15,776 matches
-
le-au pierdut prin efectul adopției. De asemenea, art.97 alin.1 din C. fam. Prevede ca ambii părinți au aceleași drepturi și îndatoriri față de copiii lor minori, fără a deosebi după cum aceștia sunt din căsătorie, din afara căsătoriei sau din adopții. Prin urmare, prevederile stabilite pentru ocrotirea minorului din Titlul III, Cap. I din Codul familiei sunt aplicabile și copilului adoptat. Instanța suprema a statuat in sensul ca248 adoptatul dobândește un drept locativ propriu și devenind major, el nu poate fi
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
major, el nu poate fi evacuat, chiar dacă părintele adoptatului se mută în casa proprie sau ca urmare a căsătoriei încheiată ulterior. Părinții firești nu rămân dezinteresați de soarta copilului, deoarece se admite că ei au dreptul de a cere desfacerea adopției, dacă aceasta este ceruta de interesul copilului respectiv. B. Situația în care copilul firesc al unuia din soți este adoptat de către celălalt soț În cazul în care cel ce adopta este soțul părintelui firesc al adoptatului, potrivit art.13 din
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
învățătura ori pregătirea profesională a copilului minor nu se fac în spirit de devotament față de România dar decăderea ambilor adoptatori din drepturile părintești sau decăderea adoptatorului din aceleași drepturi, în cazul în care există un singur adoptator, nu înseamnă desfacerea adopției, această soluție este în interesul adoptatorului, căci decăderea se poate ridica de către instanța judecătorească în condițiile art.112 din C. fam. Când aceasta grava sancțiune se aplica ambilor adoptatori ori adoptatorului când există unul singur, instanța judecătorească ce pronunță decăderea
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
instanța judecătorească ce pronunță decăderea trebuie să decidă cu privire la exercițiul drepturilor părintești pe timpul cât durează măsura respectiva. Prin asimilare cu situația reglementata prin disp. art.22 alin.4 din Ordonanța de urgență nr. 25/1997, care prevede că la desfacerea adopției, părinții firești redobândesc drepturile și îndatoririle părintești, numai dacă aceasta nu decide o altă măsură de protecție a copilului, instanța poate decide o măsură de protecție a copilului și în cazul decăderii adoptatorului din drepturile părintești. În situația în care
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
care s-a dispus decăderea lui din drepturile părintești, instanța de judecată putând să decidă cu privire la reprezentarea minorului ori la încuviințarea actelor sale, precum și la administrarea bunurilor acestuia, in raport de situația concretă. e. Obligația de întreținere ca efect al adopției Legea dispune ca obligația de întreținere ia naștere ca efect al căsătoriei, rudeniei, adopției, precum și al primirii copiilor spre creștere într-o familie fără a realiza formele adopției. Obligația de întreținere constituie mijlocul procesual prin care persoana îndreptățită solicită instanței
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
decidă cu privire la reprezentarea minorului ori la încuviințarea actelor sale, precum și la administrarea bunurilor acestuia, in raport de situația concretă. e. Obligația de întreținere ca efect al adopției Legea dispune ca obligația de întreținere ia naștere ca efect al căsătoriei, rudeniei, adopției, precum și al primirii copiilor spre creștere într-o familie fără a realiza formele adopției. Obligația de întreținere constituie mijlocul procesual prin care persoana îndreptățită solicită instanței de judecată obligarea persoanei pârâte, să-i presteze întreținerea, în baza obligației stabilite de
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
in raport de situația concretă. e. Obligația de întreținere ca efect al adopției Legea dispune ca obligația de întreținere ia naștere ca efect al căsătoriei, rudeniei, adopției, precum și al primirii copiilor spre creștere într-o familie fără a realiza formele adopției. Obligația de întreținere constituie mijlocul procesual prin care persoana îndreptățită solicită instanței de judecată obligarea persoanei pârâte, să-i presteze întreținerea, în baza obligației stabilite de lege. Printre persoanele îndreptățite și îndatorate în mod reciproc la întreținere, prevăzute de art.
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
îndreptățite să o ceară. Modalitățile de împărțire a întreținerii, în acest caz, se hotărăsc de către instanță. Obligația de întreținere se execută în natură sau prin plata unei sume de bani, așa cum va stabili instanța, în funcție de împrejurări. f. Vocația succesorală legală Adopția este o măsură specială de protecție prin care se stabilește filiația între cel care adoptă și copil, precum și rudenia dintre copil si rudele adoptatorului. Legea cheamă reciproc la succesiune anumite rude, grupate în patru clase de moștenitori legali 252 fără
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
filiația între cel care adoptă și copil, precum și rudenia dintre copil si rudele adoptatorului. Legea cheamă reciproc la succesiune anumite rude, grupate în patru clase de moștenitori legali 252 fără a deosebi după cum succesibilii sunt rude firești sau rude din adopție. Între aceste persoane cu vocație succesorală legală reciprocă sunt, în primul rând, adoptatul și adoptatorul. Art.97 din C. fam. prevede că ambii părinți au aceleași drepturi și îndatoriri față de copiii lor minori. Masura adopției are ca efect și dreptul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
rude firești sau rude din adopție. Între aceste persoane cu vocație succesorală legală reciprocă sunt, în primul rând, adoptatul și adoptatorul. Art.97 din C. fam. prevede că ambii părinți au aceleași drepturi și îndatoriri față de copiii lor minori. Masura adopției are ca efect și dreptul la succesiune, asemanator cu situatia filiației firești. Pentru ca o persoană să poată moșteni trebuie să îndeplinească unele condiții, între care să aibă vocație succesorală. g. Numele adoptatului a) Numele dobândit de adoptat Ca efect al
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
are ca efect și dreptul la succesiune, asemanator cu situatia filiației firești. Pentru ca o persoană să poată moșteni trebuie să îndeplinească unele condiții, între care să aibă vocație succesorală. g. Numele adoptatului a) Numele dobândit de adoptat Ca efect al adopției, adoptatul dobândește numele de familie al adoptatorului. Adopția făcută de soți cu nume comun, presupune ca adoptatul dobândește acest nume. Aceeași soluție este și în cazul în care un soț adoptă copilul celuilalt soț (ambii soți având nume comun). Dacă
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
cu situatia filiației firești. Pentru ca o persoană să poată moșteni trebuie să îndeplinească unele condiții, între care să aibă vocație succesorală. g. Numele adoptatului a) Numele dobândit de adoptat Ca efect al adopției, adoptatul dobândește numele de familie al adoptatorului. Adopția făcută de soți cu nume comun, presupune ca adoptatul dobândește acest nume. Aceeași soluție este și în cazul în care un soț adoptă copilul celuilalt soț (ambii soți având nume comun). Dacă soții nu au nume de familie comun, adoptatorii
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
celuilalt soț (ambii soți având nume comun). Dacă soții nu au nume de familie comun, adoptatorii vor stabili numele pe care adoptatul urmează să-l poarte: numele unuia dintre adoptatori ori numele lor reunite. Acest nume trebuie declarat la încuviințarea adopției (art.21 alin.1 din Ordonanța de Urgență nr. 25/1997). În caz că adoptatorii nu cad la învoiala cu privire la acest nume, va decide instanța. În toate cazurile, hotărârea de încuviințare a adopției trebuie să arate numele de familie pe care urmează
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
numele lor reunite. Acest nume trebuie declarat la încuviințarea adopției (art.21 alin.1 din Ordonanța de Urgență nr. 25/1997). În caz că adoptatorii nu cad la învoiala cu privire la acest nume, va decide instanța. În toate cazurile, hotărârea de încuviințare a adopției trebuie să arate numele de familie pe care urmează să-l poarte adoptatul. În reglementarea anterioară, în cazul adopției cu efecte restrânse, nu se întocmea un nou act de stare civilă, dar se elibera adoptatorului un certificat menit a evidenția
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
25/1997). În caz că adoptatorii nu cad la învoiala cu privire la acest nume, va decide instanța. În toate cazurile, hotărârea de încuviințare a adopției trebuie să arate numele de familie pe care urmează să-l poarte adoptatul. În reglementarea anterioară, în cazul adopției cu efecte restrânse, nu se întocmea un nou act de stare civilă, dar se elibera adoptatorului un certificat menit a evidenția modificarea stării sale civile. În consecință era imposibilă cererea prin care se solicita rectificarea certificatului de naștere, în sensul
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se elibera adoptatorului un certificat menit a evidenția modificarea stării sale civile. În consecință era imposibilă cererea prin care se solicita rectificarea certificatului de naștere, în sensul de a trece numele adoptatorului la rubrica "numele tatălui"253 Chiar în cazul adopției cu efectele filiației firești nu se poate adăuga la prenumele vechi al adoptatului un alt prenume. În cazul adopției, nu se poate încuviința ca minorul adoptat să poarte vechiul său nume adăugat la cel dobândit prin adopție 254. b) Situația
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se solicita rectificarea certificatului de naștere, în sensul de a trece numele adoptatorului la rubrica "numele tatălui"253 Chiar în cazul adopției cu efectele filiației firești nu se poate adăuga la prenumele vechi al adoptatului un alt prenume. În cazul adopției, nu se poate încuviința ca minorul adoptat să poarte vechiul său nume adăugat la cel dobândit prin adopție 254. b) Situația în care se schimbă numele de familie al adoptatorului Când soții adoptatori își schimbă numele de familie (art.3
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
Chiar în cazul adopției cu efectele filiației firești nu se poate adăuga la prenumele vechi al adoptatului un alt prenume. În cazul adopției, nu se poate încuviința ca minorul adoptat să poarte vechiul său nume adăugat la cel dobândit prin adopție 254. b) Situația în care se schimbă numele de familie al adoptatorului Când soții adoptatori își schimbă numele de familie (art.3, 6, 7, 12 din Decretul nr. 975/1968, cu privire la nume), adoptatul minor dobândește și el numele de familie
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de un cetățean român sau de doi soți cetățeni români dobândește cetățenia română. Când numai unul din soții adoptatori este cetățean român , cetățenia adoptatului se decide de adoptatori, de comun acord și în caz de neînțelegere, instanța competentă să încuviințeze adopția hotărăște asupra cetățeniei adoptatului. b) Pierderea cetățeniei române prin adopție Minorul cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română, in condițiile in care adoptatorii sau adoptatorul solicită aceasta în mod expres și dacă adoptatul este considerat, potrivit legii
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
dobândește cetățenia română. Când numai unul din soții adoptatori este cetățean român , cetățenia adoptatului se decide de adoptatori, de comun acord și în caz de neînțelegere, instanța competentă să încuviințeze adopția hotărăște asupra cetățeniei adoptatului. b) Pierderea cetățeniei române prin adopție Minorul cetățean român, adoptat de un cetățean străin, pierde cetățenia română, in condițiile in care adoptatorii sau adoptatorul solicită aceasta în mod expres și dacă adoptatul este considerat, potrivit legii străine, că a dobândit cetățenia străină (art.29 alin.1
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
schimba cetățenia adoptatorilor se produc anumite corelații si in problema cetățeniei adoptatului ca și în cazul părinților firești. Dobândirea cetățeniei române de către adoptator produce efecte asemănătoare asupra cetățeniei adoptatului, ca și în cazul părinților firești. V.7. Desființarea și desfacerea adopției a. Generalități Adopția încheiată cu nerespectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 25/1997 este lovită de sancțiunea nulității, ceea ce înseamnă desființarea ei, cu efect retroactiv înlăturându-se toate consecințele pe care aceasta
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
se produc anumite corelații si in problema cetățeniei adoptatului ca și în cazul părinților firești. Dobândirea cetățeniei române de către adoptator produce efecte asemănătoare asupra cetățeniei adoptatului, ca și în cazul părinților firești. V.7. Desființarea și desfacerea adopției a. Generalități Adopția încheiată cu nerespectarea condițiilor de fond și formă prevăzute de Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 25/1997 este lovită de sancțiunea nulității, ceea ce înseamnă desființarea ei, cu efect retroactiv înlăturându-se toate consecințele pe care aceasta le-a produs
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
25/1997 este lovită de sancțiunea nulității, ceea ce înseamnă desființarea ei, cu efect retroactiv înlăturându-se toate consecințele pe care aceasta le-a produs atât sub aspectul raporturilor de rudenie, cât și sub aspectul consecințelor juridice derivate din aceasta. Legea adopției prevede în art.22 alin.1 că adopția este supusă nulității sau desfacerii, dar nu conține dispoziții speciale cu privire la ele. În literatura juridică s-a considerat că adopția este supusă nulității în conformitate cu regulile dreptului comun referitoare la nulitatea actelor juridice
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
înseamnă desființarea ei, cu efect retroactiv înlăturându-se toate consecințele pe care aceasta le-a produs atât sub aspectul raporturilor de rudenie, cât și sub aspectul consecințelor juridice derivate din aceasta. Legea adopției prevede în art.22 alin.1 că adopția este supusă nulității sau desfacerii, dar nu conține dispoziții speciale cu privire la ele. În literatura juridică s-a considerat că adopția este supusă nulității în conformitate cu regulile dreptului comun referitoare la nulitatea actelor juridice civile 255. Nulitatea în materie de adopție poate
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]
-
de rudenie, cât și sub aspectul consecințelor juridice derivate din aceasta. Legea adopției prevede în art.22 alin.1 că adopția este supusă nulității sau desfacerii, dar nu conține dispoziții speciale cu privire la ele. În literatura juridică s-a considerat că adopția este supusă nulității în conformitate cu regulile dreptului comun referitoare la nulitatea actelor juridice civile 255. Nulitatea în materie de adopție poate fi absolută sau relativă, după cum interesul ocrotit prin norma juridică încălcată cu ocazia încuviințării adopției este de interes general ori
[Corola-publishinghouse/Science/1532_a_2830]