27,712 matches
-
Filosofie, secția ziaristică, a Universității din București, pe care o termină în 1959. În 1956 este numit șef al secției de teorie și critică literară la „Viața românească”, de aici trece redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1961-1966) și redactor-șef adjunct al revistei „Gazeta literară” (1966-1968). În 1968 devine adjunctul lui Perpessicius la conducerea Muzeului Literaturii Române, iar după moartea acestuia, din 1971 până la sfârșitul vieții va funcționa ca director, fiind și redactor-șef adjunct (1970-1971) și redactor-șef (1971-1983) al
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
la „Luceafărul” (1961-1966) și redactor-șef adjunct al revistei „Gazeta literară” (1966-1968). În 1968 devine adjunctul lui Perpessicius la conducerea Muzeului Literaturii Române, iar după moartea acestuia, din 1971 până la sfârșitul vieții va funcționa ca director, fiind și redactor-șef adjunct (1970-1971) și redactor-șef (1971-1983) al revistei „Manuscriptum”. Doctor în filologie (1971), conferențiar universitar, O. este numit șef al Catedrei de limba și literatura română a Academiei de Științe Politice „Ștefan Gheorghiu” (1971-1983). A debutat editorial cu monografia Panait Istrati
OPREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288554_a_289883]
-
Universității „Al. I. Cuza” din Iași, primește după absolvire un post de redactor cultural la ziarul „Flacăra Iașului”. Lucrează aici până în 1966, după care, angajat în redacția revistei „Cronica”, îndeplinește funcțiile de redactor, secretar general de redacție și redactor-șef adjunct (1966-1991). Între 1991 și 1996 este publicist-comentator și apoi consilier-șef al Inspectoratului Județean de Cultură Iași (1993-1996). Conferențiar din 1992 la Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași, din 1996 este redactor-șef al revistei „Dacia literară”. Este doctor
OPREA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288553_a_289882]
-
14 iulie 1993 și iarăși lunar din 28 iulie 1993; continuă „Scrisul bănățean” (1949-1963). Redactor-șef: Al. Jebeleanu (1964 - 1971), Ion Arieșanu (1971 - 1989). Primul colegiu de redacție este alcătuit din Anghel Dumbrăveanu (secretar general de redacție, apoi redactor-șef adjunct), Nicolae Ciobanu, Andrei A. Lillin, Damian Ureche, Paul Eugen Banciu, Ignat Bociort, Cornel Ungureanu ș.a. Ca orice publicație editată în perioada comunistă, O. este nevoită să-și manifeste atașamentul față de ideologia vremii, condiție obligatorie pentru asigurarea apariției. Astfel, din articolele
ORIZONT-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288580_a_289909]
-
și va absolvi Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1977), cu o teză despre Simbolistica apei în poezia lui Lucian Blaga. Funcționează ca profesoară la Slobozia, apoi ca bibliotecară la Institutul Politehnic din București (1979-1983). Din 1990 devine redactor-șef adjunct la revista „22”. Fără să fi frecventat vreun cenaclu, P. este solidară în intenții și în declarații cu grupul optzecist. Detectată de criticul Lucian Raicu de la „România literară”, P. nu va debuta direct la revista bucureșteană, unde cenzura funcționa mai
PALADE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
Leistungen îi apare în 1941. Publică în „Țara nouă”, „Revista macedoromână” (face parte și din conducerea ei), „Pământul românesc”, „Libertatea”, „Revista istorică română”, „Revista arhivelor”, „Revue des études sud-est européennes”, „Revue roumaine d’histoire” (la care a fost redactor-șef adjunct) ș.a. P. este considerat unul dintre ctitorii institutelor de studii balcanice din Peninsula Balcanică. Ca teoretician al balcanologiei, el definește principalii factori unificatori ai culturilor din acest spațiu: teritoriu de interferență și sinteză a culturilor, literaturilor și civilizațiilor, schimburi de
PAPACOSTEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288664_a_289993]
-
Facultatea de Limbi și Literaturi Străine, secția engleză-franceză (1984). A lucrat ca profesor de limbă engleză la Liceul „Traian Vuia” din Făget, județul Timiș (1984-1988), bibliotecar la Ministerul Transporturilor și Telecomunicațiilor (1988-1990) și la Bibliotecă Națională a României (1990-1993), redactor-șef adjunct la Editură Olimp (1993-1994), redactor-șef la Editură Elit din Ploiești (1994- 1995), redactor coordonator la Editură RAO (1995-2003). Debutează în „Tomis” (1992) și publică traduceri, articole și proza în „România literară”, „Euphorion”, „Lettre internaționale”, „Dilemă”, „Tomis”, „Arcade” ș.a. Colaborează
PARASCHIVESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288689_a_290018]
-
ia doctoratul în 2002, cu teza Leca Morariu. Viața și opera, susținută la Universitatea ieșeană. Începe să publice ca elev la Rădăuți, în revista „Lumina” (1967), continuând, ca student, să scrie la „Alma Mater” de la Iași, unde a fost redactor-șef adjunct între 1972 și 1973. Debutează editorial cu monografia Biblioteca Centrală Universitară „Mihai Eminescu” (1989), în colaborare cu Nicoleta Popescu și Radu Tătărucă. În același an, alături de Constantin Mălinaș, publică la Oradea Biblioteca edițiilor Mihai Eminescu românești și străine (Premiul revistei
PAPUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288684_a_290013]
-
la Universitatea din Cracovia (1964). Debutează publicistic în 1970 și editorial, ca traducător, în 1977. Între 1964 și 1968 lucrează în Cracovia ca redactor la Editura Științifică de Stat, apoi la Editura Literară, unde promovează până la funcția de redactor-șef adjunct al secției de traduceri. Membru al Uniunii Scriitorilor Polonezi (1980) și al Asociației Traducătorilor Polonezi (din 1983), este vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Polonezi din Cracovia. A colaborat la revistele „Znak”, „Przekrój”, „Odra”, „Kwartalnik Filozoficzny”, „Przegle¸d Orientalistyczny”, „Folia Orientalia” și
KANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287701_a_289030]
-
și 1980 este profesoară de limba engleză în comuna Spiru Haret din județul Brăila, iar din 1980 până în 1990 lucrează ca referent de specialitate la Compania Tarom și la Departamentul Aviației Civile. După 1989 va fi redactor, publicist-comentator, redactor-șef adjunct la „Realitatea românească”, „Azi” (suplimentul cultural „Fețele culturii”), „Ecran-Magazin”, „Universul cărții”, redactor la Editura Nemira. Debutează cu poeme în 1978 la „Luceafărul”. Un dublu debut editorial se produce în 1988, când M. câștigă două concursuri pentru debutanți, cu volumele Prier
MILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288139_a_289468]
-
București (1945-1947). Este angajat cadru didactic universitar (1949-1954) și primește numeroase atribuții în domeniul cultural, la Uniunea Sindicatelor de Artiști, Scriitori și Ziariști, la Uniunea Scriitorilor, la Comitetul de Stat pentru Cultură și Artă Socialistă. Va mai fi redactor-șef adjunct la „Viața românească” (1953-1954), în conducerea revistelor „Luceafărul” (1958-1959) și „Gazeta literară” (1962), director al Editurii pentru Literatură. În 2001 a fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor pentru întreaga activitate literară. De o tenacitate rară, materializată cel mai adesea în
MIHALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288134_a_289463]
-
susține în 1971 doctoratul cu teza Opera filologică și lingvistică a lui Ion Budai-Deleanu în contextul relațiilor româno-slave. Membru al Asociației Slaviștilor din România, devine secretar (1976) și vicepreședinte (1991) al acestei asociații, fiind totodată și secretar, apoi redactor-șef adjunct al publicației „Romanoslavica”. Colaborează la „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum”, „România literară”, „Barok” (Varșovia). Va fi distins cu înalte ordine poloneze (Meritul Cultural în 1974, Crucea de Cavaler al ordinului „Merite pentru Polonia” în 1999). M. debutează în
MITU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288189_a_289518]
-
și Facultatea de Litere și Filosofie (1945-1949). Devine doctor în filologie în 1972. Este redactor la „Tinerețea” (1945-1946), unde și debutează în 1946, la „Tânărul muncitor” (1947-1949) și la „Scânteia tineretului” (1949-1951), redactor-șef la Editura Tineretului (1952-1954), redactor-șef adjunct la „Gazeta literară” (1955-1962) și, în paralel, cadru didactic la Facultatea de Limba și Literatura Română din București (din 1950 până la pensionare), trecând prin toate treptele carierei, până la gradul de profesor (1991). Colaborează la „Gazeta literară”, „Teatrul”, „Viața românească”, „Contemporanul
MINDRA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288153_a_289482]
-
MOFTUL ROMÂN, revistă de satiră și umor apărută la București, bilunar, din ianuarie 1990, editată de Ministerul Culturii. Din colectivul de redacție inițial fac parte Mihai Ispirescu (redactor-șef), Gh. D. Constantinescu (redactor-șef adjunct), Ion Tipsie (secretar general de redacție), Lucia Illes, Marius Tupan, Valentin Munteanu, Elena Drăgușin Popescu, Mihai Crișan, D.R. Popescu, Ioan Lăcustă. M. r. se vrea continuator al publicației omonime a lui I.L. Caragiale, dar este mai curând un urmaș al
MOFTUL ROMAN-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288204_a_289533]
-
București, după care este student la Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1962-1964) și la Institutul Pedagogic din același oraș (1964-1969). Redactor la „Scânteia tineretului” (1969-1976), apoi secretar de redacție la revista „Autoturism” (1976-1982), din 1982 este redactor-șef adjunct la revista „România pitorească”. Debutează în „Tribuna” din Cluj (1962). Prima carte de versuri, La poarta pietrelor, îi apare în 1972. Pentru romanul Vina (1980) obține Premiul Uniunii Tineretului Comunist și Premiul Asociației Scriitorilor din București. Poeziile din La poarta
MORARU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288247_a_289576]
-
al Institutului Maxim Gorki; 7) Despre importanța fixării unei terminologii tehnice În R.P.R. de prof. ing. Ștefan Bălan, vicepreședinte al A.S.I.T.; 8). Însemnătatea lucrărilor lui I.V. Stalin despre limbă pentru dezvoltarea literaturii În R.P.R. de Prof. Ion Vitner, director adjunct al Institutului de Istorie Literară și Folclor al Academiei R.P.R. Comunicatele vor fi urmate de discuții” I. COTEANU 89: „În cadrul sesiunii generale științifice din martie a.c.a Academiei R.P.R., ca și cu prilejul ședințelor plenare a Uniunii Scriitorilor din R.P.R.
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bucureștene (1954-1959). Și-a luat doctoratul în filologie la Moscova, devenind profesor de estetică la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București, unde este și rector între 1970 și 1976. A fost redactor la „Contemporanul”, „Tânărul scriitor”, redactor-șef adjunct la „Luceafărul” (1965-1968) și redactor-șef la „Amfiteatru” (1969-1974). A mai colaborat la „Revista de filosofie”, „Gazeta literară”, „Era socialistă”. Estetician de formație marxistă, A. încearcă, în volumele Ce se va întâmpla mâine? (1972) și Artă și speranță (1974), abordarea
ACHIŢEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
ofițer de cavalerie, era foarte elegant și doar mima adeziunea la ideile comuniste. Unul dintre elevii de atunci spune că îi considera mai copii decât erau ei de fapt și că nu i-a pedepsit niciodată din proprie inițiativă. Directorul adjunct se numea Vasilescu, părea ceva mai în vârstă decât Dumitrescu și, deși n-o arăta direct, manifesta o aversiune față de grupul care propovăduia „reeducarea”. Mai exista în închisoare un ofițer politic, Burada, descris ca un tip negricios, despre care elevii
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
1949 și explicându-i foarte clar directorului închisorii că nu are voie să raporteze nimănui măsurile care se luau în penitenciar, nici măcar partidului ori Direcției Generale a Penitenciarelor, întrucât tot ce urma să se întâmple respecta ordinul direct al ministrului adjunct Marin Jianu 4. Mai mult decât atât, Țurcanu s-a deplasat la Jilava, unde a avut probabil mai multe întâlniri cu reprezentanți ai oficialităților pentru a primi instrucțiuni. Nicolae Itul s-a întâlnit cu el în această perioadă și a
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
a ocupat de implementarea directivelor în închisori a fost, într-un fel, și el un simplu instrument. Traversând de sus în jos sistemul ierarhic, personajele cu funcții dintre cele mai înalte care au răspuns direct de Pitești au fost miniștrii adjuncți Gheorghe Pintilie și Marin Jianu. Cei direct implicați au fost reprezentanții Biroului de Inspecții din cadrul Direcției Generale a Penitenciarelor: coloneii Iosif Nemeș, Tudor Sepeanu și Ludovic Zeller (Cseller) - oamenii de teren -, dar și Mișu Dulgheru (Dullberger) și Alexandru Nicolschi, care
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Constantin 26, 35, 138-139, 167, 182, 202 Itul Nicolae 16, 39, 55, 60, 139-140, 205, 236-237 Iuscu Gavrilă, zis Drodu 28 Iușan Lucian 29 Ivan Marin 55, 60 Ivan Sabin 79-80, 110, 141 J Jela Doina 12 Jianu Marin (ministru adjunct) 39, 52-53, 56, 71, 98, 232, 236 Jianu Mihai 52, 72, 94, 110, 142, 159, 165, 168, 182 Jitariuc Constantin 159 Juberian Constantin 53, 55-56, 77, 84, 90, 92, 95-96, 111, 115, 125-126, 137, 142-144, 146, 158, 174, 179-180, 188
Pitești. Cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureșan () [Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Roberts-Jones (9-10/1998), Pierre Messmer (7/2000), Manuel Lopez Alvar (8-9/2000), Thierry de Montbrial (12/2000), Klaus Heitmann (12/2000) ș. a.; sunt publicate fragmente din discursurile altor personalități din străinătate, oaspeți ai Academiei Române, printre care Tibor Braun, directorul general adjunct al Bibliotecii Academiei Ungare de Științe din Budapesta (1/1995), Christopher Patten, membru al Consiliului Reginei, fost guvernator în Hong Kong (7-8/1998), Antonio Olinto, membru al Academiei Braziliene de Litere (7/2000), Matte Klinge, profesor la Universitatea din Helsinki (1-2
ACADEMICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285148_a_286477]
-
ascunderea pierderilor înregistrate în comerț. În ciuda activității auditorilor interni și externi și a unor manageri de conducere cărora le raporta, aceste activități au fost descoperite mult prea târziu și Barings s-a prăbușit. (6) Metropolitan Police - 1995 Anthony Williams, director adjunct al finanțelor pentru Poliția Metropolitană, a fost dezvăluit ca fiind un escroc. El a furat peste cinci milioane £, între 1986 și 1994, dintr-un cont bancar secret, stabilit ca parte a unei operațiuni împotriva terorismului. (7) Railtrack - 2001 Railtrack s-
Guvernanţa corporativă by Marcel Ghiță () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_483]
-
structura Academiei Române la 31 decembrie 1990, pot fi consultate stenogramele adunărilor generale extraordinare din 22 ianuarie și 2 februarie 1990. Secțiunile următoare vizează unitățile de cercetare științifică ale Academiei (pentru fiecare în parte oferindu-se informații cu privire la adresă, director, director adjunct, secretar științific, colectivul de cercetători și un scurt istoric al instituției), precum și publicațiile, 78 în total, dintre care 24 ale Secției de filologie și literatură. De menționat că această secție are în subordine douăsprezece institute de cercetare: cinci în București
ACADEMIA ROMANA. ANUAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285145_a_286474]
-
1974). Glosar de abrevieri Nume de ministere și departamente (tabelele 1-3, 8-11) Cu foarte puține excepții, pozițiile incluse În tabele sunt cele de ministru. Excepțiile sunt indicate printr-o literă care precedă numele ministerului sau al comisiei naționale: d = ministru adjunct; c = președinte al comisiei naționale. Pentru numele ministerelor, comisiilor și departamentelor, au fost folosite următoarele abrevieri: Departamente non-economice Def - Forțele armate/Apărare Ed - Educație/Instrucție FoAf - Afaceri externe Int - Interne J - Justiție L - Muncă Y&Sp - Tineret și Sport cArt
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]