5,887 matches
-
la nominativ-acuzativ structură bisilabică, iar pronumele structură trisilabică: acea fată/aceea. Când urmează substantivul, centru al sintagmei nominale, adjectivul demonstrativ are aceeași structură ca și pronumele corespunzător: omul acela/acela, fata aceea/aceea, fata aceasta/aceasta ș.a.m.d. Flexiunea adjectivului demonstrativ se înscrie în sfera de acțiune a principiului acordului, asemeni flexiunii adjectivului calificativ și a altor adjective pronominale (determinative); își schimbă forma în funcție de genul, numărul și cazul substantivului determinat. Mijloacele de exprimare a acestor categorii sunt aceleași ca în
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
substantivul, centru al sintagmei nominale, adjectivul demonstrativ are aceeași structură ca și pronumele corespunzător: omul acela/acela, fata aceea/aceea, fata aceasta/aceasta ș.a.m.d. Flexiunea adjectivului demonstrativ se înscrie în sfera de acțiune a principiului acordului, asemeni flexiunii adjectivului calificativ și a altor adjective pronominale (determinative); își schimbă forma în funcție de genul, numărul și cazul substantivului determinat. Mijloacele de exprimare a acestor categorii sunt aceleași ca în flexiunea pronumelui, dar, uneori, cu poziții diferite în funcție de topica adjectivului. Când adjectivul precede
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
adjectivul demonstrativ are aceeași structură ca și pronumele corespunzător: omul acela/acela, fata aceea/aceea, fata aceasta/aceasta ș.a.m.d. Flexiunea adjectivului demonstrativ se înscrie în sfera de acțiune a principiului acordului, asemeni flexiunii adjectivului calificativ și a altor adjective pronominale (determinative); își schimbă forma în funcție de genul, numărul și cazul substantivului determinat. Mijloacele de exprimare a acestor categorii sunt aceleași ca în flexiunea pronumelui, dar, uneori, cu poziții diferite în funcție de topica adjectivului. Când adjectivul precede substantivul, opozițiile categoriale se exprimă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acordului, asemeni flexiunii adjectivului calificativ și a altor adjective pronominale (determinative); își schimbă forma în funcție de genul, numărul și cazul substantivului determinat. Mijloacele de exprimare a acestor categorii sunt aceleași ca în flexiunea pronumelui, dar, uneori, cu poziții diferite în funcție de topica adjectivului. Când adjectivul precede substantivul, opozițiile categoriale se exprimă în mare măsură dezinențial. Când adjectivul urmează substantivul, dezinențele se înscriu în desfășurarea flexiunii interne, ca mijloc de marcare a opozițiilor categoriale sau secundează flexiunea internă (la adjectivele compuse) ca și flexiunea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
flexiunii adjectivului calificativ și a altor adjective pronominale (determinative); își schimbă forma în funcție de genul, numărul și cazul substantivului determinat. Mijloacele de exprimare a acestor categorii sunt aceleași ca în flexiunea pronumelui, dar, uneori, cu poziții diferite în funcție de topica adjectivului. Când adjectivul precede substantivul, opozițiile categoriale se exprimă în mare măsură dezinențial. Când adjectivul urmează substantivul, dezinențele se înscriu în desfășurarea flexiunii interne, ca mijloc de marcare a opozițiilor categoriale sau secundează flexiunea internă (la adjectivele compuse) ca și flexiunea pronumelui. Genultc
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în funcție de genul, numărul și cazul substantivului determinat. Mijloacele de exprimare a acestor categorii sunt aceleași ca în flexiunea pronumelui, dar, uneori, cu poziții diferite în funcție de topica adjectivului. Când adjectivul precede substantivul, opozițiile categoriale se exprimă în mare măsură dezinențial. Când adjectivul urmează substantivul, dezinențele se înscriu în desfășurarea flexiunii interne, ca mijloc de marcare a opozițiilor categoriale sau secundează flexiunea internă (la adjectivele compuse) ca și flexiunea pronumelui. Genultc "Genul" Ca și celelalte adjective pronominale, adjectivul demonstrativ își schimbă forma în funcție de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poziții diferite în funcție de topica adjectivului. Când adjectivul precede substantivul, opozițiile categoriale se exprimă în mare măsură dezinențial. Când adjectivul urmează substantivul, dezinențele se înscriu în desfășurarea flexiunii interne, ca mijloc de marcare a opozițiilor categoriale sau secundează flexiunea internă (la adjectivele compuse) ca și flexiunea pronumelui. Genultc "Genul" Ca și celelalte adjective pronominale, adjectivul demonstrativ își schimbă forma în funcție de două genuri: masculin și feminin; când determină substantive neutre, adjectivul ia, la singular, formă de masculin, iar la plural formă de feminin
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
se exprimă în mare măsură dezinențial. Când adjectivul urmează substantivul, dezinențele se înscriu în desfășurarea flexiunii interne, ca mijloc de marcare a opozițiilor categoriale sau secundează flexiunea internă (la adjectivele compuse) ca și flexiunea pronumelui. Genultc "Genul" Ca și celelalte adjective pronominale, adjectivul demonstrativ își schimbă forma în funcție de două genuri: masculin și feminin; când determină substantive neutre, adjectivul ia, la singular, formă de masculin, iar la plural formă de feminin: acest lac/aceste lacuri. La singular, opoziția masculin-feminin se realizează: • dezinențial
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în mare măsură dezinențial. Când adjectivul urmează substantivul, dezinențele se înscriu în desfășurarea flexiunii interne, ca mijloc de marcare a opozițiilor categoriale sau secundează flexiunea internă (la adjectivele compuse) ca și flexiunea pronumelui. Genultc "Genul" Ca și celelalte adjective pronominale, adjectivul demonstrativ își schimbă forma în funcție de două genuri: masculin și feminin; când determină substantive neutre, adjectivul ia, la singular, formă de masculin, iar la plural formă de feminin: acest lac/aceste lacuri. La singular, opoziția masculin-feminin se realizează: • dezinențial: -Ø/-ă
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ca mijloc de marcare a opozițiilor categoriale sau secundează flexiunea internă (la adjectivele compuse) ca și flexiunea pronumelui. Genultc "Genul" Ca și celelalte adjective pronominale, adjectivul demonstrativ își schimbă forma în funcție de două genuri: masculin și feminin; când determină substantive neutre, adjectivul ia, la singular, formă de masculin, iar la plural formă de feminin: acest lac/aceste lacuri. La singular, opoziția masculin-feminin se realizează: • dezinențial: -Ø/-ă: acest/această, cestălalt/ceastălaltă, celălalt/cealaltă. Opoziția dezinențială este secundată de alternanțe fonetice: e/ea
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
același/aceeași La plural, opoziția masculin-feminin se realizează dezinențial: -i/-e (acești/aceste), liber: -i/-le (acei/acele) sau prin flexiune internă (aceiași/aceleași), și este întărită de alternanțe fonetice: șt/st (acești/aceste), l/i: acele/acei, aceleași/aceiași. Adjectivele demonstrative compuse realizează opoziția și prin flexiune internă, la nivelul primului component, de fapt, dezinențe ale acestui component secundate de alternanțe fonetice (st/șt, l/i): (-i/-e, -i/-le): ceștilalți/cestelalte, ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Adjectivele demonstrative simple
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceleași/aceiași. Adjectivele demonstrative compuse realizează opoziția și prin flexiune internă, la nivelul primului component, de fapt, dezinențe ale acestui component secundate de alternanțe fonetice (st/șt, l/i): (-i/-e, -i/-le): ceștilalți/cestelalte, ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Adjectivele demonstrative simple realizează opoziția singular-plural prin dezinențe: Masculin: -Ø/-i: acest/acești, acel/acei În desfășurarea opoziției, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acest/acești), l/i (acel/acei). Adjectivele compuse realizează opoziția concomitent și prin flexiune
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
ceștilalți/cestelalte, ceilalți/celelalte. Numărultc "Num\rul" Adjectivele demonstrative simple realizează opoziția singular-plural prin dezinențe: Masculin: -Ø/-i: acest/acești, acel/acei În desfășurarea opoziției, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acest/acești), l/i (acel/acei). Adjectivele compuse realizează opoziția concomitent și prin flexiune internă, la nivelul primului constituent: -ă/-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Adjectivul de identitate realizează opoziția prin flexiune internă: același/aceiași. Feminin: -ă/-e: această/aceste, ceastălaltă/cestelalte -Ø/-le: acea/acele, aceeași
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acești, acel/acei În desfășurarea opoziției, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acest/acești), l/i (acel/acei). Adjectivele compuse realizează opoziția concomitent și prin flexiune internă, la nivelul primului constituent: -ă/-i: cestălalt/ceștilalți, celălalt/ceilalți. Adjectivul de identitate realizează opoziția prin flexiune internă: același/aceiași. Feminin: -ă/-e: această/aceste, ceastălaltă/cestelalte -Ø/-le: acea/acele, aceeași/aceleași, cealaltă/celelalte. Opoziția dezinențială este întărită de alternanțele fonetice ea/e (această/aceste, cealaltă/celelalte etc.) iar, la
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-e; -le...-e:aceste, cestelalte, acele, aceleași, celelalte G.D.: -or(-lor); -or(-lor)...e: acestor, acelor, acelorași, cestorlalte, celorlalte În desfășurarea opozițiilor cazuale, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acești/acestor etc.), i/l (acei/acelor). SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVETC " SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE" Adjectivul demonstrativ intră numai în relații de dependență nominală, ocupând aici poziția de determinant și realizând funcția de atribut: „Această apă să te frângă,/această undă să te sfarme.” (L. Blaga, p. 283) Topica adjectivului demonstrativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
aceste, cestelalte, acele, aceleași, celelalte G.D.: -or(-lor); -or(-lor)...e: acestor, acelor, acelorași, cestorlalte, celorlalte În desfășurarea opozițiilor cazuale, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acești/acestor etc.), i/l (acei/acelor). SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVETC " SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE" Adjectivul demonstrativ intră numai în relații de dependență nominală, ocupând aici poziția de determinant și realizând funcția de atribut: „Această apă să te frângă,/această undă să te sfarme.” (L. Blaga, p. 283) Topica adjectivului demonstrativ în sintagma nominală
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
acele, aceleași, celelalte G.D.: -or(-lor); -or(-lor)...e: acestor, acelor, acelorași, cestorlalte, celorlalte În desfășurarea opozițiilor cazuale, intervin aceleași alternanțe fonetice din flexiunea pronominală: st/șt (acești/acestor etc.), i/l (acei/acelor). SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVETC " SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE" Adjectivul demonstrativ intră numai în relații de dependență nominală, ocupând aici poziția de determinant și realizând funcția de atribut: „Această apă să te frângă,/această undă să te sfarme.” (L. Blaga, p. 283) Topica adjectivului demonstrativ în sintagma nominală este relativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVETC " SINTAXA ADJECTIVELOR DEMONSTRATIVE" Adjectivul demonstrativ intră numai în relații de dependență nominală, ocupând aici poziția de determinant și realizând funcția de atribut: „Această apă să te frângă,/această undă să te sfarme.” (L. Blaga, p. 283) Topica adjectivului demonstrativ în sintagma nominală este relativ liberă, dar poziția pe care o ocupă determină modificări în morfologia substantivului regent și în propria structură și morfologie. Când precede substantivul, acesta rămâne nedeterminat iar adjectivul este lipsit de particula -a și își
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
te sfarme.” (L. Blaga, p. 283) Topica adjectivului demonstrativ în sintagma nominală este relativ liberă, dar poziția pe care o ocupă determină modificări în morfologia substantivului regent și în propria structură și morfologie. Când precede substantivul, acesta rămâne nedeterminat iar adjectivul este lipsit de particula -a și își modifică structura în funcție de genul, numărul și cazul substantivului. În flexiunea cazuală, substantivele feminine realizează opoziția numai la nivel dezinențial, fără intervenția morfemului determinării. Substantivele masculine rămân invariabile după caz. Singular N.Ac.: acest
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
fără intervenția morfemului determinării. Substantivele masculine rămân invariabile după caz. Singular N.Ac.: acest copil (M) - această fetiță (F) etc. G.D.: acestui copil - acestei fetițe Plural N.Ac.: acești copii (M) - aceste fetițe (F) etc. G.D.: acestor copii - acestor fetițe Adjectivul urmează substantivul mai ales la nominativ-acuzativ. Genitiv-dativul caracterizează în vorbirea curentă numai sintagmele cu substantive masculine. Substantivul acestor sintagme primește morfemul determinării definite și își schimbă forma în funcție de cele două serii cazuale. Adjectivul rămâne invariabil în funcție de caz: N.Ac.: copilul
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
F) etc. G.D.: acestor copii - acestor fetițe Adjectivul urmează substantivul mai ales la nominativ-acuzativ. Genitiv-dativul caracterizează în vorbirea curentă numai sintagmele cu substantive masculine. Substantivul acestor sintagme primește morfemul determinării definite și își schimbă forma în funcție de cele două serii cazuale. Adjectivul rămâne invariabil în funcție de caz: N.Ac.: copilul acesta, fetița aceasta, copiii aceștia, fetițele acestea G.D.: copilului acesta Sintagmele cu substantivele feminine la singular sau cu substantive de toate genurile, la plural, urmate de adjective demonstrative, sunt posibile, dar se caracterizează
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
forma în funcție de cele două serii cazuale. Adjectivul rămâne invariabil în funcție de caz: N.Ac.: copilul acesta, fetița aceasta, copiii aceștia, fetițele acestea G.D.: copilului acesta Sintagmele cu substantivele feminine la singular sau cu substantive de toate genurile, la plural, urmate de adjective demonstrative, sunt posibile, dar se caracterizează prin ambiguitate; adjectivul prezintă aceeași structură cu pronumele și, în consecință, poate trimite spre alt substantiv decât regentul: G.D.: fetiței acesteia, copiilor acestora, fetițelor acestora. Formele invariabile, la fel ca în sintagmele cu substantiv
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
în funcție de caz: N.Ac.: copilul acesta, fetița aceasta, copiii aceștia, fetițele acestea G.D.: copilului acesta Sintagmele cu substantivele feminine la singular sau cu substantive de toate genurile, la plural, urmate de adjective demonstrative, sunt posibile, dar se caracterizează prin ambiguitate; adjectivul prezintă aceeași structură cu pronumele și, în consecință, poate trimite spre alt substantiv decât regentul: G.D.: fetiței acesteia, copiilor acestora, fetițelor acestora. Formele invariabile, la fel ca în sintagmele cu substantiv masculin (neutru), singular (copilului acesta) nu sunt posibile: fetiței
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
doi au luat examenul, trei l-au amânat. ș doi ¬ doi (studenți) ¬ ‘studenți’ + ‘doi’; trei ¬ trei (studenți) ¬ ‘studenți’ + ‘trei’ț. Prin această trăsătură semantică, se înscrie în clasa mai largă a cuantificatorilor, care mai cuprinde substantive (jumătate, sfert, doime etc.), adjective (întreg, înjumătățit etc.) și adverbe (de două ori, a treia oară etc.). Spre deosebire de ceilalți cuantificatori, pronumele exprimă cantitatea numerică a obiectelor. Corespunde categoriei gramaticale a numărului de la substantive, cu care intră în raporturi semantice asemănătoare cu cele dintre adverbele de
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
câteva sute etc. sau dintr-un grup închis: toți; sunt expresia concretă nedeterminată a numărului categorial al substantivelor caracterizate prin determinare nedefintă: mulți studenți - niște studenți sau determinare definită: toți studenții - studenții. Observații: Pronumele mulți și puțini se apropie de adjectivul calificativ; cunosc diferite grade de intensitate: mai mulți, foarte mulți (puțini). De altfel, „formele de singular” sunt adjective calificative propriu-zise: multă vreme, puțin timp. d. pronume de cuantificare distributivă; exprimă numărul obiectelor devenit modalitate de organizare sau de distribuire a
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]