35,844 matches
-
și inteligentă, este ruptă din soare, poate de aceea se numește Sorina, spuse Victor cel iubitor de metaforă. Hai să luăm medicamentele astea! Victor cu o delicatețe pe care cu greu i-ar fi putut-o bănui cineva, aduse apă, adună 6-7 pastile colorate și-l ajută să Înghită. Apoi a scos o fiolă cu ceva portocaliu În ea, o arătă chiupului cel mare și-și arătă neputința și nepriceperea. A rămas foarte surprins când Ștefan a făcut un semn către
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
privirile tuturor s-au Înseninat, cu toții au devenit afabili, și-au strâns mâinile și abia atunci Ștefan a fost privit ca o persoană importantă și directorul l-a sărutat, așa cum se obișnuiește la arabi. La biroul cel mare s-au adunat zece-doisprezece specialiști, s-au aschimbat amabilități și au vorbit despre cele două firme pe care le reprezentau, și-au Împărtășit din experiența fiecăruia, s au schimbat idei tehnice și au fost făcute evaluări și supoziții precum și posibilități de colaborare pe
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
era copleșit de mirosul de parfumuri și cosmetice de calitate, de fața și părul bibliotecarei și nici nu putea respira din cauza norocului care a dat peste el. Credea că visează. Încercă să cânte, nu reuși. Nu reuși nici să-și adune curajul pentru a-i privi Întreaga făptură, norocul său veni de la sunetul sirenei cu aburi, care anunța că este vremea pentru masă. Se scuză față de profesoara de pian: Știți, noi mâncăm În colectiv, muncitorește, punem bucatele la comun și nu
Învierea pământeană by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1269_a_1901]
-
firești aduse de timp și împrejurări. Parcă Madame Mangeot și fiica ei nu erau decât niște chiriași aflați aici pentru o perioadă limitată: dacă întâmplător dădeau jos un tablou, o făceau doar pentru un scop practic, ca să nu se mai adune praful pe el, nu pentru a pune altul în loc. Nu s-ar fi apucat niciodată să taie un copac doar pentru a avea o priveliște mai frumoasă și nici să zugrăvească o cameră doar pentru o toană de moment. Chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
-i îndepărtase unul de celălalt; când s-au reîntâlnit, se simțeau de-a dreptul dușmani. Nu mai luptau cu aceleași arme: forța lui fizică se confrunta cu limba ascuțită a băiatului mutilat care-și vărsa acum în cuvinte toate durerile adunate în zile lungi de suferință. Charlot făcu un pas într-o parte, în șanțul drumului, când căruța trecu pe lângă el și-și acoperi fața cu mâna, dar Roche nu-i dădu nici o atenție; ochii întunecați, crânceni nu vedeau decât drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1859_a_3184]
-
jurnaliști. Nu mai sunt. Sunt oameni de afaceri, cu interese politice obscure în cazul lui Bogdan Chirieac, explicite în cazul Roșca Stănescu. A doua premisă falsă e că Roșca Stănescu execută o investigație jurnalistică. Nu cu asta se ocupă el. Adună date compromițătoare despre miniștrii PDL, fiind în mod explicit angajat politic împotriva lui Traian Băsescu și PDL. SRS își rezumă demersul în cuvinte ceva mai simple, dar convingătoare: vrea să „îi strângă de coaie“. Chiar cei doi recunosc în diferite
BULVERSAREA VALORILOR by Dan Tãpãlagã () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1337_a_2737]
-
a afirmat mai de mult Lucian Blaga: „Eu cred că veșnicia s-a născut la sat.” Vasile Filip La Crâșma din drum Sfoara colbăită a șleaului se prelingea spre zare ca un șarpe, strecurându-se pe sub marama străvezie a fumului adunat pe valea Coșcovei. Cumpăna fântânii de la Crâșma din drum, profilată pe zare, părea agățată de cerul împurpurat al chindiei. O boare de vânt iscată ca din senin purta funigeii - fire din părul zânei Toamnă - într-un dans feeric, adunând în
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fumului adunat pe valea Coșcovei. Cumpăna fântânii de la Crâșma din drum, profilată pe zare, părea agățată de cerul împurpurat al chindiei. O boare de vânt iscată ca din senin purta funigeii - fire din părul zânei Toamnă - într-un dans feeric, adunând în mrejele lor pulberea de aur împrăștiată cu dărnicie de soarele înfășurat într-un nimb dat în pârg...Scârțâind din toate încheieturile, carele învârfonate cu saci de grâu se târau stârnind praful drumului. Cărăușii, vădit vlăguiți, pășeau domol pe lângă boi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
una alta, eu am să văd cum au rânduit treburile flăcăii mei. Moș Dumitru a ieșit în prag și, cu aceeași privire de vultur, a cercetat de la distanță treaba făcută de ai lui. Toate erau la locul lor. Ei, Pâcule! Adunați-vă și hai la fântână, să ne clătim de colbul adunat pe drum. Apoi, să ne așezăm la masă! Când s-au văzut cu ochii limpeziți de colb, au intrat în crâșmă și s-au rânduit în jurul mesei, fiecare la
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
mei. Moș Dumitru a ieșit în prag și, cu aceeași privire de vultur, a cercetat de la distanță treaba făcută de ai lui. Toate erau la locul lor. Ei, Pâcule! Adunați-vă și hai la fântână, să ne clătim de colbul adunat pe drum. Apoi, să ne așezăm la masă! Când s-au văzut cu ochii limpeziți de colb, au intrat în crâșmă și s-au rânduit în jurul mesei, fiecare la locul știut. Care se duce la Costache să-i spună să
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
să afli ce-i cu îngerul alb? Uite cum vine vorba, gospodarule. Ingerul cel alb era o soră. O soră medicală de la spitalul cela unde ședea băiatul. Avea un chip alb ca spuma laptelui și niște ochi în care erau adunate toate florile albastre ale pământului. Mâinile...mâinile erau calde și moi cum îi puful de gâscă. Când o deschis ochii flăcăul, îngerul a izbucnit întâi în râs, apoi a început să plângă, murmurând cuvinte neînțelese...Vorbea într-o limbă pe
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
o înghesuit pe o laiță goală și se uitau la gazdă cum - fâstâcită - nu știa ce să mai facă...Intr-un târziu, însă, și-o adus aminte că trebuie să scoată plăcintele din cuptor. Cum în odaia ceea toate erau adunate claie peste grămadă, gospodina o luat cociorva, care îi ședea în cale, și o rezemat-o de peretele pe care atârnau vreo trei icoane...In timp ce scotea plăcintele, nu știu cum o dat peste cociorvă și aceasta o început să alunece
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
ai luat pe jupân Aizic. Negustorește. Ce mai? Am îmbătrânit printre negustori, Pâcule. Așa că, vrând-nevrând, le-am deprins feleșagul...Hai să înjugăm, Pâcule, și să pornim spre casă, că timpul nu așteaptă. El atâta știe...Să treacă... Când ziua își aduna poalele ca să treacă pe celălalt tărâm, moș Dumitru cu ai lui intrau în sat...Cei doi, Alecu și Gheorghe, îi așteptau în drum. Măi, da’ voi n-ați dormit astă noapte? Ați stat ca strigoii în mijlocul drumului? Apoi frumos îi
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cerul se făcuse deja cenușiu... Pâcule, vezi că cocoșul meu îi năzdrăvan? Si tu îi doreai sfârșitul. Frumos din partea ta! Frumos-nefrumos, eu atâta știu: borșul făcut din cocoș îi o bunătate... In poarta Crâșmei din drum, moș Dumitru i-a adunat pe cărăuși în jurul lui... Rânduiți cum trebuie totul pentru noapte. Trageți carele sub șoproane și pregătiți țolurile, pentru că mâine dimineață, când plecăm, s-ar putea să plouă. După ce a fi gata totul, veniți la masă. Pâcule! Hai să vedem ce
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
fost pe placul mesenilor, Pâcu a prins a povesti: Apoi la mine în sat era o fimeie frumoasă foc! Bine făcută și cu niște ochi săltăreți ca argintul viu...Bărbatul ei...Un mototol. Vorba ceea: „O tunat și i-o adunat.” Satul...cum îi satul. O cam oblicit că pe gardul gospodarului mai cântă și alt cocoș...Dar, cum se zice: „Nu știe bărbatul ce știe tot satul.” Unde mai pui că și drăcoaica spunea prin sat: „Barabatul meu, cum o
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
lui Stup. Cealaltă jumătate cred că îi plină de cimotia lui Hliboceanu - a presupus Pâcu, râzând sacadat. Nu-i chiar așa, dar ceva-ceva ar fi adevărat - s-a împăunat Hliboceanu, în hohotele de râs ale cărăușilor. Luna încă nu-și adunase stelele ca să plece la culcare, când moș Dumitru și cu Pâcu erau în picioare... Deșteptarea, gospodarilor, că avem multă treabă până să plecăm la drum. Stiți în ce hal am ajuns aseară. Nu putem pleca așa... Peste un ceas, totul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
câteva ochișele șușotind între ele, în timp ce mă furau cu coada ochiului și din când în când chicoteau. Zâna s-o dus la o masă acoperită cu flori de cais. Nu s-o așezat, ci mi s-o adresat: „Ne-am adunat ca să te judecăm pe tine.” Am făcut ochii mari și am privit în jur. Mi-am dat seama foarte repede că nu era nici o glumă. Totul era cât se poate de adevărat... „Te vom judeca pentru că rupi bietele flori fără
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
era departe de adevăr...De multă vreme, lui moș Dumitru îi umbla prin cap un gând stăruitor: „Mi-a fi deajuns o viață de cărăușie. Ar cam fi vremea să las locul la alții mai tineri și eu să mă adun pe acasă.” In cele din urmă, a grăit către Pâcu: Pâcule, îți mai aduci aminte când îți spuneam ce voi face când am să mă las de cărăușie? Dacă aș ține minte toate prostiile spuse de tine sau de alții
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
că ce altă treabă avem până ajungem acasă. Simt eu, Pâcule, că nimica nu va mai fi ca înainte...Cine o să mai spuie atâtea polojănii câte ai spus tu? Si încă câte mai aveam de spus, Dumitre!... Soarele și-a adunat cu grijă rază cu rază, pregătindu-se de culcare. Vreo două, însă, mai zburdalnice, au întârziat parcă anume pe creasta Ponoarelor, făcându-le bezele cărăușilor... nov.2005 - 20 martie 2006
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
cordială dintre Fatima și soacră-sa, după ce aceasta din urmă s-a retras în urnă. Inginerul e în cumpănă. Până acum nu s-a gândit la acest aspect: ce se va întâmpla cu lucrurile lui - multe, puține, tot s-a adunat ceva. Îi vine o idee: — La noi în țară... — Nu e Franța țara ta? îl întrerupe mirată Agnès. — Vreau să spun, în România - se corectează Lionel - există obiceiul ca rudele mortului să împartă la săraci lucrurile rămase după el. — Nu
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Ca să te scuip în gură, îi spune calm obiectivul. Dacă nu vin, înseamnă c-am murit. Lionel îi aruncă în față biletul, voucherul, banii și foaia cu antet. Se ridică de pe saltea și urlă: — Ieși afară! — Pardon? se miră Anghel, adunând cu grijă banii de pe podea. — Afară! N-am nevoie de grija voastră! Din cauza voastră am fugit din țară! Lăsați-mă măcar să mor în pace. Afară! Anghel a terminat de făcut curățenie pe jos. Bagă toate hârtiile în Samsonite, banii în
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
și chitanța e pentru 450 000. Ți-ai pus și tu ceva deoparte? — Scuzați-mă, am uitat să vă spun: am mărit suma cu 50 000 pentru că vrem să vă rugăm să începem transmisia de la 10 seara în loc de 12. Am adunat atâta publicitate, că nu facem față altfel. E vreo problemă? Lionel începe să numere banii. Sunt fix 450 000. Semnează chitanța. — Nici o problemă, răspunde el, ascunzând banii sub saltea de față cu toată echipa de televiziune, alcătuită numai din oameni
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
Nantes - pat căruia îi cunoaște toate arcurile pe dinafară - este să deschidă ușa de la balcon. Trebuie să aerisească pentru că majoritatea obiectelor de decor primite provin din magazii, debarale, garaje, pivnițe și poduri. Vede de pe balcon că în jurul casei s-au adunat deja câteva sute de simpatizanți ai mișcării Salvați-l pe Lionel! Se ferește deocamdată să fie văzut, pentru a nu da ocazia unor strigăte care i-ar putea trezi din somn pe cei care vor să foloseacă această duminică pentru
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
eroinei erau ”actori” slabi...de-aici și dorința ei de-a se-mbrăca bărbătește, preluînd ea controlul jocului erotic). Dar Flaubert, nu era și el un bovaric? Ba da, demonstrează teza, fără a ne uimi, căci În lumea aceasta care adună actori și actori din viață, creatori de fantasme și năluci delirante, personaje celebre din artă și anonimi din realitatea Înconjurătoare, personaje de hîrtie și evadați din spitale, Începi să crezi că nimeni nu poate scăpa de aplicarea peceții dublului : histrion
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
pe care trebuia s-o facă Mașei, aproape ininteligibilă, a făcut-o ...Olgăi! Publicul, vorba autorului cărții, a crezut...că așa e piesa! Eusebiu Ștefănescu mi-a oferit o carte recentă, publicată de el la editura SemnE : Arhivarul clipei. Volumul adună delectabile anecdote din lumea teatrului, trăite, ori doar auzite și memorate de către cunoscutul actor. De multe ori, cum se ntîmplă cu anecdotiștii, autorii Îmbunătățesc istoria, spre delectarea suplimentară a auditoriului/lectorilor. O știu din proprie experiență, fiind - la rîndu-mi - un
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]