3,796 matches
-
fost de dimensiuni mai reduse. Morenele frontale principale situate la circa 1450 m și la peste 1800 m, ca și prezența unor circuri suspendate, par să indice în Masivul Godeanu două faze glaciare. Condițiile climatice aspre din regiunea înaltă (zăpezile abundente cu durată mult prelungită, vânturile puternice și ciclurile anuale îngheț-dezgheț), fac ca în prezent procesele crionivale să constituie un însemnat factor de modelare a reliefului. Pe unii versanți mai înclinați se produc avalanșe ce pătrund pe alocuri și în etajul
Munții Godeanu () [Corola-website/Science/304875_a_306204]
-
se caracterizează prin predominarea timpului senin. In partea inferioară a versanților abrupți și mai ales către sud-est se accentuează fenomenul de fohn. Versanții sudici se remarcă prin timp senin noaptea și dimineața și prin nori cumulus care, uneori, dau precipitații abundente după-amiază. In partea lor superioară se înregistrează precipitații abundente (peste 1200 mm anual). Versanții nordici prezintă temperaturi ale solului și aerului moderate. Apele de suprafață sînt reprezentate prin rîuri și lacul de baraj al Colibiței care va alimenta cu apă
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
a versanților abrupți și mai ales către sud-est se accentuează fenomenul de fohn. Versanții sudici se remarcă prin timp senin noaptea și dimineața și prin nori cumulus care, uneori, dau precipitații abundente după-amiază. In partea lor superioară se înregistrează precipitații abundente (peste 1200 mm anual). Versanții nordici prezintă temperaturi ale solului și aerului moderate. Apele de suprafață sînt reprezentate prin rîuri și lacul de baraj al Colibiței care va alimenta cu apă orașul Bistrița și hidrocentrala electrică de pe Valea Bistriței. Un
Munții Bârgău () [Corola-website/Science/306309_a_307638]
-
altitudini mai mari de 1500 m. În luna ianuarie, temperaturile medii coboară de la - 2 pînă la mai puțin de - 6°C pe culmile cele mai înalte. Precipitațiile cresc de la 600-800 mm pînă la 1 200 - 1 400 mm, cele mai abundente afectînd munții cu înălțimi de peste 1 400 - 1 500 m. Aceste valori medii multianuale sînt neuniform repartizate pe anotimpuri, înregistrîndu-se cîte un maxim la finele primăverii și începutul iernii, separate de două perioade de minim: iulie - august și ianuarie - februarie
Munții Vrancei () [Corola-website/Science/306310_a_307639]
-
frumusețea lui, primește din Suhard un număr de 20 de afluenți direcți, iar prin intermediul Dornei alți 14 afluenți, cei mai mulți colectați de Coșna. Datorită numeroșilor săi tributari, precum și constituției geologice predominant cristaline prin care curge, în condițiile unui climat cu precipitații abundente, înainte de confluența cu Dorna, Bistrița Aurie realizează aici un debit bogat (circa 12 mc/s). Un aport substanțial îi aduc afluenții care coboara din Suhard, cu scurgere permanentă și debite relativ constante. Cei mai importanți sînt: Rusaia, Gîndacu, Diaca (cel
Munții Suhard () [Corola-website/Science/306308_a_307637]
-
12-14,0%. Iarnă dinspre Sud Est sufla Austrul, cu o viteză de aproximativ 10m/s. Vânturile caracteristice lunii mai au direcția predominantă sud-vest, iar vânturile lunilor iunie-august au direcția est-nord-est și est. Ploile cad regulat (800 ml/m2). Cele mai abundente precipitații atmosferice cad în luna iulie, iar luna cea mai săracă în precipitații este februarie. Media multianuala a cantității de precipitații este cuprinsă între 600-700 mm Zăpadă cade de obicei la sfârșitul lunii decembrie-începutul lunii ianuarie, stratul atingând uneori grosimea
Râul Cerna, Mureș () [Corola-website/Science/306339_a_307668]
-
sau mai multor bile de metal, bile cu ajutorul cărora jucătorul câștigă puncte în funcție de țintele din câmp pe care reușește să le atingă. Pe lângă acest obiectiv, jucătorului i se mai pot acorda partide gratuite, sau bile suplimentare. Un fronton, de regulă abundent colorat, iluminat și ilustrat, servește vizualizării scorului. "Câmpul de joc" este o suprafață plană, înclinată cu 3 până la 6 grade față de jucător, cuprinzând numeroase ținte ce trebuiesc lovite repetat pentru a acumula puncte. Bila este propulsată în joc cu ajutorul manetei
Flipper () [Corola-website/Science/306402_a_307731]
-
Univers, învățând să-l cunoști, savurându-l - ți se revelează ceva”. Nuvela divizează lumea în două sublumi paralele: „lumea de dincoace”, caracterizată prin căldura sufocantă, mirosul de asfalt topit și străzi pustii, și „lumea de dincolo”, caracterizată prin răcoare, vegetația abundentă și atracții hedoniste. Bordeiul țigăncilor pare astfel un spațiu atemporal, izolat de banalitatea cotidiană. Nuvela este construită riguros ca o alegorie a trecerii către moarte, după cum remarca profesorul Sorin Alexandrescu, putând fi împărțită în opt episoade după cum urmează: I: în
La țigănci () [Corola-website/Science/306433_a_307762]
-
anomaliilor magnetice permit datarea platoului Crozet, din care insulele formează cel mai înalt punct, ca fiind format acum aproximativ 50 milioane de ani, iar rocile bazaltice de pe insulă datează de acum 8 milioane de ani. Clima este oceanică cu precipitații abundente, peste 2000 mm pe an, plouând în medie 300 zile pe an. Vânturile sunt puternice, în medie 100 zile pe an înregistrându-se vânturi de peste 100km/h, iar temperaturile nu depășesc 18 °C vara, dar nici nu scad sub 0
Insulele Crozet () [Corola-website/Science/305786_a_307115]
-
Lacului Herăstrău și face legătura cu Lacul Floreasca. Alături de funcția de agrement, permițând călătoria cu vaporașul din lacul Herăstrău în lacul Floreasca și înapoi, ecluza va îndeplini și funcția de golire suplimentară a Lacului Herăstrău către Lacul Floreasca, atunci când ploile abundente ar duce la creșterea excesivă a nivelului apei și ar pune în pericol o zonă din București. Proiectul ecluzei inițiale aparține inginerului Dorin Pavel. Scopul secundar al proiectului, pe lângă plimbarea cu vaporașe de pe un lac pe altul, era ca ecluza
Lacul Herăstrău () [Corola-website/Science/305790_a_307119]
-
86 °F). De notat că toamna este mai puțin caldă, dar în timpul zilei, temperaturile pot încă atinge 35 °C (95 °F), în timp ce nopțile sunt plăcute, prin răcoarea lor. În mod normal, iarna începe în decembrie. Ninsorile sunt rare, dar plouă abundent. De obicei, temperaturile iernii se situează între 10° - 15 °C (50° - 60 °F), rar pot să scadă sub -10 °C (14 °F), în ianuarie. Cea mai joasă temperatură a fost înregistrată în ianuarie 1969: -28 °C (-18 °F). Datorită căldurii
Așgabat () [Corola-website/Science/305834_a_307163]
-
reci, cum ar fi Scandinavia, acesta crește la nivelul mării. Acesta are nevoie de soluri ușoare, de multe ori alcaline. Se înmulțește prin semințe și butași. Aria sa naturală acoperă cele mai multe zone din Europa și Asia de Vest. Este deosebit de abundent în malurile cursurilor de apă, în special în zonele umbrite și ravene. Acesta crește la marginea pădurilor sau zone cu păduri în regenerare sau cu alte specii de arbuști spinoși (de exemplu: "Clematis vitalba", "Crataegus monogyna", "Malus sylvestris", "Prunus spinosa
Sânger () [Corola-website/Science/305841_a_307170]
-
brâncovenească a parcurs un proces continuu de bastardizare, evident de pildă în decorul bisericilor din Brădești, Dolj, și Baia de Fier, sau în cel al bisericii Schitului Balamuci. Influența barocă se manifestă și în decorul care se dezvoltă tot mai abundent pe bordurile pietrelor funerare. Acestea sunt adesea evidențiate prin stemele de familie, inscripția fiind de obicei așezată într-un registru central, ca de pildă în cazul pietrelor funerare ale lui Iordache și Matei Cantacuzino, la Cotroceni, ale Bălașei Cantacuzino și
Stilul brâncovenesc () [Corola-website/Science/305890_a_307219]
-
realizat o serie de proiecte destinate reconstrucției ecologice. Insula, fiind izolată de continent, a putut conserva numeroase specii de plante ierboase specifice stepei dobrogene, constituind locul de cuibărire a unor păsări și habitatul unor reptile și insecte. Vegetația insulei este abundentă, fiind formată din specii de plante ierboase pitice specifice stepei dobrogene (stufărișuri și rogozuri), precum și din plante acvatice (în special nuferi). Insula Popina reprezintă un loc de popas important pentru păsările migratoare. Primăvara, în această zonă cu vegetație xerofilă și
Insula Popina () [Corola-website/Science/305938_a_307267]
-
fluorură de ceriu (III) (CeF), oxid de ceriu (III) (CeO), precum și sulfat de ceriu (sulfat ceric, Ce(SO)). Ceriul natural este compus din trei izotopi stabili și un izotop radioactiv; Ce, Ce, Ce, și Ce cu Ce fiind cel mai abundent (88.48% abundență naturală). Douăzeci-și-șapte de radioizotopi au fost descoperiți, cel mai {abundent și/sau stabil} fiind Ce cu un timp de înjumătățire mai mare decât 5×10 ani, Ce cu un timp de înjumătățire de 284.893 de zile
Ceriu () [Corola-website/Science/305266_a_306595]
-
20 au simplificat procesul de separare. Compușii chimici cunoscuți sunt puțini —aceștia nu au fost încă bine caracterizați. Yterbiumul apare în natura sub formă de 7 izotopi stabili: Yb, Yb, Yb, Yb, Yb, Yb și Yb, Yb fiind cel mai abundent (31,8 %). Au fost caracterizați 22 de izotopi radioactivi ai yterbiumului; dintre aceștia, cel mai stabil este Yb cu timpul de înjumătățire (timpul după care se dezintegrează jumătate dintr-un număr dat de nuclee în stare metastabilă) 32,026 zile
Yterbiu () [Corola-website/Science/305267_a_306596]
-
de Studii Patristice "Sf. Paisie Velicicovski" de la Mănăstirea din Zăbriceni. La data de 5 decembrie 2006, PS Dorimedont, Episcop de Edineț și Briceni a suferit un grav accident rutier petrecut pe șoseaua Dondușeni-Otaci, în condiții de minimă vizibilitate, din cauza ceței abundente. Accidentul s-a produs pe la orele 18.30, când PS Dorimedont, însoțit de arhidiaconul Ioanichie Veșca și protodiaconul Onufrie Cecan (fratele mai mic al episcopului) se deplasau pentru slujba de priveghere la Mănăstirea Călărășeuca, care, în ziua următoare, își sărbătorea
Dorimedont Cecan () [Corola-website/Science/305385_a_306714]
-
izotop stabil, iar ytriul însuși are tot un izotop stabil, Y, care e și singurul său izotop cu ocurență naturală. Totuși, pământurile rare lantanide conțin elemente cu numere atomice pare și mulți izotopi stabili. Se spune că ytriul-89 e mai abundent decât se crede că ar fi, din cauza procesului-s, care oferă destul timp izotopilor creați prin alte procese să se dezintegreze prin emisie de electroni (neutron → proton). Un proces lent ca acesta tinde să favorizeze izotopii cu numărul atomic de
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
găsește în majoritatea mineralelor pământurilor rare, precum și în unele minereuri de uraniu, dar nu este găsit niciodată în natură ca element liber. Aproximativ 31 ppm (părți pe milion) din scoarța terestră este ytriu, făcându-l al 28-lea cel mai abundent element, de 400 de ori mai comun decât argintul. În sol, ytriul e găsit în concentrații între 10 și 150 ppm (greutatea medie uscată e de 23 ppm), iar în apa de mare de 9 ppt (părți pe trilion). Asemănarea
Ytriu () [Corola-website/Science/305370_a_306699]
-
Vasili Samarsky-Bykhovets, care a devenit astfel prima persoană a cărui nume a fost folosit pentru denumirea unui element chimic, cu toate să acest lucru a fost făcut indirect. Deși clasificat ca pământ rar, samariul este al 40-lea cel mai abundent element chimic din crusta Pământului și este mult mai comun ca alte metale ca staniul. Samariul se găsește în concentrație mai mare de 2,8% în unele minerale ca ceritul, gadolinitul, samarskitul, monazitul și bastnäsitul, ultimele două fiind cele mai
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
natură sub forma a patru izotopi stabili: Sm, Sm, Sm și Sm, și a trei radioizotopi cu viață lungă: Sm (timpul de înjumătățire t = 1.06 ani), Sm (7 ani) și Sm (>2 ani); dintre aceștia, Sm este cel mai abundent izotop (cu abundența naturală de 26,75%). Sm este listat de multe surse fie ca stabil, fie ca radioactiv. Izotopii cu viață lungă, Sm, Sm și Sm, se descompun în mare prin dezintegrare alfa, iar produsul de dezintegrare este un
Samariu () [Corola-website/Science/305368_a_306697]
-
de notații ale concretului actual duse până la vehemență, sau alegorii transparente ale unui sistem concentraționar, apăsător până la sufocare, manuscrisele lui Claudiu Iordache descriu condiția insului de excepție într-un univers care refuză și ostracizează tot ce i se opune. Frazarea abundentă, vertijul inovațiilor lexicale, rupturile de spațiu și timp, trecerile în cascadă de la inventarul obiectual la considerații de maximă generalitate sociologică și politică le conferă acestor proze o specificitate aparte, în care rigorile epicului se aliază cu impetuozitatea poematicului. Condițiile din ce în ce mai
Claudiu Iordache () [Corola-website/Science/305470_a_306799]
-
care excită receptorii colinergici cu afinitate pentru muscarină, blocați de atropină. Se manifestă, (după câteva minute până la 3 ore de la ingestie), prin grețuri, vărsături, catar oculo-nazal, contracții ale pupilei, dereglarea văzului, tulburări respiratorii, încărcare bronșică, salivație, diaree, tremurături intense, transpirație abundentă, și încetinirea pulsului. Ca tratament se administrează sulfat de atropină, (în doze de 0,5 mg la 4 ore, sau 1 mg în cazuri severe), până la dispariția tulburărilor, (de regulă 12 - 24 ore). În cazul ingerării ciupercilor în cantități mari
Intoxicația acută cu ciuperci otrăvitoare () [Corola-website/Science/303459_a_304788]
-
genurile Psilocybe și Conocybe au efecte halucinogene similare cu LSD-ul, cu deformări ale senzațiilor spațio-temporale ale subiecților (viziuni de puncte strălucitoare și colorate sau linii mișcătoare). Simptomele frecvente sunt cauzate de toxinele psilocibina și psilocina, manifestate prin: hipotensiune, transpirație abundentă, stări depresive, halucinații vizuale și auditive. Sindromul apare și durează doar câteva ore. Cei care consumă frecvent asemenea ciuperci, mai ales în populațiile primitive, cu ocazia unor ritualuri, pot sfârși prin sinucideri în masă. Tratament: Se pot provoca vărsături (spălătură
Intoxicația acută cu ciuperci otrăvitoare () [Corola-website/Science/303459_a_304788]
-
aproximativ 700 m, către munte, până la aproximativ 400 m, cât măsoară în medie pe Valea Oltului. Clima depresiunii înregistrează o temperatură medie anuală de 8,7 °C, cu creșteri maxime în luna iulie și scăderi minime în luna ianuarie. Precipitații abundente, sub formă de ploaie, sunt semnalate în lunile mai-august, când ating o cantitate maximă de 128,4 mm (iulie) , iar sub formă de zăpadă în lunile octombrie-martie. Bogată în pajiști și în păduri de foioase, etalând o gamă variată de
Țara Făgărașului () [Corola-website/Science/300009_a_301338]