamei - care era la ani lumină de Porsche-ul lui - și faptul că nu-i mergea radiatorul? Nu știu de ce, dar nu eram în stare să mi-l închipui pe Randall învelindu-se într-una dintre păturile din petice făcute chiar de mama. — Mamă, nu crezi că ar cam fi timpul s-o schimbi pe Nellie? Pe Nellie - mașina - o aveam de când eram eu mică. Își făcuse mai mult decât datoria. — Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
cazul restaurantelor fast-food, nu este neapărat nevoie să se încalce regulile trofologiei și ale nutriției enzimatice. De exemplu, pâinea nu este absolut necesară pentru a face un „sendviș”. În sud-estul Asiei, oamenii folosesc frunze crocante de salată verde pentru a înveli tot felul de ingrediente delicioase, multe dintre ele crude, pentru a crea mâncăruri sănătoase care pot fi consumate cu ușurință chiar dacă sunteți „pe fugă”. Salata verde reprezintă o combinație favorabilă pentru orice aliment și oferă atât enzime active, cât și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2250_a_3575]