47,999 matches
-
în cuprinsul art. 112 din Codul administrativ, fără a lua în considerare faptul că art. 139 alin. (2) și art. 291 alin. (5) lit. b) din Codul administrativ se referă la două modalități de calcul distincte ale acesteia, întrucât prevăd adoptarea „(...) cu majoritatea calificată definită la art. 5 lit. dd), de două treimi din numărul consilierilor locali în funcție (...)“. Având în vedere cele expuse, legiuitorul are obligația să lămurească sensul dispoziției normative, pentru că, astfel cum este redactată, aceasta nu poate
DECIZIA nr. 166 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273380]
-
de lege. ... 20. Dispozițiile art. 159 alin. (1^1) din Legea nr. 263/2010 au fost introduse prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum și pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 28 septembrie 2020. În nota de fundamentare a acestui act normativ s-a arătat că prin completarea
DECIZIA nr. 155 din 30 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273583]
-
prin decizia precitată, paragrafele 13-18, Curtea a reținut că, așa cum reiese atât din preambulul Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 52/2017, cât și din expunerea de motive a Legii nr. 258/2018 pentru aprobarea ordonanței de urgență, legiuitorul a motivat adoptarea acestui act normativ prin prisma necesității reglementării cadrului legal pentru instituirea unei proceduri de restituire a taxei speciale pentru autoturisme și autovehicule, a taxei pe poluare pentru autovehicule, a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, precum și a
DECIZIA nr. 254 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273529]
-
17 octombrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 205 din 7 martie 2018, prin care au fost supuse controlului dispoziții de lege care făceau trimitere la norme anterior abrogate și prin care s-a statuat că adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. În consecință, considerentele acestei decizii nu sunt aplicabile în prezenta cauză. Prin urmare, a conchis Curtea, prin
DECIZIA nr. 214 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273540]
-
art. 115 alin. (4)-(6) din Constituție. Astfel, ordonanța de urgență, ca act normativ ce permite Guvernului, sub controlul Parlamentului, să facă față unei situații extraordinare, se justifică prin necesitatea și urgența reglementării acestei situații care, datorită circumstanțelor sale, impune adoptarea de soluții imediate în vederea evitării unei grave atingeri aduse interesului public. Pe lângă monopolul legislativ al Parlamentului, Constituția, în art. 115, consacră delegarea legislativă, în virtutea căreia Guvernul poate emite ordonanțe simple [art. 115 alin. (1)-(3)] sau ordonanțe
DECIZIA nr. 214 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273540]
-
ci în sensul protejării dreptului la salariu, ca drept fundamental, astfel ca implementarea unui nou sistem de salarizare să nu conducă la diminuarea drepturilor salariale ale niciuneia dintre categoriile profesionale plătite din fonduri publice. În consecință, a reținut Curtea, prin adoptarea ordonanțelor de urgență criticate nu s-a încălcat principiul separației puterilor, consacrat de dispozițiile art. 1 alin. (4) din Constituție. ... 25. În sfârșit, în ceea ce privește critica referitoare la tehnica de reglementare, Curtea a precizat că aceasta relevă o
DECIZIA nr. 214 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273540]
-
Față de această împrejurare se susține că prevederile criticate sunt contrare dispozițiilor constituționale ce consacră statul de drept, principiului legalității în componenta privind calitatea legii, securitatea și stabilitatea raporturilor juridice, sens în care arată că, potrivit jurisprudenței Curții Constituționale, prin adoptarea unei norme care face trimitere la o dispoziție legală care nu mai este în vigoare se încalcă dispozițiile art. 1 alin. (5) din Constituție. În acest context este menționată jurisprudența Curții Constituționale și a Curții Europene a Drepturilor Omului referitoare
DECIZIA nr. 225 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273671]
-
rezidă și din faptul că art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 înlătură de la aplicare, deși nu în mod expres prin indicarea textului de lege ce reglementa dreptul, o dispoziție abrogată expres anterior momentului adoptării ordonanței de urgență din care face parte norma criticată. Or, dispozițiile art. 58 alin. (1) și ale art. 66 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative fac referire expresă la evenimentele care pot interveni
DECIZIA nr. 225 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273671]
-
vigoare, fiind evident că suspendarea aplicării unui text de lege care este abrogat expres nu mai poate interveni, iar Curtea Constituțională a statuat că, deși normele de tehnică legislativă nu au valoare constituțională, este necesară respectarea criteriilor obligatorii impuse pentru adoptarea oricărui act normativ. De asemenea, se învederează că, în efectuarea controlului de constituționalitate, instanța de contencios constituțional ar trebui să stabilească dacă scopul urmărit de legiuitor și care a condus la restrângerea drepturilor a căror suspendare se instituie este unul
DECIZIA nr. 225 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273671]
-
faptul că art. 11 alin. (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 90/2017 înlătură de la aplicare, deși nu în mod expres (prin indicarea textului de lege care reglementa dreptul), o dispoziție legală care este abrogată expres anterior momentului adoptării ordonanței de urgență. ... 7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
DECIZIA nr. 225 din 27 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273671]
-
data la care conducătorul autorității publice tutelare emite actul administrativ prin care hotărăște inițierea procedurii de selecție a membrilor consiliului; ... b) în cazul societăților la care statul sau o unitate administrativ-teritorială este acționar/asociat unic, deține majoritatea sau controlul, la data adoptării hotărârii adunării generale a acționarilor/asociaților emise în acest sens, care se comunică de îndată autorității publice tutelare; ... c) în cazul întreprinderilor publice societăți aflate în portofoliul autorităților publice tutelare, la care una sau mai multe întreprinderi publice dintre cele prevăzute
NORME METODOLOGICE din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273382]
-
care una sau mai multe întreprinderi publice dintre cele prevăzute la art. 2 pct. 2 lit. a) și b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011 dețin o participație majoritară sau o participație care le asigură controlul, la data adoptării hotărârii adunării generale a acționarilor/ asociaților emise în acest sens, care se comunică de îndată autorității publice tutelare. ... (2) Autoritatea publică tutelară/Consiliul notifică Agenția pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, denumită în continuare AMEPIP, cu privire la necesitatea declanșării
NORME METODOLOGICE din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273382]
-
a administratorilor și directorilor, precum și a revocării acestora, potrivit dispozițiilor art. 3 alin. (1) lit. b) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 109/2011. (3) Autoritatea publică tutelară/Consiliul notifică AMEPIP, în termen de 2 zile lucrătoare de la data adoptării actelor administrative/hotărârilor adunării generale prevăzute la alin. (1) , cu privire la declanșarea procedurilor de selecție. Articolul 4 (1) În termen de 3 zile de la data primirii notificării, AMEPIP: a) desemnează, prin ordin al președintelui, doi membri în comisia de
NORME METODOLOGICE din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273382]
-
nominalizare poate solicita candidaților clarificări suplimentare, în scris, cu stabilirea termenului de răspuns. (3) Dosarele de candidatură incomplete vor fi respinse. Candidații respinși sunt informați în scris despre această decizie în termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data adoptării deciziei de respingere. (4) Pe baza dosarelor de candidatură complete, depuse în termen, comisia de selecție și nominalizare alcătuiește lista lungă, care are caracter confidențial. Articolul 21 (1) Analiza informațiilor din dosarele de candidatură rămase pe lista lungă și alocarea
NORME METODOLOGICE din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273382]
-
unor valori orientative, care sunt recomandate organelor de administrare și conducere ale întreprinderii publice, și recomandă o serie de indicatori de performanță pentru întreprinderea publică. (4) În cazul în care, în conformitate cu legislația în vigoare, autoritățile publice tutelare doresc adoptarea, la nivel sectorial, a unor obiective obligatorii pentru toate întreprinderile publice din sectorul respectiv, acestea se cuprind în scrisoarea de așteptări. Articolul 3 (1) Scrisoarea de așteptări acoperă o perioadă de cel puțin 4 ani. (2) Dacă există așteptări pe
NORME METODOLOGICE din 27 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273382]
-
este aplicabil principiul dezvoltat de Curtea Constituțională și Curtea Europeană a Drepturilor Omului, potrivit căruia pentru situații care, în funcție de scopul urmărit, nu sunt diferite, tratamentul trebuie să fie egal. Legea-cadru nr. 153/2017 instituie pentru prima dată de la adoptarea Constituției din 1991 diferențierea salarială dintre procurori și judecători. Salarizarea diferențiată a procurorilor față de judecători este, în opinia autorilor excepției, contrară și Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare, Directivei 2000/43/CE a Consiliului din
DECIZIA nr. 186 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273559]
-
motive a Legii-cadru nr. 153/2017 și nici din conținutul acesteia nu rezultă care este temeiul salarizării diferențiate a procurorilor față de judecători. Din acest motiv, conchid autorii excepției, ar trebui ca și în cazul salarizării procurorilor să se aplice rațiunea adoptării Legii-cadru nr. 153/2017, explicit redată în expunerea ei de motive, respectiv majorarea salariilor de bază ale tuturor categoriilor de personal bugetar. Întrucât dispozițiile criticate ignoră întregul cadru legal anterior cu privire la o anumită categorie de personal, iar maniera de
DECIZIA nr. 186 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273559]
-
sens Decizia Curții Constituționale nr. 1.221 din 12 noiembrie 2008. Măsura criticată nu a fost justificată de nicio rațiune economică sau socială și cu atât mai puțin „de nevoile economiei bugetare“. Oricum, dacă s-ar fi impus, la nivel național, adoptarea unor măsuri în vederea restabilirii echilibrului bugetar, legiuitorul ar fi trebuit să justifice oportunitatea și legalitatea acestora, precum și durata lor. În aceste condiții, reducerea salarizării procurorilor față de cea a judecătorilor este arbitrară. În plus, Legea-cadru nr. 153/2017 a
DECIZIA nr. 186 din 4 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273559]
-
acestea nu sunt majore. ... 20. De asemenea, Curtea a reținut că dispozițiile criticate nu aduc atingere nici concurenței, care, potrivit art. 135 alin. (1) din Constituție, reprezintă, alături de libera inițiativă, baza economiei de piață în România. În plus, prin adoptarea acestor reglementări, statului nu i se poate imputa că și-a încălcat obligația de a asigura protecția concurenței loiale, impusă de art. 135 alin. (2) lit. a) din Constituție, întrucât ele au fost adoptate de către stat în implementarea unei
DECIZIA nr. 217 din 20 aprilie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273670]
-
sens, sunt amintite deciziile nr. 472 din 22 aprilie 2008, nr. 1.029 din 8 octombrie 2008, nr. 62 din 7 februarie 2017 și nr. 710 din 6 mai 2009, în care Curtea Constituțională a statuat că prevederile Constituției nu permit adoptarea unei legi de către o singură Cameră, fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră. ... 4. De asemenea, arată că prevederile art. 75 din Constituție nu exclud niciuna dintre Camere din mecanismul legiferării. Totodată, alin.
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
mai precizat că, ținând cont de aceste aspecte, este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor; prin urmare, lipsirea Camerei decizionale de competența sa de a modifica sau de a completa legea astfel cum a fost adoptată de Camera de reflecție, deci de a contribui la procesul de elaborare a legilor, ar echivala cu limitarea
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
o veritabilă doctrină privind acest principiu și modul în care acesta este reflectat în procedura de legiferare. Ținând seama de indivizibilitatea Parlamentului ca organ reprezentativ al poporului român și de unicitatea sa ca autoritate legiuitoare a țării, Constituția nu permite adoptarea unei legi de către o singură Cameră fără ca proiectul de lege să fi fost dezbătut și de cealaltă Cameră (Decizia nr. 710 din 6 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 358 din 28 mai
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
de Cameră de reflecție al primei Camere sesizate. Este de netăgăduit că principiul bicameralismului presupune atât conlucrarea celor două Camere în procesul de elaborare a legilor, cât și obligația acestora de a-și exprima prin vot poziția cu privire la adoptarea legilor (Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 55). ... 27. Curtea a stabilit două criterii esențiale pentru
DECIZIA nr. 286 din 24 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273635]
-
alin. (2) sub aspectul retroactivității legii contravenționale mai favorabile și art. 73 alin. (3) lit. h) și t) privind reglementarea prin lege organică a infracțiunilor, pedepselor și regimului executării acestora și a celorlalte domenii pentru care în Constituție se prevede adoptarea de legi organice. ... 13. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea observă că noțiunea de „organizare a executării legii“, consacrată de dispozițiile art. 108 alin. (2) din Constituție, are un sens mai larg decât cea privind aplicarea legii, și anume că prin
DECIZIA nr. 147 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273726]
-
ratelor VAE: creștere de 45% în toate tipurile de locații, 44% în secțiile de terapie intensivă, 35% creștere în secțiile de pacienți adulți internați. Deoarece criteriile și definițiile de supraveghere a PAV au limitări (nu sunt nici sensibile, nici specifice), adoptarea indicatorului PAV poate avea un rezultat negativ în evaluarea eficacității strategiilor de prevenire. În acest cadru, CDC a propus din 2013 o nouă abordare a supravegherii evenimentelor asociate ventilației (VAE) pentru sistemul de supraveghere a IAAM Metoda de calcul/definire Rata
ANEXE din 1 august 2023 () [Corola-llms4eu/Law/273598]